Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Operațiunea „Întregirea”: În 1918, la Alba Iulia s-a înfăptuit triumful libertății românești. Momentele care au precedat Unirea


Publicat

„Privim în înfăptuirea unităţii noastre naţionale ca la un triumf al libertăţii româneşti”, spunea Iuliu Maniu la Marea Adunare de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. Atunci se năștea o țară întregită cu teritorii care vremelnic fuseseră rupte de vitregia timpului.

Devenea realitate România Mare pentru că la 9 aprilie Basarabia s-a unit cu România, la 28 noiembrie, acelaşi an, Bucovina hotărâse unirea necondiţionată cu Ţara Mamă, iar la 1 decembrie, la Alba Iulia, Transilvania completa harta reală a statului român.

Dar momentul Marii Uniri, acela în care la Alba Iulia s-a trasat o nouă hartă a Europei a fost pregătit din timp, iar multe și nu mai puțin importante au fost luptele date de românii noștri în războaiele pentru câștigarea libertății.

Vă prezentăm o cronologie a evenimentelor care au marcat România în 1918:

Octombrie – noiembrie 1917:  Comuniştii ruşi ajung la putere.

27 ianuarie 1918: Se încheie la Brest-Litovsk Tratatul de pace dintre Austro-Ungaria şi Ucraina.

18 februarie 1918: Se încheie la Brest-Litovsk Tratatul de pace dintre Rusia Sovietică şi Germania.

5 martie: Se semnează la Buftea (în apropiere de Bucureşti) Tratatul preliminar de pace între România şi Puterile Centrale, pe baza căruia încep la Bucureşti, tratativele în vederea încheierii păcii (9 martie).

24 aprilie: Tratatul de pace de la Bucureşti, dintre România, pe de o parte, şi Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de altă parte. România era nevoită să cedeze Dobrogea, să accepte rectificări de frontieră în Carpaţi şi să încheie convenţii economice dezavantajoase pentru ea.

Ecouri internaţionale

26-28 martie: Are loc la Roma un Congres al naţionalităţilor din monarhia austro-ungară, care votează o moţiune cerând recunoaşterea dreptului fiecărei naţiuni de a se constitui în stat naţional independent sau de a se uni cu statul său naţional dacă acesta există
24 august: Se creează la Paris Consiliul Naţional al Unităţii Române, având în conducere pe Take Ionescu (preşedinte), Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr. Constantin Angelescu şi Ioan Th. Florescu. Consiliul este recunoscut la 29 septembrie de guvernul francez, la 23 octombrie de guvernul SUA, la 29 octombrie de guvernul englez, iar la 9 noiembrie de cel italian drept exponent al intereselor poporului român.
2 septembrie: Congresul de la New York al românilor, cehilor, slovacilor, polonezilor, sârbilor, croaţilor şi rutenilor votează o moţiune prin care se cere dezmembrarea Austro-Ungariei şi eliberarea tuturor popoarelor.

Ofensiva Antantei
12 septembrie: Armatele aliate din Balcani sparg frontul bulgar la Dobropolje şi înaintează spre Sofia
16 septembrie: Se semnează la Salonic actul de capitulare a Bulgariei
4 octombrie: Germania şi apoi, la 5 octombrie Austro-Ungaria fac oferte de pace Puterilor Aliate.

Unirea Basarabiei cu Regatul Român

27 martie: Sfatul Ţării de la Chişinău (capitala Basarabiei) hotăreşte unirea Basarabiei cu România

Unirea Transilvaniei cu Regatul Român
29 septembrie: Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român, întrunit la Oradea adoptă în unanimitate o declaraţie redactată de Vasile Goldiş prin care se dorea recunoaşterea acestui for ca organ provizoriu de conducere al Transilvaniei. Se constituie un „Comitet de Acţiune”, cu sediul la Arad, avându-l preşedinte pe Vasile Goldiş.
3 octombrie: Manifestul Împăratului Carol I de Habsburg – Către popoarele mele credincioase privind reorganizarea Austro-Ungariei într-o Federaţie de şase state independente (austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez şi ucrainean).
3 octombrie: Declaraţia de răspuns a „Corpului voluntarilor transilvăneni şi bucovineni”, la manifestul lui Carol I de Habsburg, în care, aceştia proclamă unirea teritoriilor lor cu Regatul României.

Spre Marea Unire

Victoria Antantei, care începe să se contureze în 1918 în Apus, are urmări şi pe frontul din Balcani. Armata lui Sarrail de la Salonic înaintează în sfârşit şi străpunge liniile bulgare. Guvernul lui Marghiloman îşi dă demisia, la 24 octombrie/6 noiembrie 1918.

Îi urmează guvernul generalului Coandă, care proclamă imediat mobilizarea generală şi, la 28 octombrie/10 noiembrie, România reintră în război. Un război care a doua zi încetează prin armistiţiul semnat la Compiegne.

Războiul încetează în Europa occidentală, nu şi în cea de răsărit, unde, după armistiţiu, la Belgrad, la 31 octombrie/13 noiembrie 1918, operaţiunile militare vor mai continua intermitent în Ungaria.
Înfrângerea militară aduce cu sine destrămarea imperiilor centrale.

Primul care se prăbuşeşte este, cum era de aşteptat, cel austro-ungar. La 18 octombrie împăratul Carol (Franz Joseph murise în 1916) anunţă printr-un manifest transformarea monarhiei austro-ungare într-un stat federal.

Era, fapt limpede, mult prea târziu. O salvare a imperiului nu mai putea veni decât de la diplomaţia învingătorilor (mai cu seamă de la cea a Marii Britanii).
Dar popoarele din imperiu o iau înaintea diplomaţilor şi decid ele însele asupra destinului lor. La fel şi românii. La 12 octombrie, Partidul Naţional Român din Transilvania adoptă Declaraţia de autodeterminare, redactată de Vasile Goldiş, „în virtutea dreptului naţional al fiecărei naţiuni de a dispune de ea însăşi”.

Şase zile mai târziu, această Declaraţie este citită în Parlamentul de la Budapesta de Alexandru Vaida Voevod, în timp ce, la Viena, Iuliu Maniu concentra 70.000 de soldaţi transilvăneni din armata austro-ungară, cu care se îndreaptă spre Transilvania.

Consiliul National Român Central, înfiinţat la 3 noiembrie 1918, din reprezentanţi ai Partidului Naţional Român şi ai Partidului Social Democrat, preia controlul Transilvaniei, profitând şi de rapida dezintegrare a aparatului administrativ maghiar.

Între timp, fapte similare se petrec în Bucovina, unde la 27 octombrie se creează un Consiliu Naţional Român, sub conducerea lui Iancu Flondor, care formulează dorinţa Bucovinei de unire cu România, proclamată în fapt, necondiţionat şi cu mare însufleţire la Cernăuţi, la 28 noiembrie 1918.

Guvernul lui Károlyi Mihály, format la 31 octombrie la Budapesta şi în care ministrul naţionalităţilor este democratul Jászi Oszkar, încearcă să intre în negocieri cu Consiliul Naţional Român Central.

Negocierile sunt purtate la Arad, între 13-15 noiembrie, dar fără nici un rezultat. În acelaşi timp, guvernul maghiar semnează la 13 noiembrie armistiţiul de la Belgrad cu generalul Franchet d’Esperey, şeful armatei din Orient.

Se fixează o linie de demarcaţie arbitrară între Ungaria şi Transilvania, care lăsa sub autoritatea Budapestei oraşe ca Satu Mare, Oradea, Beiuş, Arad şi regiuni istorice ca Banat (încredinţat administraţiei sârbeşti), Crişana, Maramureş.

Faptul îi pune în gardă pe români. Consiliul Naţional decide să convoace, la 18 noiembrie/1 decembrie, la Alba Iulia, o Adunare Naţională a Românilor din Transilvania şi Ungaria.

Pentru această Adunare urmau a fi aleşi 600 de deputaţi pe bază de vot universal şi 628 reprezentanţi ai organizaţiilor şi societăţilor culturale. Participă la alegeri toţi românii din Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş.

Într-o atmosferă de mare entuziasm popular, timp de 12 zile, sunt aleşi câte 5 reprezentanţi de circumscripţie (în cadrul stabilit în 1910). Revendicările alegătorilor: unirea cu România, reformă agrară, vot universal.

Cei 1.228 de deputaţi s-au reunit în sala Cazinoului din Alba Iulia, în timp ce în oraş circa 100.000 de oameni (după mărturiile din epocă) le aşteptau hotărârile. Erau reprezentate toate categoriile sociale şi ambele biserici. Participau şi reprezentanţi ai tuturor regiunilor istorice româneşti.

La 18 noiembrie/1 decembrie 1918, deputaţii decid în unanimitate unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitatea naţionalităţilor şi a religiilor.

La Alba Iulia, aşa cum fusese înainte şi la Cernăuţi, la 28 noiembrie, a fost, de fapt, un plebiscit al tuturor românilor din Austro-Ungaria.

Tot la Alba Iulia, cu prilejul Adunării, se constituie Marele Consiliu Naţional Român, format din 200 de membri aleşi şi 50 de membri cooptaţi. A doua zi, acest Consiliu numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, în frunte cu Iuliu Maniu.

Consiliul trimite o delegaţie la Bucureşti, condusă de episcopul de Caransebeş, Miron Cristea (viitorul patriarh al României), care, la 1/14 decembrie, înmânează regelui Ferdinand I declaraţia de la Alba Iulia. La 11/24 decembrie, regele Ferdinand promulgă decretul de sancţionare a unirii (totodată şi a Bucovinei şi Basarabiei). Protestele guvernului Károlyi la Budapesta sunt inutile.

Populaţia României Mari în 1930

Pentru perioada interbelică, singurul recensământ complet al populaţiei României a fost făcut în 1930, restul referinţelor statistice sunt numai estimative. Conform acestuia, populaţia ţării era de 18.052.896 de persoane, mai mult cu 2,5 milioane faţă de populaţia estimată a anului 1920.

Din punct de vedere al compoziţiei etnice, românii reprezentau majoritatea populaţiei, atât înainte de primul război mondial, cât şi după sfârşitul acestuia, reprezentând aproximativ 92% în Vechiul Regat şi circa 70% din totalul populaţiei României întregite în 1920.

În război au murit circa 335.000 de soldaţi, care împreună cu populaţia civilă ucisă în timpul luptelor, reprezenta o zecime din populaţia României.

Pierderile de populaţie datorate războiului au fost compensate de cele 8,5 milioane de locuitori care se adăugau la populaţia Vechiului Regat în urma Marii Uniri. Populaţia României număra în 1919 16.250.000 milioane de locuitori, dintre care 30% nu erau etnici români:

  • – maghiari 19,3%,
  • – evrei 5,3%
  • – ucraineni 4,7%
  • – germani 4,3%

Faţă de perioada de dinainte de război, numărul românilor care trăiau în afara frontierelor statului român scade semnificativ: 250.000 în U.R.S.S., 230.000 în Iugoslavia, 60.000 în Bulgaria, 24.000 în Ungaria.

Minorităţile naţionale se găseau preponderent în provinciile istorice revenite la patria mamă:

  • – maghiari: 29% din populaţia Transilvaniei şi 23% din cea a Crişanei şi Maramureşului;
  • – germani: 24% din locuitorii Banatului şi 8% din cei ai Transilvaniei;
  • – evrei: 30% din populaţia urbană din Bucovina, 27% în Basarabia şi 23% în Moldova.

După 1918 au avut loc şi emigrări în străinătate, nesemnificative totuşi:

  • – 200.000 de maghiari din Transilvania în Ungaria;
  • – 42.000 de turci din Dobrogea în Turcia;
  • – 67.646 de emigranţi au plecat în S.U.A, în deceniul 1921-1930, majoritatea fiind evrei.

A avut loc şi o imigraţie în România: 22.000 de evrei din U. R. S. S. au trecut între anii 1918-1921 în Basarabia; în anii ’20 aproximativ 20.000 de români, care emigraseră în S.U.A. înainte de război, au revenit în Transilvania şi Bucovina.

Populaţia României trăia în marea ei majoritate în mediul rural. Astfel, în 1920 ea reprezenta 77% din totalul populaţiei.

surse: Ion Bulei, Scurtă istorie a românilor, Editura Meronia, Bucureşti, 1996, pp. 104-107/ Keith Hitchins, România, 1866-1947, Editura Humanitas, Bucureşti, 1996, capitolul VIII. Societate şi economie/ cimec.ro ( Institutul de Memorie Culturală)



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Primăria Aiud: Concurs pentru ocuparea unui post vacant de inspector de specialitate. Condiții și calendar

Publicat

primaria aiud

Primăria Aiud anunță că organizează concurs pentru ocuparea unui post vacant de inspector de specialitate la Compartimentul Proiecte, Prognoze, Programe.

Primăria Municipiului Aiud, Judeţul Alba, organizează la sediul instituției din str. Cuza Vodă, nr. 1, concurs în vederea ocupării, pe durată nedeterminată, a unui post contractual de execuție vacant, cu normă întreagă, de inspector de specialitate, grad I, din cadrul Compartimentului Proiecte, Prognoze, Programe din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Aiud.

Condiţiile specifice de participare la concurs:

– studii universitare de licență absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă;

– vechime în muncă: minimum 1 an.

Candidații trebuie să îndeplinească condițiile de ocupare a unui post contractual vacant, prevăzute la art. 3 din HG nr. 286/2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcțiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

Condițiile de desfășurare a concursului:

Data, ora și locul desfășurării probei scrise: 22.02.2021, ora 10:00 – sediul Primăriei municipiului Aiud, sala Ion I.C.Brătianu;

Data și locul desfășurării interviului: 25.02.2021- sediul Primăriei municipiului Aiud, sala Ion I.C.Brătianu.

Dosarele de înscriere la concurs se pot depune până în data de 10.02.2021, ora 16:00 la Biroul Resurse Umane, Control Intern din cadrul Primăriei municipiului Aiud.

Condiţiile de participare şi condiţiile de desfăşurare a concursului, bibliografia şi alte date necesare desfăşurării concursului se afişează la sediul Primăriei municipiului Aiud şi pe site-ul www.aiud.ro.

Relații suplimentare se pot obţine la sediul Primăriei municipiului Aiud, situată în Aiud, str. Cuza Vodă, nr. 1, telefon 0258 861310 interior 1013 /fax 0258 861280, e-mail: resurse@aiud.ro, precum și de pe site-ul instituției: www.aiud.ro. Persoana de contact: Cipcigan Patricia Tatiana, șef birou în cadrul Biroului Resurse Umane, Control Intern.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Măsuri pentru diminuarea cauzurilor de COVID-19, la Daia Română, Gârbova și Meteș. Ce a decis CJSU Alba

Publicat

La Daia Română, Gârbova și Meteș, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Alba, a instituit noi măsuri pentru diminuarea și menținerea cazurilor de COVID-19. 

La nivelul comunei Daia Română, unde rata de incidență cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS–CoV-2 este de peste 3/1.000 de locuitori, începând cu data de 29.01.2021, ora 00:00, se instituie măsuri pentru diminuarea impactului riscului, astfel:

Organizarea și desfășurarea activității în cadrul instituțiilor de spectacole și/sau concerte este interzisă;
Se interzice organizarea și desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private, sau a altor evenimente culturale;

Se interzice organizarea de evenimente private (nunți, botezuri, mese festive, etc.) atât în spații deschise cât și închise (saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente, terase, etc.);
Se interzice desfășurarea de reuniuni cu prilejul unor sărbători, aniversări, petreceri în spații închise și/sau deschise, publice și/sau private;

Se interzice circulația în interiorul localităților pentru persoanele aflate în grupuri pietonale mai mari de 6 persoane care nu aparțin aceleiași familii, precum și formarea unor asemenea grupuri;
Se interzice circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei în intervalul orar 2300-0500, cu următoarele excepții:

deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi;

deplasarea pentru asistență medicală care nu poate și amânată și nici realizată de la distanță, precum și pentru achiziționarea de medicamente;

deplasarea în afara localităților ale persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicției, cum ar fi cele efectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte mijloace de transport de persoane și care poate fi dovedit prin bilet sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei;

deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoțirea copilului, asistență persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități ori deces al unui membru de familie;

Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor în interiorul clădirilor, este interzisă;

Activitatea restaurantelor și a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unități de cazare este permisă doar pentru persoanele cazate în cadrul acestor unități;

i) Măsurile stabilite la lit. g) și lit. h) se aplică și operatorilor economici care desfășoară activități în spațiile publice închise care au un acoperiș, plafon sau tavan și care sunt delimitate de cel puțin 2 pereți, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent;

j) Pe perioada în care activitatea operatorilor economici menționați anterior este restricționată sau închisă este permisă prepararea hranei și comercializarea produselor alimentare și a băuturilor alcoolice și nealcoolice care nu se consumă în spațiile respective;

k) Prepararea, comercializarea și consumul produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice sunt permise în spațiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu excepția celor prevăzute la lit. i), cu asigurarea unei distanțe de minimum 2 m între mese și participarea a maximum 6 persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite, și cu respectarea măsurilor de protecție sanitară stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății, ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;

l) Nu este permisă activitatea în baruri, cluburi și discoteci;

m) Activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc este interzisă;

n) Instituțiile cu atribuții în domeniu, reprezentate în Grupa de coordonare și a comisiilor mixte de verificare a modului de respectare a măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19, vor intensifica activitățile de verificare a respectării măsurilor de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 în zonele de risc.

(2) Măsurile dispuse la aliniatul (1) se aplică operatorilor economici/instituțiilor menționate, acolo unde acestea există.

(3) Măsurile stabilite la aliniatul (1) se aplică pentru o perioadă de 14 zile, urmând a fi reevaluate la finalul acesteia, sau în funcție de modificările intervenite la nivelul unității administrativ–teritoriale în ceea ce privește rata de incidență.

(1) La nivelul comunei Meteș, unde rata de incidență cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2 este între 1,5 și 3/1.000 de locuitori, începând cu data de 29.01.2021, ora 0000, se instituie măsuri pentru diminuarea impactului riscului, astfel:

a) Organizarea și desfășurarea activității în cadrul instituțiilor de spectacole și/sau concerte este permisă, cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spațiului;

b) Se interzice organizarea și desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private, sau a altor evenimente culturale;

c) Se interzice organizarea de evenimente private (nunți, botezuri, mese festive, etc.) atât în spații deschise cât și închise (saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente, terase, etc.);

d) Se interzice desfășurarea de reuniuni cu prilejul unor sărbători, aniversări, petreceri în spații închise și/sau deschise, publice și/sau private;

e) Se interzice circulația în interiorul localităților pentru persoanele aflate în grupuri pietonale mai mari de 6 persoane care nu aparțin aceleiași familii, precum și formarea unor asemenea grupuri;

f) Se interzice circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei în intervalul orar 2300-0500, cu următoarele excepții:

deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi;

deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță, precum și pentru achiziționarea de medicamente;

deplasarea în afara localităților ale persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicției, cum ar fi cele efectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte mijloace de transport de persoane și care poate fi dovedit prin bilet sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei;
deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoțirea copilului, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități, ori decesul unui membru de familie;

g) Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor în interiorul clădirilor, este permisă în intervalul orar 0600-2300, fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului;

h) Activitatea restaurantelor și a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unități de cazare este permisă în intervalul orar 0600-2300, fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului;

i) Măsurile stabilite la lit. g) și lit. h) se aplică și operatorilor economici care desfășoară activități în spațiile publice închise care au un acoperiș, plafon sau tavan și care sunt delimitate de cel puțin 2 pereți, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent;

j) Pe perioada în care activitatea operatorilor economici menționați anterior este restricționată sau închisă, este permisă prepararea hranei și comercializarea produselor alimentare și a băuturilor alcoolice și nealcoolice care nu se consumă în spațiile respective;

k) Prepararea, comercializarea și consumul produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice sunt permise în spațiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu excepția celor prevăzute la lit. i), cu asigurarea unei distanțe de minimum 2 m între mese și participarea a maximum 6 persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite, și cu respectarea măsurilor de protecție sanitară stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății, ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;

l) Nu este permisă activitatea în baruri, cluburi și discoteci;

m) Activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc este permisă, fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului, cu obligația respectării orarului de lucru cu publicul între orele 0600-2300;

(2) Măsurile dispuse la aliniatul (1) se aplică operatorilor economici/instituțiilor menționate, acolo unde acestea există.

(3) Măsurile stabilite la aliniatul (1) se aplică pentru o perioadă de 14 zile, urmând a fi reevaluate la finalul acesteia, sau în funcție de modificările intervenite la nivelul unităților administrativ–teritoriale în ceea ce privește rata de incidență.

La nivelul comunei Gârbova, unde s-a înregistrat un trend descrescător de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2, rata de incidență fiind de sub 1,5 cazuri la 1000 de locuitori, începând cu data de 29.01.2021, ora 0000, încetează aplicarea măsurilor stabilite pentru diminuarea riscului, prin Hotărârea C.J.S.U. Alba nr. 15/21.01.2021.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

2.901 cazuri COVID confirmate în România în ultimele 24 de ore. 90 decese noi, 989 pacienți la ATI. Date oficiale, 28 ianuarie

Publicat

Au fost raportate 2901 noi cazuri de COVID-19, în ultimele 24 de ore, la nivel național, potrivit datelor transmise joi, 28 ianuarie, de Grupul de Comunicare Strategică.

Sunt 90 decese noi. 989 pacienți sunt internați la ATI.

Citește și ALBA: 54 de cazuri COVID-19 înregistrate în ultimele 24 de ore. Incidența în municipii, orașe și comune din județ

Grupul de Comunicare Strategică:

”Până astăzi, 28 ianuarie, pe teritoriul României, au fost confirmate 721.513 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

666.001 pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 2.901 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Până astăzi, 18.105 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 27.01.2021 (10:00) – 28.01.2021 (10:00) au fost raportate 90 de decese (57 bărbați și 33 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brăila, Botoșani, Brașov, Buzău, Călărași, Cluj, Caraș-Severin, Dâmbovița, Dolj, Galați, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mureș, Prahova, Sibiu, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Ilfov și București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani, 7 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 6 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 19 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 32 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 25 decese la categoria de peste 80 de ani.

87 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 2 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.687. Dintre acestea, 989 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 5.379.447  teste RT-PCR și 102.101  teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 24.726 de teste RT-PCR (15.905 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.821 la cerere) și 6.568 de teste rapide antigenice.

De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 121 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 28 ianuarie a.c.

Pe teritoriul României, 42.062 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.502  persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 61.560 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 162 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.114 apeluri la numărul unic de urgență 112 și 645 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 27 ianuarie, 4.589 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 800.350 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 5 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal”.

Incidența cazurilor noi la nivel național:

Situația cazurilor noi pe județe / top incidență COVID – 28 ianuarie:

Județ/populație/cazuri noi/incidența COVID:

Timiș – 31882 – 251 – 3,31

Cluj – 35148 – 164 – 2,61

Ilfov – 28225 – 130 – 2,57

Maramureș – 13312 – 120 – 2,56

Brașov – 28499 – 136 – 2,18

Mun. București – 1E+05 – 488 – 2,04

Sălaj – 7096 – 32 – 1,87

Suceava – 18592 – 149 – 1,85

Constanța – 29700 – 77 – 1,7

Satu Mare – 8259 – 55 – 1,6

Botoșani – 9688 – 51 – 1,52

Alba – 13683 – 62 – 1,48 (54 cazuri, potrivit DSP Alba)

Bihor – 19906 – 70 – 1,44

Caraș – Severin – 7601 – 48 – 1,44

Galați – 18666 – 71 – 1,41

Hunedoara – 13439 – 87 – 1,41

Neamț – 12571 – 69 – 1,27

Bacău – 18509 – 62 – 1,18

Dolj – 17262 – 76 – 1,16

Teleorman – 8894 – 47 – 1,16

Vâlcea – 10953 – 31 – 1,16

Sibiu – 18371 – 29 – 1,14

Giurgiu – 7244 – 36 – 1,09

Dâmbovița – 16424 – 61 – 1,07

Arad – 15593 – 73 – 1,06

Vaslui – 11889 – 32 – 1,06

Mureș – 16530 – 34 – 1,01

Bistrița – Năsăud – 8161 – 17 – 0,98

Brăila – 9262 – 20 – 0,94

Prahova – 25883 – 75 – 0,93

Ialomița – 7581 – 22 – 0,92

Călărași – 7092 – 18 – 0,85

Tulcea – 6043 – 20 – 0,85

Gorj – 5690 – 52 – 0,84

Argeș – 20148 – 51 – 0,78

Mehedinți – 5525 – 10 – 0,76

Covasna – 5510 – 14 – 0,68

Iași – 30964 – 106 – 0,63

Harghita – 5775 – 18 – 0,62

Vrancea – 7706 – 27 – 0,52

Olt – 10493 – 40 – 0,5

Buzău – 8922 – 19 – 0,48

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 682 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Județ/ cazuri reconfirmate pozitiv

Municipiul Bucureşti – 94

Constanţa – 51

Cluj – 40

Timiş – 34

Hunedoara – 32

Suceava – 30

Maramureş – 26

Botoşani – 22

Braşov – 22

Gorj – 21

Satu Mare – 20

Galaţi – 19

Sălaj – 19

Teleorman – 19

Alba – 18

Mureş – 17

Neamţ – 17

Bihor – 14

Ilfov – 14

Prahova – 13

Bacău – 12

Iaşi – 12

Arad – 10

Olt – 10

Caraş – Severin – 9

Brăila – 8

Ialomiţa – 8

Sibiu – 8

Buzău – 7

Dolj – 7

Călăraşi – 6

Argeş – 5

Giurgiu – 5

Harghita – 5

Vâlcea – 5

Vrancea – 5

Dâmboviţa – 4

Tulcea – 4

Covasna – 3

Vaslui – 3

Bistriţa – Năsăud – 2

Mehedinţi – 2

sursă: Grupul de Comunicare Strategică

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Guvernul va modifica legea salarizării bugetarilor. Ministrul Raluca Turcan anunță modificări importante la sporurile acordate

Publicat

Guvernul pregătește un proiect de lege care va modifica legea salarizării unitare a bugetarilor.

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a oferit detalii despre modificările pe care le va propune.

Numărul de sporuri va fi ”reajustat” spune aceasta, iar o parte dintre acestea vor fi în sumă fixă și nu în procent din salariul de bază. 

”Avem un grup de lucru pe legea salarizării care va finaliza o variantă de proiect de lege, ce va fi trimis la Parlament, care să se refere la plafonul sporurilor adăugate la salariul de bază. Proiectul va reajusta numărul de sporuri existent și cuatumul unor sporuri. Este evident că unele dintre ele pot fi acordate în sumă fixă, nu procentual din salariul de bază”, a spus Turcan, citată de G4Media.ro.

În plus, ministrul Muncii a mai spus că proiectul de lege vizează refacerea ierarhiei salariilor în mediul bugetar:

”În grila de bază vom reașeza salariul de bază într-o ierarhie, așa cum prevedea legea inițială, care a fost distorsionată ulterior fie prin modificări legislative, fie prin decizii ale instanțelor”.

Potrivit legii invocate, cel mai mare salariu ar fi trebuit să îl aibă președintele Klaus Iohannis.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate