Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

ISTORIE VIE la ALBA IULIA: MAREA UNIRE de la 1 DECEMBRIE 1918. Mărturii, documente și semnificații


Publicat

Pe 1 Decembrie 2020, Alba Iulia devine centrul principal al evenimentelor ce marchează 100 de ani de la Marea Unire. 1 Decembrie 1918 a rămas un simbol al afirmării hotărâtoare a poporului de a-şi decide singur soarta.

Cei mai mulţi dintre cei care au văzut cu ochii lor înfăptuirea acestui vis de veacuri au pierit purtând în inimi fiorul libertăţii, iar, pentru generaţia tânără, Unirea de la 1918 a devenit doar o frumoasă lecţie de istorie. 

Alba24 vă prezintă repere importante legate de acest moment unic în istoria românilor şi cum a devenit Alba Iulia capitala de suflet a românilor de pretutindeni, fragmente de istorie vie ce nu ar trebui uitate.

Acum 100 de ani, peste 100.000 de oameni din toate colțurile României se îndreptau către Alba Iulia, pentru a asista la desăvârșirea celui mai puternic act din istoria României.

Cu entuziasm și inimi însuflețite de dragoste de țară, românii au venit să dea mână cu mână într-o țară unită. După terminarea primului război mondial, poporul român a reușit să valorifice contextul mișcării de eliberare a popoarelor din Europa și a consfințit propria eliberare și unire, în „Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia”.

Adunarea de la Alba Iulia s-a ținut într-o atmosferă de sărbătoare. Aici au venit 1.228 de delegați oficiali, din toate cele 130 de cercuri electorale și din toate cele 27 de comitate românești, episcopi, oameni de cultură, care au proclamat, la unison, „deplina libertate națională”, „votul obștesc, direct și egal”, „libertatea presei” dar și reforme în mai multe domenii ale vieții, acum 100 de ani.

Pe lângă oficialități, la Alba Iulia au venit, români de peste tot, de peste Carpaţi, cu trenul, cu căruţele, călare, pe jos, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, cu steaguri tricolore, cu table indicatoare a comunelor ori a ţinuturilor de unde proveneau, în cântări şi plini de bucurie. Peste o sută de mii de oameni s-au adunat în această zi spre a fi de faţă la actul cel mai măreţ al istoriei românilor.

Marea Unire a tuturor românilor a fost împlinită în miezul zilei de 1 decembrie 1918, când cele 1.228 de semnături s-au așternut pe Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia.

Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918

I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.

II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele:

1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.

2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.

3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.

4. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.

5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.

6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.

V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul Monarhiei austro-ungare şi uniţi cu ţara mamă România.

VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştiinţa tuturor acelor naţiuni.

VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române.

VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei.

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii.

marea unire

1 Decembrie la Alba Iulia: Detalii din culisele Marii Uniri, povestite de istoricul Liviu Zgârciu

De ce la Alba Iulia? Sibiul şi Blajul, oraşe propuse pentru înfăptuirea Marii Adunări de la 1 Decembrie

Alegerea oraşului Alba Iulia ca loc al desfăşurării Marii Adunări de la 1 Decembrie nu s-a făcut întâmplător. Mai fuseseră luate în discuţie Sibiul, văzut drept capitală culturală a românilor ardeleni şi chiar Blajul, pentru rolul lui în revoluţia de la 1848-1849.

În cele din urmă, s-a decis pentru Alba Iulia, prima capitală a românilor atunci când Mihai Viteazul reuşea în 1600 să unească pentru prima dată în istorie cele trei ţări române, Ţara Românească, Transilvania şi Moldova”.

Sala Unirii, fost cazino militar. De ce nu au fost făcute fotografii?

“La 1 decembrie 1918, şedinţa în care cei 1228 de delegaţi au hotărât unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a ţinut într-un cazino militar, care după această dată s-a numit Sala Unirii.

Deşi extrem de importantă, adunarea care a început la ora 10.30 nu a fost imortalizată în nicio fotografie. Explicaţia este una extrem de simplă. Fotograful Bach care fusese angajat de autorităţile române să fotografieze nu şi-a respectat contractul.

Speriat probabil de evenimentele tumultoase ale acelor clipe, să nu uităm că în acel moment armata germană se afla la Oarda, Bach nu a venit la Alba Iulia”.

Totuşi, avem 5 poze din 1 decembrie 1918, dar ele au fost realizate în afara Sălii Unirii, în zona unde se găsea mulţimea. Ele au fost realizate de Samoilă Mârza, un român din Galtiu, care a reuşit să imortalizeze 3 imagini cu mulţimea şi 2 cu tribuna oficială.

Ce s-a întâmplat în Sala Unirii?

“Marea Adunare Naţională din Sala Unirii de la 1 decembrie 1918, la care au participat cei 1228 de delegaţi a consfinţit unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Desfăşurarea ei este prea puţin cunoscută publicului larg, dar ceea ce s-a petrecut acolo ştim cu exactitate din procesul verbal ce s-a făcut. Şedinţa a fost deschisă de Ştefan Ciceo Pop, după care au urmat discursurile altor lideri ai românilor ardeleni.

Dintre aceştia s-a remarcat cel al lui Vasile Goldiş, care a şi citit cele nouă puncte ale celui mai important act adoptat atunci, Rezoluţia Unirii.

De semnalat că Rezoluţia, deşi a fost adoptată atunci oficial, decizia fusese luată deja cu o seară înainte la Hotelul Ungaria din Alba Iulia, locul în care fuseseră găzduiţi majoritatea liderilor politici ai românilor ardeleni. Din păcate, hotelul denumit apoi Apulum şi Dacia nu mai există, el fiind demolat undeva prin anii ’80”.

MANUSCRIS (52)

Proiectul prin care s-a hotărât „Unirea Transilvaniei, Banatului şi a Părţilor Ungurene cu ţara-mamă“ a fost întocmit de unul dintre cei mai reprezentativi oameni politici români ardeleni, Vasile Goldiş. 

Documentul cuprinde cele nouă puncte şi este conceput după cele mai democratice principii, ca votul universal, reprezentativitate totală pentru fiecare categorie socială, etnică sau profesională în stat, organizarea pe temelii solide a Transilvaniei, uniformizarea legislativă şi administrativă cu România.

Manuscrisul original al documentului se păstrează la Muzeul Național al Unirii.

Articolele Rezoluţiei pentru Unire au fost „negociate“ la Alba Iulia în preziua Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918. Membrii Consiliului Naţional Român Central, organ cu rol politic şi administrativ,  în jurul cărora s-au grupat şi alţi fruntaşi ardeleni, au avut mai multe consfătuiri succesive, în cursul zilei de 30 noiembrie 1918.

Dezbaterile au avut loc în Hotelul „Hungaria“ din Alba Iulia, la acea vreme cel mai luxos local  din Alba Iulia. Ulterior, hotelul şi-a schimbat numele în „Dacia“. A fost dărâmat la sfârșitul  anilor 1980, când s-a ridicat actualul bloc de locuinţe 280.

Discuțiile pricipale au fost centrate pe articolele Rezoluţiei Unirii. Unii dintre participanţi – Aurel Vlad, spre exemplu – au propus pentru Transilvania o autonomie provizorie pentru a preveni eventuale zguduiri sociale. Alţi fruntaşi ardeleni au susţinut  o autonomie provizorie, până la întrunirea Adunării Constituante. Forma finală a Hotărârii de Unire a fost citită în fața delegaților de marele om politic ardelean al vremii, Vasile Goldiș.

Manuscrisul original a ajuns în patrimoniul Muzeului din Alba Iulia în 1929. În partea centrală a primei coperţi este înscrisă fotografia lui Vasile Goldiş, încadrată în partea stângă de frunze de stejar, iar în dreapta de măslin, sub  care stă scris cu majuscule: „Cuvântarea lui Vasile Goldiş la 1 Dec. 1918“. De jur împrejur se dezvoltă o cusătură cu sârmă de culoare roşu, galben, albastru.

 

colaj

“Privim în înfăptuirea unităţii noastre naţionale ca la un triumf al libertăţii româneşti”, spunea Iuliu Maniu la Marea Adunare de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. Atunci se năștea o țară întregită cu teritorii care vremelnic fuseseră rupte de vitregia timpului. Devenea realitate România Mare pentru că la 9 aprilie Basarabia s-a unit cu România, la 28 noiembrie, acelaşi an, Bucovina hotărâse unirea necondiţionată cu Ţara Mamă, iar la 1 decembrie, la Alba Iulia, Transilvania completa harta reală a statului român.

Dar momentul Marii Uniri, acela în care la Alba Iulia s-a trasat o nouă hartă a Europei a fost pregătit din timp, iar multe și nu mai puțin importante au fost luptele date de românii noștri în războaiele pentru câștigarea libertății.

Vedeţi o cronologie a evenimentelor care au marcat România în 1918: Operațiunea “Întregirea”: În 1918, la Alba Iulia s-a înfăptuit triumful libertății românești. Vezi momentele care au precedat Unirea de la 1918

poza-1-decembrie-1918-samoila-marza-2

Singurele fotografii care se păstrează din timpul evenimentelor din 1 Decembrie 1918 sunt realizate de Samoilă Mârza, ajuns “fotograful Unirii” din întâmplare. Avea 32 de ani, iar cu patru zile înainte se întorsese din război. Ca să ajungă la Alba a mers 11 kilometri, cărând aparatul pe bicicletă.

1 Decembrie 1918, începutul României moderne, are multe poveşti, unele uitate ori ştiute doar de istorici. Una dintre ele este cea a lui Samoilă Mârza, ajuns din întâmplare “fotograful Unirii”. În 2011, doar istoricii îşi mai aminteau de Samoilă Mârza. Mormântul său era uitat şi neîngrijit într-un cimitir din Alba Iulia, iar reprezentanţii firmei care administrează locurile de veci i-au somat pe urmaşii fotografului că vor exhuma osemintele acestuia pentru neplata unei taxe de concesiune.

Citeşte şi REPORTAJ: Singurele fotografii ale Unirii de la 1918 – Samoilă Mârza a ajuns întâmplător fotograful Unirii, la patru zile de la întoarcerea din război

Mărturii ale celor care au participat la Marea Unire din 1918 au fost prezentate de Serviciul Județean Alba al Arhivelor Naționale. Elena Căpâlneanu din Unirea II, a rememorat în anul 1968, la aniversarea unei jumătăți de secol de la Unire, evenimentele la care a luat parte în 1918. „Amintirile mele despre acele zile premergătoare unirii Transilvaniei cu ţara „Mamă” îmi sunt deosebit de clare, fiindcă bucuria, trăirea acelor zile de însufleţire, au fost copleşitoare”, sunt cuvintele celei care a participat la eveniment.

Vedeţi cum a fost la Marea Unire de la Alba Iulia în 1918: FOTO-DOCUMENT: Marea Unire de la 1 decembrie 1918, povestită „cu sufletul la gură” de o participantă la eveniment

STEGAR-TEIUS

Dosarul de anchetare a morții lui Ion Arion, considerat primul martir al Unirii Transilvaniei cu România, păstrat la Arhivele Naționale Alba, ne permite să aflăm cum se împărțea dreptatea în primii ani de existență a României Mari.

30 noiembrie 1918, preziua Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia: O mulțime de trenuri, obișnuite sau speciale, ticsite cu soldați și civili români, se îndreptau spre orașul în care a doua zi s-a consfințit Unirea Transilvaniei cu România.

Citeşte şi DOCUMENT: Dosarul primului martir al Unirii de la 1918, asasinat în gara din Teiuș. Ancheta morții lui Ion Arion – stegarul României Mari

Presa maghiară din Ardeal a comentat pe larg evenimentele petrecute la Alba Iulia în istorica zi de 1 Decembrie 1918. Traduceri din limba maghiară în limba română ale articolelor în cauză  apar în lucrarea colectivă „1918 la Români-Documentele Unirii“. Gazetarii maghiari au prezentat detalii legate de sosirea delegaților la  Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, derularea evenimentelor din urmă cu peste 100 de ani, dar și impresii cu accente dramatice, mergând până la formulări de genul „Ardealul are să fie ocupat“.

Citește și Cum s-a văzut Unirea de la 1918 prin ochii corespondenților maghiari „Nouă, ungurilor, ne este iertat să plângem pentru pierderea Ardealului“

INCORONARE FERDINAND SI MARIA

Anul 1918 marchează un punct de cotitură în istoria României și în imaginarul poporului. Titlul de drept al lui Ferdinand I este Regele Marii Uniri. Un rege neamț care a împlinit un vis al românilor: România Mare. Primul Război mondial (1914-1918) se încheiase cu victoria Antantei și a oferit momentul propice Unirii. 27 martie 1918 – Unirea Basarabiei cu Vechiul Regat, 28 noiembrie – Unirea Bucovinei, culminat cu 1 Decembrie când s-a dat citire la Alba Iulia actului Unirii Transilvaniei la Vechiul Regat îi aduc lui Ferdinand recunoașterea cuvenită.

Citeşte şi DOCUMENTAR: Ferdinand I, regele NEAMȚ care a împlinit visul de veacuri a românilor: MAREA UNIRE de la 1918

Apropiindu-ne de istoria recentă, în Cetatea din Alba Iulia se regăsesc numeroase simboluri ale evenimentelor importante ce au marcat dezvoltarea oraşului şi a ţării. Mai vechi sau mai noi, acestea sunt monumente importante ce atrag atenţia vizitatorilor la fiecare pas. Intrând în Cetate, prin Poarta I, pe Dealul Cetăţii şi apoi ajungând în faţa Porţii a III-a puteţi vedea Obeliscul lui „Horea, Cloşca şi Crişan”. În interiorul cetăţii sunt şi alte obiective cunoscute – Sala Unirii, Muzeul Unirii, cele două catedrale – ortodoxă şi romano-catolică. Odată cu rebilitarea şi modenizarea cetăţii istorice, au fost amplasate şi alte obiecte ce se doresc a marca evenimentele petrecute aici. Unul dintre aceste exemple este cel al clopotului din bronz din Cetatea Alba Carolina, care simbolizează Marea Unire de la 1918.

Pe monument este citată Rezoluțiunea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. Doar că, dacă în documentul original se vorbește despre Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, pe Clopotul din Cetate „Țara Ungurească” a fost înlocuită cu „Țara Românească”. AICI, detalii.

Citește și 24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Cum s-a făcut Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

2 Comentarii

2 Comments

  1. Active News

    luni, 01.12.2014 at 22:48

    Foarte frumos articolul. Foarte multe informatii.

  2. Ana

    sâmbătă, 28.11.2015 at 14:13

    Vă mulțumesc! Apropo, și Lucia Blaga scrie în „Hronicul și cântecul varstelor” de Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, încheiată cu MAREA UNIRE!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO Cum funcționează atelierul de tors și dărăcit lâna din Zlatna, cu o instalație cumpărată de primărie la preț de fier vechi

Publicat

Primăria oraşului Zlatna a cumpărat o instalaţie de dărăcit şi tors lâna, pe care a instalat-o în fostul cămin cultural din Pătrângeni, un sat aparținător. Micul atelier primește lână de la producătorii de pe Valea Ampoiului, din Apuseni, dar și din țară. 

Este vorba despre o instalație foarte veche, dar funcțională, pe care primăria a plătit 15.000 de lei (aproximativ 3.000 de euro) și a pus-o în funcțiune în urmă cu aproximativ 2 luni. ”Am luat-o la preț de fier vechi”, spune primarul .

În prezent, acolo lucrează 3 oameni, care pot produce aproximativ 50 de kilograme de lână toarsă într-o zi de muncă.

Primarul orașului, Silviu Ponoran, spune că instalația poate procesa și lână mai aspră, obținută de la rasele crescute de ciobanii din Apuseni (țurcană, țigaie).

”Avem deja desfacere, avem comenzi de la mănăstiri și de la fel de fel de ateliere mici din toată țara. Ne-a contactat recent și un producător de covoare, deocamdată facem față. Banii obținuți se constituie în venituri la primărie. Aș fi mulțumit să putem plăti cheltuielile și salariile celor trei oameni” a spus primarul.

De asemenea, unul dintre clienți va fi și Tică Darie, un tânăr stabilit la Roșia Montană care a pus pe roate o afacere cu produse de lână, pe care le vinde în toată Europa.

”Made in Roșia Montană” vinde online produse din lână tricotate manual de cele aproximativ 35 de femei din satele Roşiei Montane și din împrejurimi, care lucrează acolo.

Primăria cumpără deocamdată doar lână spălată, iar aceasta este o problemă pentru micii producători.

”Cea mai mare parte a lânii românești se spală în Turcia, dar acest lucru se va schimba pentru că dorim să continuăm acest proiect pentru a ajuta comunitățile locale” a mai spus primarul.

Acesta a adăugat că instituția pe care o conduce intenționează să aplice pentru o finanțare la Ministerul Agriculturii pentru un centru de colectare și spălare a lânii, micul atelier de la Zlatna fiind doar un prim pas spre o revitalizare a acestui domeniu în zona Munților Apuseni.

Muzică: Dumitru Fărcaș – suită din Țara Moților

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Spitalul din Sebeș va avea o linie de gardă pe compartimentul ATI. Vor putea fi efectuate intervenții chirurgicale la orice oră

Publicat

La Spitalul Municipal din Sebeș se fac primele demersuri pentru înființarea unei linii de gardă pe compartimentul ATI.

Mai exact, prin implementarea unei linii de gardă, Spitalul Municipal din Sebeș va avea permanență și va putea efectua intervenții chirurgicale de urgență la orice oră. 

Momentan în cea mai recentă ședință de Consiliu Local al Municipiului Sebeș, consilierii locali au votat pentru înființarea liniei de gardă.

Directorul Spitalului din Sebeș, Anca Franchini, a declarat pentru alba24.ro că momentan se fac toate demersurile pentru înființarea liniei de gardă. Momentan pe compartimentul ATI sunt trei medici, dar pentru o linie de gardă sunt necesari minim cinci medici și automat va fi nevoie de angajari.

Mai mult de atât pentru a respecta toate cerințele, și locația în care va funcționa linia de gardă trebuie să sufere mai multe modificări.

De asemenea unitatea medicală din Sebeș mai așteptă și avizul din partea ministerului Sănătății.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Anunț începere proiect: Schimb de destinație din clădire Primărie și Consiliu Local în centru de zi pentru persoane vârstnice

Publicat

Anunț privind începerea proiectului „Schimb de destinație din clădire Primărie și Consiliu Local în centru de zi pentru persoane vârstnice și unități de îngrijire la domiciliu, cu modernizare și mansardare”

Comuna Ciugud, cu sediul în Regiunea de Dezvoltare Centru, comuna Ciugud, sat Ciugud, România, Str. Simion Bran nr. 10, județul Alba, cod poștal 517240, România, derulează, începând cu data de 10.04.2020, proiectul „Schimb de desnație din clădire Primărie și Consiliu Local în centru de zi pentru persoane vârstnice și unități de îngrijire la domiciliu, cu modernizare și mansardare”, în baza contractului de finanțare nr. 5300/10.04.2020.

Proiectul „Schimb de desnație din clădire Primărie și Consiliu Local în centru de zi pentru persoane vârstnice și unități de îngrijire la domiciliu, cu modernizare și mansardare”, cod MySMIS 127881, finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020 este implementat de către Comuna Ciugud și are o valoare totală de 2.863.526,08 lei, din care 2.588.819,13 lei reprezintă finanțare nerambursabilă. Programul Operațional Regional 2014-2020 este implementat la nivel național de către Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației în calitate de Autoritate de Management, iar la nivel regional de către ADR Centru, organism intermediar al programului ce monitorizează implementarea acestui proiect în Regiunea Centru. Proiectul este prevăzut a se derula în perioada 10.04.2020 – 30.04.2023.

Obiecvul general al proiectului este prevenirea instuționalizării persoanelor vârstnice (care au împlinit vârsta de 65 de ani) din comuna Ciugud, județul Alba, dezvoltând infrastructura locală de servicii sociale fără componenta rezidențială.

Obiecvele specifice ale proiectului: 

1. Crearea cadrului necesar pentru prevenirea instuționalizării persoanelor vârstnice prin diverse acvități de socializare și implicare civică acvă.

Centrul social nou înființat va avea un rol important în prevenirea instuționalizării vârstnicilor din comuna Ciugud prin serviciile sociale oferite în cadrul centrului. În cadrul centrului social sunt disponibile acvități de socializare și petrecere a mpului liber, inclusiv acvități cultural-arsce, dând as el șansa vârstnicilor să se integreze în societate și să se adapteze mai ușor la noul statut (de pensionari), precum și servicii de îngrijire la domiciliu a persoanelor care au as el de nevoi.

Rezultat aferent: Un centru de zi nou înființat fără componenta rezidențială și o unitate de îngrijire la domiciliu.

Indicator aferent: Beneficiari (vârstnici) de infrastructură socială de zi reabilitată/modernizată /exnsă/ dotată inclusiv de centru de îngrijire la domiciliu 460 persoane /an.

2. Prevenirea excluziunii, izolării și a marginalizării sociale prin implicarea persoanelor vârstnice în viață socială acvă.

Vârstnicii din Ciugud o să beneficieze în cadrul centrului social de servicii sociale desnate lor, de acvități care să-i mențină acvi, având posibilitatea de a se implica în acvități de voluntariat, dar și de a pracca sport, respecv gimnască de întreținere fizică. De asemenea vor beneficia de servicii de îngrijire la domiciliu, servicii care vor ridica calitatea vieții, inclusiv prin componenta de comunicare aferentă.

Rezultat aferent: Un centru de zi nou înființat fără componenta rezidențială și o unitate de îngrijire la domiciliu.

Indicator aferent: Beneficiari (vârstnici) de infrastructură socială de zi reabilitată/modernizată/ exnsă/ dotată inclusiv de centru de îngrijire la domiciliu 460 persoane/an.

3. Asigurarea și facilitarea accesului persoanelor cu dizabilități, pe baza de egalitate cu ceilalți cetățeni, la toate serviciile sociale prin mediu construit, infrastructura și transport adecvat cerințelor specifice.

Centrul social va avea rampa pentru persoanele cu dizabilități, facilitând as el accesul persoanelor în scaun cu role.

Rezultat aferent: Un centru de zi nou înființat fără componenta rezidențială și o unitate de îngrijire la domiciliu.

Indicator aferent: Beneficiari (vârstnici) de infrastructura socială de zi reabilitată/ modernizată/exnsă/ dotată inclusiv de centru de îngrijire la domiciliu 20 persoane /an.

Vezi AICI documentul (.PDF)

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Ministerul Educației pregătește noi reguli pentru naveta elevilor. Cum vor merge copiii la școală în altă localitate

Publicat

Ministerul Educaţiei propune într-un proiect de ordonanţă gratuitate pentru elevii din învăţământul preuniversitar acreditat/autorizat, cu vârsta de până la 26 de ani, la serviciile publice de transport local rutier, transport naval, transport cu metroul, precum şi transport feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot parcursul anului calendaristic.

„Ca element de noutate, acordarea sumelor de bani pentru transport se face în avans, cu decontare în luna următoare” pentru cei care fac naveta, a explicat Ministerul Educației.

Documentul poate fi consultat AICI: Comunicat de Presa Ministerul Educatiei 05-03-2021

„Prin proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Educaţiei propune următoarele măsuri: gratuitate pentru elevii din învăţământul preuniversitar acreditat/autorizat, cu vârsta de până la 26 de ani, la serviciile publice de transport local rutier, transport naval, transport cu metroul, precum şi transport feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot parcursul anului calendaristic”, precizează Ministerul Educaţiei într-un comunicat remis vineri presei.

Documentul prevede următoarele:

  • gratuitate pentru elevii din învățământul preuniversitar acreditat/autorizat, cu vârsta de până la 26 de ani, la serviciile publice de transport local rutier, transport naval, transport cu metroul, precum și transport feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot parcursul anului calendaristic.
  • ca element de noutate, acordarea sumelor de bani pentru transport se face în avans, cu decontare în luna următoare pentru elevii care fac naveta, respectiv elevii care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu.
  • elevilor li se decontează cheltuielile de transport între localitatea de domiciliu și localitatea unde sunt școlarizați, pe durata cursurilor școlare, din bugetul Ministerului Educației, prin unitățile de învățământ unde sunt școlarizați.
  • elevilor care locuiesc la internat sau în gazdă li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru.
  • un alt element de noutate este faptul că se decontează cheltuielile de transport și pentru distanțe mai mari de 50 de km. Astfel, în situația în care elevii se deplasează de la domiciliu către unitatea de învățământ la distanțe mai mari de 50 km beneficiază de decontarea sumei aferente distanței de 50 km, la care se adaugă 1 leu/km/lună.
  • operatorii de transport rutier vor avea obligația să emită documente lunare de transport, cu încadrare în tarifele maxime per kilometru/lună și să asigure transportul rutier al elevilor.

Sumele de bani de care urmează să beneficieze elevii, calculate în funcție de distanța de la domiciliu la unitatea de învățământ preuniversitar, pornesc de la 30 de lei pentru 3 km și ajung la 171 de lei pentru 50 km, a mai informat instituția condusă de Sorin Cîmpeanu.

„În acest context subliniem faptul că sumele pentru naveta elevilor se acordă în avans, indiferent de tipul de transport, respectiv transport interjudețean sau intrajudețean, asigurându-se în acest fel realizarea dreptului la educație”, arată Ministerului Educației.

Altă propunere: gratuitate la muzee, concerte, teatru și film

Ministerul Educației a anunțat că a propus și ca „elevii din învățământul preuniversitar și elevii etnici români din afara granițelor țării, bursieri, să beneficieze de gratuitate pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, de operă, de film și la alte manifestări culturale și sportive, organizate de instituții publice”.

În acest context, Ministerul Educaţiei precizează că sumele pentru naveta elevilor se acordă în avans, indiferent de tipul de transport, respectiv transport interjudeţean sau intrajudeţean, asigurându-se în acest fel realizarea dreptului la educaţie.

„De asemenea, în condiţiile în care principiul general/de bază în stabilirea cuantumului unui abonament constă în calcularea, de regulă, la un nivel de 60% din tariful aferent sumei valorii biletelor de transport pentru numărul de zile lucrătoare dintr-o lună (21-22/30-31), există situaţii în care tariful corespunde unui număr total de zile/luna (30-31), fără niciun fel de reducere specifică principiului abonamentelor lunare (exemplu judeţ CT, unde tariful pe o distanţă de cca. 6 km Cumpăna-Constanţa s-a impus la valoarea de 170 lei/lună).

Pentru a susţine interesele elevilor, Ministerul Educaţiei solicită reanalizarea tarifelor în aceste situaţii punctuale care constituie abateri de la principiul logicii concurenţiale, cu grave consecinţe cu privire la asigurarea dreptului la educaţie”, susţine Ministerul Educației.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate