Administrație
Reforma administrației locale. Câte posturi vor fi desființate și când încep concedierile. Anunțul ministrului Dezvoltării
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat planurile privind reforma administrației locale și măsuri de reducere a cheltuielilor. Ar urma să fie reduse 13.000 de posturi ocupate, reprezentând 10% din total.
În anul 2026 se va aplica o măsură tranzitorie temporară, în baza căreia va fi posibilă fie reducerea numărului de posturi, fie diminuarea cheltuielilor de personal cu 10%.
În schimb, în anul 2027 va fi necesară inclusiv tăierea numărului de posturi.
”La nivelul autorităților locale sunt două modalități de reducere a cheltuielilor.
O modalitate de reducere a posturilor ce pornește de la 30% aplicabilă tuturor autorităților locale. Dacă în cadrul celor 30% avem numai posture vacante, înseamnă că nu trebuie desființate posture ocupate, deși această posibilitate există, pe Codul administrativ.
În aplicarea acestui procent de 30% am propus o frână de 20%, care înseamnă că, atunci când am mai mult de 20% posturi ocupate care ar fi afectate, să ne oprim la fiecare autoritate locală la 20%, să nu afectăm în mod major prin reducerea de 30%.
Aceste procente generate pe sistemul de autorități publice locale, cunoscând cifrele din teritoriu și din toată țara generează o reducere de 10% de posturi ocupate, aproape 13.000 de posturi ocupate”, a explicat ministrul.
Nu vor fi afectate autoritățile locale unde primarii au fost ”gospodari mai buni”
Cseke Attila a declarat că reducerea numărului de posturi ocupate nu va afecta autoritățile locale unde primarii au fost ”gospodari mai buni”.
În simularea Guvernului, este vorba despre circa 700 de unități administrativ-teritoriale unde nu va fi necesară aplicarea acestui procent de reducere, având în vedere că există multe posturi vacante.
”Există posibilitatea reducerii cheltuielilor de personal cu 10% de posturi ocupate, pe care autoritatea locală o poate alege în 2026. Este o măsură tranzitorie, temporară, pentru că din 2027 toate autoritățile trebuie să ajungă pe această procedură, care pornește de la 30% și ajunge la reducere de posturi necesare, dacă este necesar, în cadrul aceluiași UAT.
De ce 10%? Același procent este prevăzut în proiect privind autoritățile publice centrale”, mai spune ministrul.
Reduceri de personal în autoritățile publice centrale
Ministrul a precizat că reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal ar urma să aibă loc și în cazul autorităților publice centrale. Însă în aceste situații, ordonatorul principal de credite va putea aplica în mod diferențiat reducerea la nivelul autorităților subordonate.
”Adică, dacă un minister are în subordine mai multe autorități în coordonare, în mod cert există situații în care, la unele instituții în subordine, se impune o reducere mai semnificativă și la altele poate o reducere mai puțin. Dar în ansamblu, pe ordonatorul principal de credite, trebuie să rezulte o reducere de cheltuieli de personal de 10%.
Proiectul prevede și faptul că în Legea bugetului de stat pe anul viitor acești ordonatori principali de credite pe administrația publică centrală vor primi o alocare a cheltuielilor de personal cu 10% redusă. Excepție în proiect, în această fază, fac creșele, învățământul preuniversitar și spitalele”, a precizat ministrul.
Economiile din reducerile de personal la stat
Ministrul Dezvoltării a precizat că, în urma reformei privind posturile din administrația locală, este așteptat un impact bugetar de 1,7 miliarde lei.
În ceea ce privește măsurile de eficientizare pe administrația centrală, ”ne așteptăm la o sumă mai mare”, susține Cseke Attila. ”Deci undeva la 3,5-4,5 miliarde lei în total, pe administrația publică locală și centrală.
Concursuri pe post
Ministrul susține că nu este vorba despre datul oamenilor afară, fără niciun fel de concurs.
”Ordonatorul principal de credit are obligația de a face o analiză asumată, prin care propune și decide care posturi, din ce direcții și din ce servicii vor fi desființate. Dacă sunt mai mulți angajati cu aceeași calitate, cu aceeași treaptă profesională, se organizează concurs în mod obligatoriu pentru ocuparea posturilor care au rămas în organigramă”, a declarat Cseke Attila.
În urma acestui concurs, există un rezultat, se dă un preaviz pentru cei care nu au luat acest concurs. Evident că se pot adresa instanței, pentru că accesul la justiție este liber în România. Orice act administrativ poate fi atacat de către un cetățean care se consideră lezat în persoana lui sau în activitatea lui, mai precizează ministrul.
Reduceri de posturi de consilieri din cabinetele aleșilor locali și demnitarilor
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, anunța, în august, și numărul de posturi de consilieri din cabinetele aleșilor locali și demnitarilor ce este vizat de reduceri.
„De la 10.700 de posturi în cabinetele aleşilor locali şi demnitari, de la prim-ministru până la secretarii de stat, se reduc aproape 6.000 de posturi. La cabinetele aleşilor locali, avem consilieri. Până la momentul de faţă aveam consilieri şi la viceprimarii până la 10.000 de locuitori.
La primarii de această categorie avem doi consilieri, va rămâne unul. La viceprimari desfiinţăm postul de consilier. La fel, la secretarii de stat şi la miniştri. Miniştrii au 4 consilieri astăzi, vom propune să aibă 3. La premier, în loc de 8 vor fi 5. La viceprim-miniştri, la fel”, a explicat Cseke Attila, în august, la Antena 3.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat, joi, că pachetul legislativ privind reforma administraţiei urmează să fie pus în transparenţă decizională săptămâna viitoare.
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News
FOTO ACCIDENT FEROVIAR la Tăuți: Un tren a lovit un autoturism
Secretul unui somnul bun începe din intestin: Dușmanul ascuns care influențează odihna
Pericolul comenzilor de pe internet: O persoană din Alba a comandat un aparat de sudură, dar a primit o jucărie
VIDEO ȘTIREA TA: La un pas de accident pe un drum din Alba. Depășire periculoasă în trafic
VIDEO: Gunoaie abandonate într-un cartier mărginaș al municipiului Alba Iulia. Canapea ”la ofertă”
FOTO ȘTIREA TA: Trăsuri din Cetatea Alba Carolina, vandalizate și scrise cu markerul. Polițiștii îi caută pe autori
VIDEO INTERVIU cu primarul Sebeșului- ”orașul Mercedes”: Dorin Nistor vrea resetarea PNL Alba și schimbarea de generații în partid
Florin Roman, cel mai prolific parlamentar de Alba. Jumătate din legile inițiate vreodată de aleșii județului poartă semnătura sa
Au început ”ZILELE COLINDULUI din ROMÂNIA”: Versurile celor mai frumoase colinde: Leru-i Ler, Trei păstori, Sus la Poarta Raiului
pilu
vineri, 14.11.2025 at 12:08
Mă cei cu bulibășeala asta ? Totul este interpretabil, ca și gândirea voastră. Păi în 2027 vine PSD-ul la rocadă și nu mai face nimic, că doar nu și-or da afară trântorii, singurii alegători. În concluzie, eșec total. Mâncați banii țării deageaba. Sunteți de râsul lumii.
Iuliu
vineri, 14.11.2025 at 15:04
Reducerea de personal sau diminuarea fondului de salarii în administratie cu păstrarea actualelor structuri organizatorice la nvel cebtral si local nu înseamnă reformă, ci mai degrabă o cârpeală. De aceea,este nevoie de reorganizarea administrativ-teritorială a României. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin reorganizarea administrativ-teritorială s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite în timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope deoarece România nu a fost în stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi dispune de un aparat administrativ supradimensionat, fără ca acesta să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece în prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie în sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
România sunt 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), constând din 2.862 de comune, 216 orașe, 102 municipii, 41 de consilii județene și Primăria Capitalei cu cele șase primării de sector, dintre care doar o pătrime din acestea pot susține cheltuielile cu salariile exclusiv din venituri proprii, fără a lua în considerare si cheltuielile de funcționare.
Reforma administrativ-teritorială presupune o restructurare a UAT-urilor care să asigure dezvoltarea economică și socială a țării pe o bază sustenabilă.
In acest sens există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
De aceea, Guvernul Bolojan ar trebui să-si asume răspunderea pe acest proiect de lege privind reforma administrativ-teritorială, care ar contribui la simplificarea procesului administrativ prin descentralizare dar si la o mai bună atragere a fondurilor europene.
Uniunea Europeană a creat un sistem de clasificare comun al unităților teritoriale din țările membre denumit NUTS (Nomenclature of territorial units for statistics), având drept scop realizarea de analize socioeconomice în cadrul regiunilor, cât și pentru încadrarea intervențiilor în contextul politicii de coeziune a UE.
Nivelul NUTS căruia îi aparține o unitate administrativă este stabilit pe baza numărului de locuitori si anume:
-NUTS 1: Minim 3 milioane; Maxim 7 milioane;
-NUTS 2: Minim 800.000 ; Maxim 3 milioane, echivalent cu regiunile de dezvoltare ;
-NUTS 3: Minim 150.000 ; Maxim 800.000, echivalent cu actualele județe de la noi ;
Asadar, Uniunea Europeană nu recunoaste caracterul de regiune (NUTS- 2) decât dacă ai minimum 800.000 de locuitori, iar in România nici un judet nu indeplineste acest criteriu. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu esti considerat regiune si deci nu poti sa depui direct proiecte pentru accesarea de fonduri europene, nefiind eligibil. Din această cauză România pierde multi bani europeni fiindcă totul depinde de guvernul de la Bucuresti unde lucrurile se miscă foarte greu.
Prin urmare, reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face foarte simplu fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
In plus, prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 prefecturi cu prefecții numiți de Guvern și care sunt responsabili pentru conducerea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și altor organe ale administrației publice centrale din numai 8 unități administrativ-teritoriale (județe).
In concluzie, reorganizarea administrativă şi descentralizarea trebuie pregărită si făcută etapizat de pe acum astfel încât să poată fi definitivată până la alegerile din 2028.