Connect with us
Publicitate

EDUCAȚIE

Operațiunea „Întregirea”: În 1918, la Alba Iulia s-a înfăptuit triumful libertății românești. Momentele care au precedat Unirea


Publicat

„Privim în înfăptuirea unităţii noastre naţionale ca la un triumf al libertăţii româneşti”, spunea Iuliu Maniu la Marea Adunare de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. Atunci se năștea o țară întregită cu teritorii care vremelnic fuseseră rupte de vitregia timpului.

Devenea realitate România Mare pentru că la 9 aprilie Basarabia s-a unit cu România, la 28 noiembrie, acelaşi an, Bucovina hotărâse unirea necondiţionată cu Ţara Mamă, iar la 1 decembrie, la Alba Iulia, Transilvania completa harta reală a statului român.

Dar momentul Marii Uniri, acela în care la Alba Iulia s-a trasat o nouă hartă a Europei a fost pregătit din timp, iar multe și nu mai puțin importante au fost luptele date de românii noștri în războaiele pentru câștigarea libertății.

Cronologia evenimentelor care au marcat România în 1918:

Octombrie – noiembrie 1917:  Comuniştii ruşi ajung la putere.

27 ianuarie 1918: Se încheie la Brest-Litovsk Tratatul de pace dintre Austro-Ungaria şi Ucraina.

18 februarie 1918: Se încheie la Brest-Litovsk Tratatul de pace dintre Rusia Sovietică şi Germania.

5 martie: Se semnează la Buftea (în apropiere de Bucureşti) Tratatul preliminar de pace între România şi Puterile Centrale, pe baza căruia încep la Bucureşti, tratativele în vederea încheierii păcii (9 martie).

24 aprilie: Tratatul de pace de la Bucureşti, dintre România, pe de o parte, şi Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de altă parte. România era nevoită să cedeze Dobrogea, să accepte rectificări de frontieră în Carpaţi şi să încheie convenţii economice dezavantajoase pentru ea.

Ecouri internaţionale

26-28 martie: Are loc la Roma un Congres al naţionalităţilor din monarhia austro-ungară, care votează o moţiune cerând recunoaşterea dreptului fiecărei naţiuni de a se constitui în stat naţional independent sau de a se uni cu statul său naţional dacă acesta există
24 august: Se creează la Paris Consiliul Naţional al Unităţii Române, având în conducere pe Take Ionescu (preşedinte), Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr. Constantin Angelescu şi Ioan Th. Florescu. Consiliul este recunoscut la 29 septembrie de guvernul francez, la 23 octombrie de guvernul SUA, la 29 octombrie de guvernul englez, iar la 9 noiembrie de cel italian drept exponent al intereselor poporului român.
2 septembrie: Congresul de la New York al românilor, cehilor, slovacilor, polonezilor, sârbilor, croaţilor şi rutenilor votează o moţiune prin care se cere dezmembrarea Austro-Ungariei şi eliberarea tuturor popoarelor.

Ofensiva Antantei

12 septembrie: Armatele aliate din Balcani sparg frontul bulgar la Dobropolje şi înaintează spre Sofia
16 septembrie: Se semnează la Salonic actul de capitulare a Bulgariei
4 octombrie: Germania şi apoi, la 5 octombrie Austro-Ungaria fac oferte de pace Puterilor Aliate.

Unirea Basarabiei cu Regatul Român

27 martie: Sfatul Ţării de la Chişinău (capitala Basarabiei) hotăreşte unirea Basarabiei cu România

Unirea Transilvaniei cu Regatul Român

29 septembrie: Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român, întrunit la Oradea adoptă în unanimitate o declaraţie redactată de Vasile Goldiş prin care se dorea recunoaşterea acestui for ca organ provizoriu de conducere al Transilvaniei. Se constituie un „Comitet de Acţiune”, cu sediul la Arad, avându-l preşedinte pe Vasile Goldiş.
3 octombrie: Manifestul Împăratului Carol I de Habsburg – Către popoarele mele credincioase privind reorganizarea Austro-Ungariei într-o Federaţie de şase state independente (austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez şi ucrainean).
3 octombrie: Declaraţia de răspuns a „Corpului voluntarilor transilvăneni şi bucovineni”, la manifestul lui Carol I de Habsburg, în care, aceştia proclamă unirea teritoriilor lor cu Regatul României.

Spre Marea Unire

Victoria Antantei, care începe să se contureze în 1918 în Apus, are urmări şi pe frontul din Balcani. Armata lui Sarrail de la Salonic înaintează în sfârşit şi străpunge liniile bulgare. Guvernul lui Marghiloman îşi dă demisia, la 24 octombrie/6 noiembrie 1918.

Îi urmează guvernul generalului Coandă, care proclamă imediat mobilizarea generală şi, la 28 octombrie/10 noiembrie, România reintră în război. Un război care a doua zi încetează prin armistiţiul semnat la Compiegne.

Războiul încetează în Europa occidentală, nu şi în cea de răsărit, unde, după armistiţiu, la Belgrad, la 31 octombrie/13 noiembrie 1918, operaţiunile militare vor mai continua intermitent în Ungaria.
Înfrângerea militară aduce cu sine destrămarea imperiilor centrale.

Primul care se prăbuşeşte este, cum era de aşteptat, cel austro-ungar. La 18 octombrie împăratul Carol (Franz Joseph murise în 1916) anunţă printr-un manifest transformarea monarhiei austro-ungare într-un stat federal.

Era, fapt limpede, mult prea târziu. O salvare a imperiului nu mai putea veni decât de la diplomaţia învingătorilor (mai cu seamă de la cea a Marii Britanii).
Dar popoarele din imperiu o iau înaintea diplomaţilor şi decid ele însele asupra destinului lor. La fel şi românii. La 12 octombrie, Partidul Naţional Român din Transilvania adoptă Declaraţia de autodeterminare, redactată de Vasile Goldiş, „în virtutea dreptului naţional al fiecărei naţiuni de a dispune de ea însăşi”.

Şase zile mai târziu, această Declaraţie este citită în Parlamentul de la Budapesta de Alexandru Vaida Voevod, în timp ce, la Viena, Iuliu Maniu concentra 70.000 de soldaţi transilvăneni din armata austro-ungară, cu care se îndreaptă spre Transilvania.

Consiliul National Român Central, înfiinţat la 3 noiembrie 1918, din reprezentanţi ai Partidului Naţional Român şi ai Partidului Social Democrat, preia controlul Transilvaniei, profitând şi de rapida dezintegrare a aparatului administrativ maghiar.

Între timp, fapte similare se petrec în Bucovina, unde la 27 octombrie se creează un Consiliu Naţional Român, sub conducerea lui Iancu Flondor, care formulează dorinţa Bucovinei de unire cu România, proclamată în fapt, necondiţionat şi cu mare însufleţire la Cernăuţi, la 28 noiembrie 1918.

Guvernul lui Károlyi Mihály, format la 31 octombrie la Budapesta şi în care ministrul naţionalităţilor este democratul Jászi Oszkar, încearcă să intre în negocieri cu Consiliul Naţional Român Central.

Negocierile sunt purtate la Arad, între 13-15 noiembrie, dar fără nici un rezultat. În acelaşi timp, guvernul maghiar semnează la 13 noiembrie armistiţiul de la Belgrad cu generalul Franchet d’Esperey, şeful armatei din Orient.

Se fixează o linie de demarcaţie arbitrară între Ungaria şi Transilvania, care lăsa sub autoritatea Budapestei oraşe ca Satu Mare, Oradea, Beiuş, Arad şi regiuni istorice ca Banat (încredinţat administraţiei sârbeşti), Crişana, Maramureş.

Faptul îi pune în gardă pe români. Consiliul Naţional decide să convoace, la 18 noiembrie/1 decembrie, la Alba Iulia, o Adunare Naţională a Românilor din Transilvania şi Ungaria.

Pentru această Adunare urmau a fi aleşi 600 de deputaţi pe bază de vot universal şi 628 reprezentanţi ai organizaţiilor şi societăţilor culturale. Participă la alegeri toţi românii din Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş.

Într-o atmosferă de mare entuziasm popular, timp de 12 zile, sunt aleşi câte 5 reprezentanţi de circumscripţie (în cadrul stabilit în 1910). Revendicările alegătorilor: unirea cu România, reformă agrară, vot universal.

Cei 1.228 de deputaţi s-au reunit în sala Cazinoului din Alba Iulia, în timp ce în oraş circa 100.000 de oameni (după mărturiile din epocă) le aşteptau hotărârile. Erau reprezentate toate categoriile sociale şi ambele biserici. Participau şi reprezentanţi ai tuturor regiunilor istorice româneşti.

La 18 noiembrie/1 decembrie 1918, deputaţii decid în unanimitate unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitatea naţionalităţilor şi a religiilor.

La Alba Iulia, aşa cum fusese înainte şi la Cernăuţi, la 28 noiembrie, a fost, de fapt, un plebiscit al tuturor românilor din Austro-Ungaria.

Tot la Alba Iulia, cu prilejul Adunării, se constituie Marele Consiliu Naţional Român, format din 200 de membri aleşi şi 50 de membri cooptaţi. A doua zi, acest Consiliu numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, în frunte cu Iuliu Maniu.

Consiliul trimite o delegaţie la Bucureşti, condusă de episcopul de Caransebeş, Miron Cristea (viitorul patriarh al României), care, la 1/14 decembrie, înmânează regelui Ferdinand I declaraţia de la Alba Iulia. La 11/24 decembrie, regele Ferdinand promulgă decretul de sancţionare a unirii (totodată şi a Bucovinei şi Basarabiei). Protestele guvernului Károlyi la Budapesta sunt inutile.

Populaţia României Mari în 1930

Pentru perioada interbelică, singurul recensământ complet al populaţiei României a fost făcut în 1930, restul referinţelor statistice sunt numai estimative. Conform acestuia, populaţia ţării era de 18.052.896 de persoane, mai mult cu 2,5 milioane faţă de populaţia estimată a anului 1920.

Din punct de vedere al compoziţiei etnice, românii reprezentau majoritatea populaţiei, atât înainte de primul război mondial, cât şi după sfârşitul acestuia, reprezentând aproximativ 92% în Vechiul Regat şi circa 70% din totalul populaţiei României întregite în 1920.

În război au murit circa 335.000 de soldaţi, care împreună cu populaţia civilă ucisă în timpul luptelor, reprezenta o zecime din populaţia României.

Pierderile de populaţie datorate războiului au fost compensate de cele 8,5 milioane de locuitori care se adăugau la populaţia Vechiului Regat în urma Marii Uniri. Populaţia României număra în 1919 16.250.000 milioane de locuitori, dintre care 30% nu erau etnici români:

  • – maghiari 19,3%,
  • – evrei 5,3%
  • – ucraineni 4,7%
  • – germani 4,3%

Faţă de perioada de dinainte de război, numărul românilor care trăiau în afara frontierelor statului român scade semnificativ: 250.000 în U.R.S.S., 230.000 în Iugoslavia, 60.000 în Bulgaria, 24.000 în Ungaria.

Minorităţile naţionale se găseau preponderent în provinciile istorice revenite la patria mamă:

  • – maghiari: 29% din populaţia Transilvaniei şi 23% din cea a Crişanei şi Maramureşului;
  • – germani: 24% din locuitorii Banatului şi 8% din cei ai Transilvaniei;
  • – evrei: 30% din populaţia urbană din Bucovina, 27% în Basarabia şi 23% în Moldova.

După 1918 au avut loc şi emigrări în străinătate, nesemnificative totuşi:

  • – 200.000 de maghiari din Transilvania în Ungaria;
  • – 42.000 de turci din Dobrogea în Turcia;
  • – 67.646 de emigranţi au plecat în S.U.A, în deceniul 1921-1930, majoritatea fiind evrei.

A avut loc şi o imigraţie în România: 22.000 de evrei din U. R. S. S. au trecut între anii 1918-1921 în Basarabia; în anii ’20 aproximativ 20.000 de români, care emigraseră în S.U.A. înainte de război, au revenit în Transilvania şi Bucovina.

Populaţia României trăia în marea ei majoritate în mediul rural. Astfel, în 1920 ea reprezenta 77% din totalul populaţiei.

surse: Ion Bulei, Scurtă istorie a românilor, Editura Meronia, Bucureşti, 1996, pp. 104-107/ Keith Hitchins, România, 1866-1947, Editura Humanitas, Bucureşti, 1996, capitolul VIII. Societate şi economie/ cimec.ro ( Institutul de Memorie Culturală)



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Rabla Clasic și Rabla Plus, pregătite de start. Schimbările programului din 2022. Sumele maxime la care ajung bonusurile

Publicat

În februarie se dă startul Rabla clasic 2022 și Rabla Plus 2022, programe ce anul acesta vin la pachet cu schimbări. Programele Rabla Clasic şi Rabla Plus pe 2022 vor debuta pe data de 4 februarie și vor avea cel mai mare buget de până acum, de peste 1,2 miliarde de lei.

Ministrul Mediului a anunțat că ele vor avea o valabilitate de 3 ani și vor beneficia de un buget-record ce va depăși 1 miliard de lei.

Rabla 2022: Două autovehicule la casare în loc de unul

În premieră, românii vor putea preda spre casare două vehicule, în loc de unul și astfel, vor primi un ecotichet în valoare de 45 de mii de lei.

Pentru mașinile mai vechi de 15 ani și cu norma de poluare Euro 3 sau inferioară, se va acorda un bonus suplimentar în valoare de 1.500 de lei. Prima de casare va fi de 3000 de lei.

Astfel suma primită de la Guvern poate ajunge la 51 de mii de lei, anunță Tanczos Barna. Sunt impuse însă și noi condiții. Mașina casată trebuie să fie înmatriculată în România de minimum 6 ani.

Iar cei care vor să-și cumpere o mașină electrică vor trebui să o caseze pe cea veche, pentru a intra în posesia ecobonusului de 45 de mii de lei.

Cel mai mare buget din istoria programelor

Potrivit Ministerului Mediului, bugetul din acest an este de 1,24 miliarde lei, fiind astfel cel mai mare buget alocat din istoria programelor (fără suplimentări ulterioare).

RABLA Clasic beneficiază de 560 milioane lei, iar RABLA Plus de 680 milioane lei.

O schimbare importantă ține de faptul că din 2022 și cei care vor să-și ia o mașină 100% electrică trebuie să caseze o mașină veche pentru a putea beneficia de ecobonusul de 45.000 lei pentru mașina nouă.

Până acum nu era obligatoriu să predai o mașină veche pentru a-ți lua o electrică nouă cu subvenție

Rabla 2022: buget record pentru casarea autoturismelor vechi

Una dintre noutățile programului Rabla Clasic este introducerea unui ecobonus de 1.500 lei pentru fiecare autovehicul uzat care este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare Euro 3 și inferioară.

O altă noutate este introducerea posibilității casării a două autovehicule uzate pentru achiziționarea unuia nou, cuantumul finanțării fiind de 7.500 de lei pentru casarea unui autovehicul și 12.000 lei pentru casarea a două autovehicule. Rămâne obligativitatea casării a cel puțin un autovehicul în cadrul Programului.

Tot prin Rabla Clasic, dacă dai la casare două autoturisme (9.000 de lei prima de casare), ambele mai vechi de 15 ani (ecobonusuri pentru vechime, a câte 1.500 lei fiecare, deci încă 3.000 lei), la care se mai pot adăuga un ecobonus de 1.500 de lei pentru emisii scăzute şi unul de 3.000 de lei de pentru achiziţionarea unei maşini hibrid, se ajunge la un total de 16.500 de lei.

Rabla PLUS 2022: Primele de casare

  • Pentru casarea unui singur autovehicul, prin Rabla Clasic, se acordă o primă de 6.000 de lei, plus 1.500 de lei bonus de vechime peste 15 ani, adică 7.500 lei în total.
  • dacă dai la casare două autoturisme (9.000 de lei prima de casare), ambele mai vechi de 15 ani (ecobonusuri pentru vechime, a câte 1.500 lei fiecare, deci încă 3.000 lei), la care se mai pot adăuga un ecobonus de 1.500 de lei pentru emisii scăzute şi unul de 3.000 de lei de pentru achiziţionarea unei maşini hibrid, se ajunge la un total de 16.500 de lei.

„Rabla clasic este un program care atinge majoratul. Anul acesta se împlinesc 18 ani de când acesta a fost lansat și a adus o contribuție semnificativă în ceea ce privește întinerirea parcului auto: peste 700.000 de autoturisme noi au fost introduse în traficul național. Este pentru prima dată când planificăm implementarea acestor programe pe 3 ani.

Ne-am consultat cu asociațiile producătorilor, importatorilor și comercianților auto și ne dorim să asigurăm predictibilitate în implementarea politicilor publice în acest domeniu și să scoatem din circulație cel puțin 250.000 de autoturisme mai vechi de 15 ani până în 2026”, a declarat joi ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos.

Modificările în programele Rabla și Rabla Plus

O altă modificare adusă programului este că valabilitatea notei de înscriere va fi de 300 zile de la emiterea acesteia, față de 240 zile cât este în prezent.

În plus, se elimină termenul de 60 zile de casare/radiere a autovehiculului uzat, solicitanții având posibilitatea de a-l casa/radia până la emiterea facturii autovehiculului nou.

Se introduce obligativitatea casării unui autovehicul uzat pentru achiziționarea unui autovehicul nou.

Totodată, se introduce un bonus de 1.500 lei/autovehicul, acordat pentru fiecare autovehicul uzat mai vechi de 15 ani și care are norma de poluare nu mai mare de Euro 3.

Astfel, pentru fiecare autovehicul nou, va exista posibilitatea casării a maximum 2 autovehicule uzate, cuantumul finanțării urmând a fi:

pentru achiziționarea unui autovehicul nou, în schimbul casării unui autovehicul uzat

  • – maximum 46.500 de lei pentru un autovehicul pur electric (45.000 de lei ecotichetul + 1.500 lei/autovehicul, acordat dacă autovehiculul uzat este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare nu mai mare de Euro 3)
  • -maximum 21.500 de lei pentru un autovehicul hibrid plug-in (20.000 de lei ecotichetul + 1.500 lei/autovehicul, acordat dacă autovehiculul uzat este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare nu mai mare de Euro 3).

pentru achiziționarea unui autovehicul nou, în schimbul casării a două autovehicule uzate:

  • maximum 51.000 de lei pentru un autovehicul pur electric (45.000 lei ecotichet + 3.000 lei prima de casare + 2 bonusuri de vechime a câte 1.500 lei pentru fiecare autovehicul uzat care este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare nu mai mare de Euro 3)
  • maximum 26.000 de lei pentru un autovehicul hibrid plug-in (20.000 lei ecotichet + 3.000 lei prima de casare + 2 bonusuri de vechime a câte 1.500 pentru fiecare autovehicul uzat mai vechi de 15 ani și care are norma de poluare nu mai mare de Euro 3).

Legat de prima de casare pentru achiziția unei motociclete, aceasta va fi de 7.500 lei în cazul în care autovehiculul casat are o vechime mai mare de 15 ani, cu normă de poluare nu mai mare de Euro 3 sau 6.000 lei, în cazul casării unui alt tip de autovehicul uzat.

Ministerul vrea să lanseze și ”Rabla pentru instituții publice”

Ministrul a anunțat și lansarea unui program destinat instituțiilor publice, cu un buget de 600 milioane lei, prin care primăriile și autoritățile publice vor putea achiziționa doar mașini electrice sau hibrid plug-in. În cadrul acestui program, va fi asigurată o finanțare de 80% din valoarea achiziției.

„În 2022, vom avea un sistem informatic destinat persoanelor juridice care se vor înscrie în RABLA Clasic sau RABLA Plus, pentru că și autoritățile publice trebuie să fie încurajate spre achiziții verzi și eco-mobilitate.

Dacă ne uităm la cifre, în 2021 au fost achiziționate, în cadrul RABLA Plus, 8500 mașini de către persoane fizice și 7728 mașini de către persoanele juridice, cifre care arată interesul românilor pentru achiziția unor autoturisme mai prietenoase cu mediul.

Cetățenii interesați să se înscrie în programul RABLA trebuie să știe că vechimea autovehiculului uzat eligibil în program trebuie să fie de cel puțin 6 ani de la data primei înmatriculări în România, față de 8 ani cât este în prezent.

Totodată, se diminuează cu 5 grame valorile cantităților de emisii de CO2/KM aferente pragului de eligibilitate și pragului de obținere a ecobonusului”, a declarat președintele Administrației Fondului pentru Mediu, Fülöp Lóránd-Árpád.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

LUNI: ”Alexandru Ioan Cuza în patrimoniul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia”. Expoziție de obiecte, legate de Mica Unire

Publicat

Luni, 24 ianuarie 2022, ora 12.30, la Sala Unirii va fi vernisată expoziția ”Alexandru Ioan Cuza în patrimoniul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia”. Vor fi expuse o serie de obiecte legate atât de Unirea de la 24 ianuarie 1859, dar de domnia lui Alexandru Ioan Cuza.

Reformele domnitorului ori crearea unor instituții au fost marcate prin baterea unor monede sau medalii, care să susțină proiectul unionist și de modernizare al Principatelor Române. S-a apelat în acest sens la ateliere de gravură celebre din Franța (Stern, Farochon, Caque) ori locale (Șaraga din Iași, Carniol din București), precizează organizatorii.

În patrimoniul muzeului albaiulian au intrat câteva astfel de piese care amintesc înființarea azilului de orfani de către Elena Cuza (1862), inaugurarea Manufacturii de Arme din Dealul Spirii (1863), medaliile postume care marcau decesul lui Alexandru Ioan Cuza (1873), un an de la moarte (1874) ori cele jubiliare legate de împlinirea a 40 de ani de la abdicare (1906) sau 50 de ani de la Unirea principatelor (1909). Interesant că ultimele piese au fost corelate cu domnia lui Carol I, cei doi fiind reprezentați împreună pe avers și revers.

Acestor monede comemorative li se adaugă câteva vase de porțelan sau sticlă care poartă monograma Principatelor Unite, dar și o litografie contemporană cu reprezentarea familiei Cuza. Este o piesă de popularizare, care, asemenea icoanelor tipărite pe hârtie, era frecvent întâlnită în casele locuitorilor obișnuiți din mediul urban și rural.

Reformele lui Cuza și povestirile larg răspândite legate de domnitorul cel drept și bun cu cei săraci și-au găsi ecou nu doar în imagini litografiate, ci și în literatura scrisă. O piesă de teatru prezentată de elevi la serbările școlare, intitulată Cuza-Vodă, a fost cea scrisă de Eufrosina O. Mironescu și tipărită în 1925 la celebra editură a Librăriei Socec&Co, un exemplar al cărții fiind expus și cu această ocazie.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

LUNI: „Orchestra Română de Folclor pe urmele domnitorului Alexandru Ioan Cuza”. Documentar prezentat de Centrul de Cultură Alba

Publicat

Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba prezintă luni, 24 ianuarie, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, documentarul „Orchestra Română de Folclor pe urmele domnitorului Alexandru Ioan Cuza”.

Centrul de Cultură „Augustin Bena”, instituție subordonată Consiliului Județean Alba, și Complexul Muzeal Național „Moldova” din Iași prezintă, luni, 24 ianuarie 2022, o producție documentară unică în spațiul cultural românesc: „Orchestra Română de Folclor pe urmele domnitorului Alexandru Ioan Cuza”.

Citește AICI: 24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

Producție documentară unică în spațiul cultural românesc

Proiectul este dedicat Unirii Principatelor Române și este un film documentar care dezvăluie într-un mod plăcut Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa și Palatul Culturii din Iași, două monumente arhitecturale cu importanță deosebită în istoria României.

Prezentarea filmului va avea loc luni, 24 ianuarie 2022, ora 19.00, pe paginile de Facebook ale instituțiilor implicate în proiect.

Coloana sonoră a acestui documentar este formată din suite românești interpretate de Orchestra Română de Folclor. Aceasta este prima orchestră de uniune națională și a fost înființată cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a României, în anul 2021, în cadrul unui amplu proiect de promovare a zilei naționale și a patrimoniului cultural imaterial pe plan internațional. La acea dată, concertul „Alba unește România”, susținut de orchestră în Palatul Cultural din Blaj, a fost distribuit către misiunile diplomatice ale României din 33 de țări.

Orchestra Română de Folclor reunește artiști din toate zonele istorice ale României

Orchestra Română de Folclor își are nucleul la Alba Iulia, capitala de suflet a tuturor românilor, fiind constituită din artiști instrumentiști profesioniști din toate zonele istorice ale României. Orchestra ia parte la proiectele de importanță națională și internațională ale Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba. Inițiatorul și dirijorul Orchestrei Române de Folclor este Alexandru Pal, managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena” și discipol al maestrului Gheorghe Zamfir.

„Sărbătorim în acest an Unirea Principatelor Române printr-un proiect unic în spațiul cultural românesc. Orchestra Română de Folclor, prima orchestră de uniune națională, se va afla pe urmele domnitorului Alexandru Ioan Cuza, într-o îmbinare de muzică și imagini. Este un film documentar care, pe ritmurile unor suite românești, dezvăluie publicului Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa și Palatul Culturii din Iași. Vă oferim cu drag acest nou proiect cultural și sperăm să fie pe gustul tuturor celor care iubesc cultura, muzica și istoria românilor”, a spus Alexandru Pal, managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.

Mica Unire

Unirea Principatelor Române, cunoscută și ca Mica Unire, a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea, fiind legată de personalitatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. 24 ianuarie 1859 este momentul alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Române Unite, fiind actul istoric ce a reprezentat primul pas pe calea înfăptuirii statului național român unitar.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

ACCIDENT GRAV pe DN1 la intrare în Aiud dinspre Turda. O mașină a intrat într-un cap de pod și s-a răsturnat. Trafic BLOCAT

Publicat

Trei persoane au fost rănite, una dintre acestea grav, după ce o mașină s-a lovit de un cap de pod și s-a răsturnat, vineri seara, pe DN1 Unirea (Turda) – Aiud.

Potrivit IPJ Alba, accidentul s-a petrecut la intrare în Aiud.

Traficul rutier este blocat în zona accidentului.

Revenim cu amănunte.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate