Biserica Greco-Catolică solicită să fie menționată în noua Constituție, pentru rolul în constituirea statului român. Vezi amendamentele

Reprezentanții Bisericii Greco-Catolice, Cardinalul Lucian și Episcopul Claudiu, solicită includerea a două amendamente în viitoarea Constituție a României. Acestea se referă la menționarea Bisericii Greco-Catolice în Constituție pentru recunoașterea rolului istoric în constituirea și modernizarea statului român, iar cel de-al doilea cere modificarea unui articol din vechea Constituție, pe motiv că „nu defineşte în termeni pozitivi ce e libertatea de conştiinţă sau religie, ceea ce face aceşti termeni neclari”. În acest sens, aceștia au trimis o scrisoare președintelui Comisiei Parlamentare de revizuire a Constituției, Crin Antonescu.

Vă prezentăm un fragment din scrisoarea semnată de Cardinalul Lucian și Episcopul Claudiu:

„În cazul în care viitoarea Constituție sau preambulul acesteia va conține articolul <România recunoaște rolul istoric, în constituirea și modernizarea statului român, ai Bisericii Ortodoxe și al celorlalte culte religioase, al Casei Regale și al minorităților naționale>, acesta să fie completat astfel:

<România recunoaște rolul istoric, în constituirea și modernizarea statului român, al Bisericii Ortodoxe, Bisericii Greco-Catolice și al celorlalte culte religioase, al Casei Regale și al minorităților naționale.>

Dacă viitoarea Constituție se dorește a fi un document istoric care să vorbească despre aportul adus de unele instituții la constituirea și modernizarea statului român, Biserica Greco-Catolică nu poate fi exclusă dintre acestea. Fără Biserica Greco-Catolică, Statul Român, identitatea naţională și limba română în formele pe care le cunoaștem astăzi nu ar fi existat.

Acest lucru îl argumentăm astfel:

– Episcopul greco-catolic Ioan Inocențiu Micu Clain introduce pentru prima dată termenul de <națiune română>.

– O națiune, însă, nu poate exista fără limbă și cultură, de aceea episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron a deschis la Blaj, la 11 octombrie 1754, primele Școli sistematice românești. Aceste școli au format conștiința națională românească.

Biserica Greco-Catolică s-a implicat în convocarea Adunării Naționale din 3-15 mai 1948 de pe Câmpia Libertății de la Blaj. Aici s-a strigat pentru prima dată <vrem să ne unim cu țara>.

Dacă viitoarea Constituție se dorește a fi un document istoric care să dea credit instituțiilor care au făurit România, sperăm să luaţi ca model exemplul marilor oameni politici de după Marea Unire care au dat creditul cuvenit Bisericii Greco-Catolice, menționând-o în Constituțiile din 1923 și 1938, și nu al comunităților care au dorit rescrierea istoriei și scoaterea Bisericii Greco-Catolice din istoria românilor.

2. Garantarea libertății religioase. Înlocuirea art. 29 din Constituția din 2003:

1. Libertatea gândirii și a opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credință religioasă contrară convingerilor sale.

2. Libertatea conștiinței este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranță și de respect reciproc, cu textul bazat pe Convenția Europeană a Drepturilor Omului:

<Statul garantează dreptul la libertate de gândire, de conștiință și de religie acest drept include libertatea de a-și schimba religia sau convingerile, precum și libertatea de a-și manifesta religia sau convingerea în mod individual sau colectiv, în public sau în particular prin cult, învățământ, practici și îndeplinirea ritualurilor.>

Textul Constituției din 2003 nu definește în termeni pozitivi ce e libertatea de conștiință sau religie, ceea ce face acești termeni neclari.

Definirea libertății religioase în România este imperativă deoarece în declarația de unire a Transilvaniei cu România de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, se garanta: <Egală îndreptățire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat>.

Scoaterea în afara legii a Bisericii Greco-Catolice de către statul român în 1948 a fost o încălcare a declarației de la Alba Iulia. Chiar și după căderea regimului comunist Biserica Greco-Catolică încă nu a fost repusă în drepturi, în mare parte credincioșii ei fiind în continuare în imposibilitatea de a-și putea practica credința liber și nestânjenit în România.

Ne dorim ca această nouă Constituție să definească în termeni pozitivi libertatea religioasă astfel încât toți românii, indiferent de confesiune, să se poată bucura de aceleași drepturi în România. Asigurându-vă, Domnule Președinte, de cele mai alese gânduri, vă transmitem arhierească binecuvântare”.