Calitatea aerului în Alba Iulia și Zlatna, la nivelul „RĂU”. La Sebeș, valorile particulelor în suspensie lipsesc din măsurători

Calitatea aerului în municipiul Alba Iulia și orașul Zlatna a ajuns joi la nivelul „rău”, potrivit datelor transmise de stațiile automate de monitorizare amplasate în localități. În municipiul Sebeș, calitatea aerului era „excelentă”, însă din măsurători lipsesc particulele în suspensie (PM 10), ce au depășit cu mult limitele atât la Alba Iulia cât și la Zlatna.

Potrivit site-ului dedicat informării publicului în timp real, privind parametrii de calitate a aerului, monitorizați în cele peste 100 stații de pe toată suprafața României care alcătuiesc Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), pulberile în suspensie PM 10 au depășit limitele la Alba Iulia și Zlatna, astfel că indicele general rezultat a fost 5 – roșu (ceea ce reprezintă nivelul „rău”).

Indicii măsurați și valorile rezultate la stațiile AB1, AB2 și AB3 (joi, 9 ianuarie, ora 13:00)

Alba Iulia (stația AB-1)

• CO – 0.53mg/m³ (1 – excelent)
• PM 10 – 65.88µg/m³ (5 – rău)
• SO2 – 6.76µg/m³ (1 – excelent)
• O3 – 17.56µg/m³ (1 – excelent)
• NO2 – 34.83µg/m³ (1 – excelent)

Zlatna (stația AB-3)

• CO – 0.25mg/m³ (1 – excelent)
• PM 10 – 53.87µg/m³ (5 – rău)
• SO2 – 6.17µg/m³ (1 – excelent)
• O3 – 36.19µg/m³ (1 – excelent)
• NO2 – 8.46µg/m³ (1 – excelent)

Sebeș (stația AB-2)

• CO – 0.98mg/m³ (1 – excelent)
• PM 10 – date lipsă
  
• SO2 – 8.10µg/m³ (1 – excelent)
• O3 – 17.16µg/m³ (1 – excelent)
• NO2 – 33.37µg/m³ (1 – excelent)

Principalii poluanți atmosferici și efectele acestora asupra sănătății populației, asupra mediului, plantelor și animalelor

CO – monoxid de carbon

La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, de origine atât naturală cât și antropică. Monoxidul de carbon se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili.

Surse naturale:

• arderea pădurilor
• emisiile vulcanice
• descărcările electrice

Surse antropice:

• se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili
• producerea oțelului și a fontei
• rafinarea petrolului
• traficul rutier, aerian şi feroviar

Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos în special în perioada de calm atmosferic din timpul iernii și primăverii (acesta fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scăzute), când arderea combustibililor fosili atinge un maxim.

Monoxidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede dispersat pe o suprafața întinsă, nepunând în pericol sănătatea umană.

Efecte asupra sănătăţii populației:

Este un gaz toxic, în concentrații mari fiind letal (la concentrații de aproximativ 100 mg/m3) prin reducerea capacitații de transport a oxigenului în sânge, cu consecințe asupra sistemului respirator și a sistemului cardiovascular.

La concentrații relativ scăzute:

• afecteză sistemul nervos central;
• slăbeşte pulsul inimii, micșorând astfel volumul de sânge distribuit în organism;
• reduce acuitatea vizuală și capacitatea fizică;
• expunerea pe o perioadă scurtă poate cauza oboseală acută;
• poate cauza dificultăți respiratorii și dureri în piept persoanelor cu boli cardiovasculare;
• determină iritabilitate, migrene, respirație rapidă, lipsă de coordonare, greață, amețeală, confuzie, reduce capacitatea de concentrare.

Segmentul de populație cea mai afectată de expunerea la monoxid de carbon o reprezintă: copiii, vârstnicii, persoanele cu boli respiratorii și cardiovasculare, persoanele anemice, fumătorii.

Efecte asupra plantelor:

La concentrații monitorizate în mod obișnuit în atmosferă nu are efecte asupra plantelor, animalelor sau mediului.

PM 10 – Particule în suspensie

Particulele în reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid.

Surse naturale:

• erupții vulcanice
• eroziunea rocilor furtuni de nisip
• dispersia polenului

Surse antropice:

• activitatea industrială
• sistemul de încălzire a populației
• centralele termoelectrice
• Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete

Efecte asupra sănătăţii populaţiei:

• Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări
• Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii
• Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil
• Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii
• Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură

SO2 – Dioxidul de sulf

Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu un miros pătrunzător care irită ochii și căile respiratorii.

Surse naturale:

• erupțiile vulcanice,
• fitoplanctonul marin,
• fermentația bacteriană în zonele mlăştinoase,
• oxidarea gazului cu conținut de sulf rezultat din descompunerea biomasei

Surse antropice (datorate activităţilor umane):

• sistemele de încălzire a populației care nu utilizează gaz metan
• centralele termoelectrice
• procesele industriale (siderurgie, rafinărie, producerea acidului sulfuric)
• industria celulozei și hârtiei
• în măsură mai mică, emisiile provenite de la motoarele diesel

Efecte asupra sănătății populației:

• În funcție de concentrație și perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sănătăţii umane
• Expunerea la o concentrație mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurtă de timp, poate provocă dificultăți respiratorii severe. Sunt afectate în special persoanele cu astm, copiii, vârstnicii și persoanele cu boli cronice ale căilor respiratorii
• Expunerea la o concentrație redusă de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infecții ale tractului respirator
• Dioxidul de sulf poate potența efectele periculoase ale ozonului

Efecte asupra plantelor:

• Dioxidul de sulf afectează vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii și țesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber
• Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele, ghindele roșii și negre, frasinul alb, lucerna, murele

Efecte asupra mediului:

• În atmosferă, contribuie la acidifierea precipitațiilor, cu efecte toxice asupra vegetației și solului
• Creșterea concentrației de dioxid de sulf accelerează coroziunea metalelor, din cauza formării acizilor
• Oxizii de sulf pot eroda: piatră, zidăria, vopselurile, fibrele, hârtia, pielea și componentele electrice

O3 – ozon