Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: Doar un caz COVID confirmat în ultimele 24 de ore. Incidența actualizată în localitățile din județ, la 14 zile

Publicat

A fost raportat un singur caz COVID-19 în județul Alba, în ultimele 24 de ore, potrivit datelor transmise de DSP Alba marți, 29 iunie.

Acesta a fost înregistrat la Alba Iulia.

Până în prezent, de la începutul pandemiei de COVID-19, în județul Alba, 21386 de persoane au fost confirmate pozitiv. Dintre acestea, 20650 de persoane au fost vindecate și s-au înregistrat 713 decese. Luni, in Alba au fost prelucrate in total 422 de teste (211 la DSP si 211 la SJU). Numarul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 227916.

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba este de 0,05 (anterior 0,06):



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

Europa vrea o rețea feroviară cu trenuri de mare viteză, care să unească marile capitale și să înlocuiască avioanele

Publicat

Imaginați-vă o rețea de trenuri moderne, super-rapide și confortabile care se deplasează între fiecare oraș important din Uniunea Europeană, oferind o alternativă fiabilă, confortabilă și durabilă la călătoria cu avionul.

Aceasta a fost viziunea conturată de liderii industriei feroviare din Lyon, Franța, pe 29 iunie, pe fondul planurilor europene ambițioase de a dubla utilizarea feroviară de mare viteză până în 2030 și de a tripla nivelurile actuale până în 2050.

Numai o extindere masivă și accelerată a rețelei de mare viteză poate atinge aceste obiective extrem de ambițioase, dar sunt acestea o propunere realistă și accesibilă? Este întrebarea pe care și-o pun jurnaliștii de la CNN, care analizează problema viitorului trenurilor de mare viteză în Europa.

Spre deosebire de multe părți ale lumii, Europa are deja mii de kilometri de cale ferată de mare viteză. TGV-urile de renume mondial din Franța, ICE din Germania și AVE din Spania au transformat călătoriile cu trenul în ultimii 40 de ani, dar rămân în mare parte concentrate pe piețele interne.

Acesta poate fi considerat un lucru normal. Atunci când țările investesc miliarde de euro în infrastructură nouă, presiunea politică pentru a reduce beneficiul maxim pentru contribuabili este inevitabilă.

Cine plătește?

Construirea de linii peste granițele internaționale, chiar și în cadrul Uniunii Europene, creează tensiuni cu privire la cine plătește pentru ce, cum sunt alocate contractele, cum sunt gestionate standardele și reglementările naționale contradictorii etc.

Chiar și acolo unde s-au construit linii internaționale de mare viteză, adesea cu costuri enorme, loialitatea națională, birocrația înăbușitoare și tarifele mari de acces împiedică unele rute să-și atingă potențialul.

Unele rute, cum ar fi Paris-Londra prin Tunelul Mânecii și Paris-Bruxelles-Amsterdam/Köln, au mai mult succes, dar ar putea, și ar trebui să atragă, mai mulți pasageri de la călătoriile aeriene pe distanțe scurte, potrivit CNN.

Acum,mai multe organizații europene s-au angajat la un nou studiu care evidențiază numeroasele beneficii ale unei rețele feroviare de mare viteză, care conectează capitalele naționale și marile orașe.

Printre acestea se numără Comisia Europeană, Comunitatea Căilor Ferate Europene, Industria Europeană de Aprovizionare Feroviară și ALLRAIL, care reprezintă căile ferate nedeținute de stat.

Cel mai important, grupul va căuta finanțare pentru zeci de mii de kilometri de linii noi și vor încerca să arate cum o transformare radicală a rețelei feroviare a continentului poate ajuta UE să își atingă obiectivul „Green Deal” de neutralitate carbon până în 2050.

Sursă foto: Pixabay

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

7 iulie: Ziua mondială a ciocolatei. Istoria desertului: De la băutura simplă de cacao până la ciocolata 3D

Publicat

Ziua mondială a ciocolatei este aniversată anual pe 7 iulie, deoarece la această dată a fost introdusă în Europa, în 1550,  băutura pe bază de cacao.

Istoria deliciilor pe bază de cacao nu este atât de cunoscută.

Cercetătorii au găsit dovezi privind alimente pe bază de cacao datând din urmă cu câteva mii de ani.

Boabele de cacao ar fi fost cultivate la început de civilizaţii străvechi din America de Sud, cum ar fi aztecii şi mayaşii. De altfel, arborele de cacao este originar din bazinul Amazonului şi alte zone tropicale din America de Sud şi America Centrală.

Istoria dulce a ciocolatei: de unde provine numele

Cuvântul modern ”ciocolată” ar proveni de la două cuvinte ale unei limbi vorbite de azteci numită Nahuatl: ”xocolatl”, care în traducere directă înseamnă ”apă fierbinte” şi ”cacahuatl”, care se referea la o băutură amară din cacao servită la ceremoniile religioase, potrivit Agerpres.

Conchistadorii spanioli ajunşi în Lumea Nouă au contribuit cu inventivitatea lor la reţeta băuturii de ciocolată adăugând zahăr şi condimente pentru a o îndulci.

De aici, ciocolata a ajuns populară în rândul spaniolilor, care au păstrat secretă metoda de producţie pentru aproximativ 100 de ani.

Potrivit unei legende, când exploratorul spaniol Hernando Cortes a ajuns în Mexic în căutare de aur şi argint, conducătorul aztec Montezuma a crezut că este o divinitate reîncarnată şi l-a întâmpinat cu un banchet somptuos unde s-a servit băutură de ciocolată.

Treptat, ciocolata s-a răspândit şi în restul lumii vestice.

Consumată exclusiv sub formă de băutură, a ajuns în Franţa, apoi în Anglia, la curţile regale şi în cluburi elitiste dedicate consumului de ciocolată.

Istoria ciocolatei în epoca modernă

Ciocolata caldă era apreciată de clasa superioară pentru gustul şi beneficiile pentru sănătate. Cu timpul, cacaoa şi-a câştigat reputaţia de afrodisiac.

Ciocolata solidă a apărut pe piaţă în jurul anului 1850, când britanicul Joseph Fry a descoperit că adăugarea de unt de cacao peste praful de cacao formează o masă solidă.

Câteva decenii mai târziu, la începutul secolului XX, belgianul Jean Neuhaus II a creat ”pralina” – ciocolata cu un conţinut de arome diferite.

Din acest moment, industria ciocolatei a explodat şi s-a răspândit în întreaga lume, potrivit istoriei prezentate de World Cocoa Foundation.

Zonele unde se cultivă arborele de cacao s-au extins dincolo de aria de origine.

Cea mai mare parte din producţia de cacao a lumii provine dintr-o zonă îngustă din jurul Ecuatorului, pentru că arborii se dezvoltă bine în climatul umed tropical cu ploi regulate şi un anotimp uscat scurt.

Principalii producători din afara zonei Americii Centrale, unde domină Brazilia şi Ecuador, sunt: în Africa de Vest: Ghana, cu o tradiţie în cultivare din 1879 şi de unde provine un sortiment de cacao clasat între cele mai bune din lume, Nigeria şi Cote D’Ivore; în Asia: Malaysia şi Indonezia, ţări unde se cultivă de mai puţin timp, dar care devin zone importante de producţie.

Spre exemplu, producătorul australian de ciocolată Cadbury foloseşte ca materie primă boabe de cacao de înaltă calitate ce provin din Ghana şi Asia.

În 2019, de Ziua mondială a ciocolatei, Cadbury Dairy Milk a lansat, în premieră mondială, prima imprimantă 3D ce foloseşte ca materie primă ciocolata cu lapte.

Ciocolata s-a aliniat și ea tendințelor moderne: primele delicii din ciocolată produse de imprimanta 3D Cadbury Dairy Milk au fost disponibile la vânzare în 2019.

sursa foto: pexels.com, free

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Apare o nouă taxă pentru fiecare gospodărie din România și UE: impozitul pe amprenta de carbon. Anunțul ministrului Mediului

Publicat

Apare o nouă taxă: România va fi obligată să impoziteze fiecare gospodărie, iar taxa va fi calculată în funcție de gradul de poluare pe care aceasta îl generează.

Anunțul a fost făcut marți, 5 iulie, de către ministrul Mediului, Tanczos Barna care a precizat că a Mediu a precizat că noua taxă va fi introdusă din 2027 la nivelul UE.

O serie de decizii importante  au fost adoptate la cea mai recentă reuniunea de la Luxembourg a miniștrilor mediului din UE.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna a participat la această reuniune și a precizat că deciziile luate vor avea un impact direct asupra fiecărui cetățean european, inclusiv a celor din România.

YouTube video

”În primul și în primul rând, deciziile vizează reducerea emisiilor de carbon în sectorul rezidențial și sectorul de mobilitate. Sectorul rezidențial înseamnă că Fondul social de climă, care se constituie din 2027, se va alimenta prin introducere a unor taxe de carbon la nivelul fiecărui cetățean care locuiește undeva în UE și care, prin încălzirea locuinței sau prin folosirea energiilor emițătoare de dioxid de carbon, poluează.

Acest lucru înseamnă că la nivelul fiecărei gospodării se va calcula amprenta de carbon și se vor aplica niște taxe”, a anunțat ministrul Mediului. Acesta a explicat că ”cel mai simplu exemplu este taxa pe gaz, pe gazele naturale care se ard practic în centrale individuale la nivelul fiecărui apartament”.

”Va fi o taxă din 2027 pe care o va plăti fiecare cetățean european, nu este doar România, ci se aplică pentru toate cele 27 de state europene.

Spre surprinderea mea, chiar și pe ultima sută de metri, (o parte din statele membre – n.r.) au fost extrem, extrem de ambițioase și nu a vrut să audă nimeni nicio secundă despre eliminarea acestor taxe noi, în ciuda discuțiilor și a obiecțiunilor și în ciuda situației actuale, în ciuda războiului”, a precizat Tanczos Barna.

Noua politică de mediu vine în contextul în care Uniunea Europeană  își propune să devină independentă energetic în raport cu Rusia.

”Filozofia Comisiei este că putem scăpa de presiunea Rusiei și putem scăpa de expunerea totală la Rusia sau la gazele rusești doar prin eliminarea totală a gazului din balanța energetică.

Și nu prin schimbarea furnizorului, ci prin eliminare a gazului din balanță”, a mai spus Tanczos Barna în cadrul emisiunii AgroStrategia, la TVR, potrivit Agrointeligența.

La sfârșitul anului trecut, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la summitul COP26 privind schimbările climatice, că Uniunea Europeană va institui „în trei ani” o taxă vamală pe CO2, adică taxarea emisiilor de carbon asociate fabricării unor anumite produse, relata agenţia EFE, citată de Agerpres.

sursa foto: arhivă

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Lovitură pentru pensionarii din MApN, MAI și SRI: pensiile vor fi supuse principiului contributivității, în noua lege

Publicat

Comisia Europeană a cerut oficial României să includă și pensiile militare în reforma sistemului de pensii, care se va baza pe principiul contributivității. Acest lucru îi vizează pe foștii angajați din MApN, MAI și SRI. 

Informația a fost publicată de Economedia, care citează surse guvernamentale, care spun că noua lege aflată în lucru în prezent va merge strict pe criteriul contributivității.

În cadrul reformei, statul a introdus toate pensiile bazate pe contributivitate, dar și toate pensiile speciale în afară de cele ale militarilor.

Pensiile militare nu au fost incluse, deoarece statul român consideră în prezent că acestea nu sunt pensii speciale, ci sunt pensii „de serviciu” sau pensii „ocupaționale”. Asta deși mare parte dintre acestea nu sunt plătite pe principiul contributivității, ci sunt completate de la bugetul de stat.

În cadrul reformei, statul a introdus toate pensiile bazate pe contributivitate, dar și toate pensiile speciale în afară de cele ale militarilor. Pensiile militare nu au fost incluse, deoarece statul român consideră în prezent că acestea nu sunt pensii speciale, ci sunt pensii „de serviciu” sau pensii „ocupaționale”.

Asta deși mare parte dintre acestea nu sunt plătite pe principiul contributivității, ci sunt completate de la bugetul de stat.

Acum, Comisia Europeană a cerut oficial României să includă în reforma sistemului de pensii și pensiile militarilor, au spus sursele guvernamentale pentru Economedia.

Informația a fost vehiculată și în luna februarie, într-un document a Comisiei Europene, transmis Ministerului Muncii.

„Legat de pensiile speciale, este important să reiterăm că pensiile speciale cuprind nu doar cele şase categorii de pensii de serviciu existente în România enumerate în prezent la punctul b) în memorandumul Ministerului Muncii.

Important, pensiile speciale includ şi pensiile pentru forţele de securitate şi apărare (armată, poliţie) şi trebuie să fie şi ele acoperite de reformă”, se arată în documentul amintit.

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax