România cheltuiește anual o sumă infimă pentru cercetare, raportată la PIB. Date INS

România cheltuiește anual o sumă infimă pentru cercetare, raportată la PIB: Concret, cheltuielile de cercetare-dezvoltare în România au reprezentat 0,46% din PIB în anul 2024, din care: 0,3% pentru sectorul privat și 0,16% pentru sectorul public, fiind cheltuiți 8,079 miliarde de lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), publicate luni.

Statistica oficială menționează că, la sfârșitul anului trecut, 50.579 salariați își desfășurau activitatea în cercetare-dezvoltare, în creștere cu 5,1% față de anul 2023. Dintre aceștia, 22.921 erau femei, respectiv 45,3%.

În anul 2024, din cele 8,079 miliarde de lei cheltuite pentru cele patru sectoare de performanță ale activității de cercetare-dezvoltare, 7,347 miliarde de lei au reprezentat cheltuieli curente (90,9%) și 732 milioane lei cheltuieli de capital, respectiv 9,1%.

După sursele de finanțare ale cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare, în anul specificat, sursele furnizate de întreprinderi au avut cea mai ridicată pondere, respectiv 53,6%, urmate de fondurile publice (inclusiv fondurile publice generale universitare), respectiv 28,4%.

Pe surse de finanțare, cele mai mari sume provenite din fondurile publice au fost primite de unitățile din sectorul guvernamental, cu o pondere de 80,5%, urmate de unitățile din sectorul învățământ superior cu o pondere de 42,7%.

Sursele de finanțare pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din străinătate au fost orientate în cea mai mare parte către unitățile din sectorul mediului de afaceri (63,6%), sectorul învățământ superior (21,6%) și sectorul guvernamental (14,2%).

La sfârșitul anului 2024, după nivelul de pregătire profesională al salariaților care au lucrat în activitatea de cercetare-dezvoltare, 44.370 salariați aveau studii superioare.

Din totalul salariaților implicați în activitatea de cercetare-dezvoltare, 38,8% au avut ca nivel de pregătire studii doctorale și programe postdoctorale, 48,9% au avut studii superioare de licență, master și/sau cursuri și studii postuniversitare și 12,3% alt nivel de pregătire (exclusiv superioară).

Dintre salariații cu studii doctorale și programe postdoctorale, 51,4% au fost femei.

În funcție de orele efectiv lucrate, 72,8% dintre salariații care au desfășurat activitate de cercetare-dezvoltare în anul 2024, au lucrat cu normă întreagă de timp.

Pe categorii de ocupații, în anul 2024 ponderea cea mai mare a salariaților din activitatea de cercetare-dezvoltare a fost reprezentată de cercetători 63,6% din total, respectiv 32.163 salariați, în creștere cu 981 salariați, comparativ cu anul 2023.

Problema nu se oprește însă la subfinanțare. Pe lângă banii puțini. sistemul de cercetare este depășit.

România păstrează încă institute de cercetare moștenite din comunism, care și-au pierdut obiectul muncii și rațiunea de a fi.

Spre exemplu, există institute care studiază textilele, pielăria, construcția de motoare turbo, sau metalele rare, în condițiile în care tehnologii mult mai avansate decât cele ”studiate” sunt utilizate pe scară largă în mediul privat, de foarte mulți ani.