Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

FLORIILE sau Duminica Stâlpărilor: Intrarea Domnului Iisus în Ierusalim. Semnificația creștină, tradiții, superstiții


Publicat

florii

Cu o săptămână înaintea Paștilor, creștinii ortodocși sărbătoresc Floriile sau Duminica Stâlpărilor, cum mai este cunoscută în popor.

Aceasta este cea mai importantă sărbătoare care vestește Învierea Domnului, aducându-ne aminte de intrarea lui Iisus în Ierusalim. Totodată, în această zi sunt sărbătoriți toți românii care poartă nume de flori.

VEZI: MESAJE de FLORII 2021: Idei de urări pentru cei care poartă nume de flori. Felicitări în zi de sărbătoare

Duminica Floriilor sau a Stâlpărilor (n.r. ramurile de salcie sau măslin, cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim) este una dintre cele 12 praznice împărăteşti din cursul anului bisericesc.

Menţionată, pentru prima dată, în secolul al IV-lea, sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, oraşul unde a şi început să fie celebrată, a cuprins, în scurt timp, întreaga lume creştină, fiind celebrată cu mare fast.

Strâns legată de minunea învierii lui Lazăr din Betania, această duminică îi pregăteşte pe credincioşii ortodocşi pentru bucuria pe care o aduce biruinţa lui Hristos asupra morţii din duminica următoare, cea a Învierii.

Semnificația religioasă a sărbătorii

În sâmbăta Floriilor, în toate bisericile ortodoxe, credincioşii poartă în mâini ramuri de salcie, care au fost sfinţite la slujba de dimineaţă, simbolizându-i pe locuitorii Ierusalimului care l-au primit cu bucurie pe Mântuitor.

Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hrisos îşi arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr, la patru zile de la moarte.

În urma minunii săvârșite, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim.

Sărbătoarea Floriilor este una de bucurie pentru întreaga creştinătate, dar cu înţelegerea faptului că zilele ce urmează sunt unele ale tristeţii.

La început, Duminica Stâlpărilor a fost ţinută numai de comunitatea creştină din Ierusalim.

Având un caracter local, nefiind cunoscută şi de alte biserici, sărbătoarea nu figurează în rândul celorlalte enumerate în “Constituţiile Apostolice” – document elaborat spre sfârşitul secolului al IV-lea.

După Florii se intră în Săptămâna Patimilor

Începând din seara Duminicii de Florii, intrăm în Săptămâna Patimilor, care va culmina cu Sfânta zi de Joi, când a avut loc Cina cea de taină, şi cu Vinerea Mare, când a fost răstignit Iisus.

Este menţionată însă de Sfântul Ioan Gură de Aur (407), de Sfântul Epifanie de Salamina (403), de Sfântul Chiril al Alexandriei (444), care au scris omilii la această sărbătoare, precum şi de pelerina spaniolă, Egeria, care o descrie în jurnalul său de călătorie la Locurile Sfinte.

În timpul secolelor al VI-lea şi al VII-lea, sărbătoarea se răspândeşte şi în Occident, fiind menţionată de Isidor de Sevilia (636).

Tot în această perioadă, se introduce şi binecuvântarea ramurilor de finic, aduse de credincioşi la biserică, iar procesiunea se mută dimineaţa.

După modelul mulţimii din cetatea Ierusalimului, care l-a întâmpinat pe Mântuitor cu frunze de palmier, Biserica Ortodoxă a rânduit ca, după săvârşirea Sfintei Liturghii, să se sfinţească ramurile de salcie aduse de credincioşi.

Slujitorii Bisericii citesc rugăciuni de sfinţire a salciei, ţinând în mâini aceste ramuri înmugurite, cu lumânări aprinse, ca simbol al biruinţei vieţii asupra morţii, fiind cunoscut faptul că salcia are o putere mare de regenerare.

Semnificaţia creştină a acestei zile este una foarte puternică, reprezentări ale lui Hristos intrând în oraş călare pe un măgar fiind întâlnite frecvent în pictură.

Tradiții și superstiții de Florii

„Floriile“ reprezintă termenul popular al sărbătorii, amintind de o veche serbare romană de la începutul primăverii – „Floralia“.

După slujba de dimineaţă de la biserică, ramurile sfinţite şi binecuvântate de salcie sunt aduse acasă şi se ating cu ele copiii, ca să crească mari şi frumoşi. Sunt păstrate la icoane, la porţi, la grinda casei, sunt puse pe morminte sau într-un loc curat.

Alteori, crenguţele de salcie sfinţite se plantează undeva în grădină. Se spune că ele vindecă animalele bolnave sau aduc o recoltă mai bogată.

Cele puse la icoană se păstrează tot anul şi se folosesc ca leac împotriva relelor care ar putea lovi casa şi familia.

Sâmbăta dinaintea Floriilor este dedicată comemorării morţilor. Ziua aceasta este numită şi „Moşii de Florii” sau „Lazărul”, obişnuindu-se ca femeile să facă „plăcinte lui Lazăr“ şi să le dea de pomană.

Floriile – a doua dezlegare la pește din Postul Paștelui

De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.

La sate, femeile nu torc deloc, pentru ca nu cumva morţii, care aşteaptă la poarta Raiului, să revină pe pământ, să se îmbăieze.

Despre Lazăr circulă mai multe legende, fiecare regiune având specificul ei.

În una dintre acestea, Lazăr moare după ce a poftit la nişte plăcinte pe care mama lui nu a putut să le facă, pentru că torcea.

În popor se crede ca Lazăr era un fecior tânăr, fratele fetei care s-a căsătorit cu Dragobete, Cap de Primavară.

Potrivit tradiției, într-o sâmbătă Lazăr a plecat cu oile la păscut, lăsând-o pe mama-sa să facă plăcinte.

Urcând într-un copac să ia muguri pentru animale, își aduce aminte de plăcinte. Se grăbește să coboare, cade și moare.

Potrivit legendei care spune că Lazăr ar fi murit de dorul plăcintelor, există obiceiul ca în această sâmbătă, femeile de la țară să facă ofranda de pomenire a morților, împărțind plăcinte de post.

Lăzărița- ceremonialul fetelor, din ajunul Floriilor

Profesorul Ion Ghinoiu afirma ca în ajunul sau sâmbăta Floriilor, se efectua un ceremonial complex, numit „Lazărita”, care era structurat dupa modelul colindelor.

Ion Ghinoiu afirma că „Lazărita” era un ceremonial la care participau numai fetele. „Una din fete, numita Lazarita, se imbraca în mireasă și colinda împreună în fața ferestrelor caselor unde au fost primite.

Lazarita se plimba cu pași domoli, înainte și înapoi, în cercul format de colindatoarele care povestesc, pe o melodie simplă, drama lui Lazăr sau Lazărica:

-plecarea lui Lazăr de acasă cu oile, urcarea în copac pentru a da animalelor frunza,

-moartea neașteptată prin căderea din copac,

-căutarea și găsirea trupului neînsuflețit de către surioarele lui, aducerea acasă,

-scăldatul ritual în lapte dulce,

-îmbrăcarea mortului cu frunze de nuc, aruncarea scaldei mortului pe sub nuci”.

La sate, pe vremuri, se practicau de Florii câteva obiceiuri păgâne. La miezul nopţii dinspre Florii, fetele fierbeau apa cu busuioc şi cu fire de la ciucurii unei năframe furate de la înmormântarea unei fete mari.

În Duminica de Florii, ele se spălau cu această apă pe cap, aruncând-o apoi la rădăcina unui pom fructifer, sperând că în acest fel să le crească părul frumos şi bogat.

În alte locuri, oamenii nu se spală pe cap în această zi tocmai ca să nu încărunţească la fel ca pomii în floare.

Se crede că cel care înghite trei mâţişori întregi in ziua de Florii nu va suferi tot anul de dureri de gât.

Tot la sate exista credinţa potrivit căreia dacă aprinzi mâţişori şi afumi casa cu ei când este furtună, căminul va fi ferit de fulgere.

În ziua de Florii nu se lucrează, iar în toate casele de la sate se coc pâini din făină de grâu împletite şi ornate cu cruci, care se dau de pomană la săraci.

Cum va fi vremea de Florii, aşa va fi şi de Paști

În unele sate (mai ales din sudul țării), se mai păstrează încă obiceiul de a colinda de Florii.

În Duminica Floriilor, copiii colindă cu crenguţe de salcie sfinţite la biserică de preotul satului, apoi merg la fiecare casă, cântă şi urează de bine şi sănătate.

Aşa cum îşi amintesc bătrânii satului, plata pentru colindători erau ouăle albe, nefierte. Numai bune pentru pregătitul Sfintelor Paşti.

Oamenii puneau uneori aceste crenguțe de salcie și pe pomii fructiferi, pentru a-i ajuta sa rodească. De aceea, nu se plantau pomi inainte de Florii, de teama ca aceștia să nu rămâna fără rod.

Totodată, de Florii işi sărbătoresc ziua onomastică toti cei care la botez, au primit nume de flori, precum Narcisa, Garofița, Florin, Florina, Florica, Floare, Iris, Margareta, Camelia și altele.

Surse: crestinortodox.ro, traditieialomita.ro, mediafax.ro, ampress.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EDUCAȚIE

BACALAUREAT 2021: Modele de subiecte pentru examen. Teste de antrenament setul 9, la Matematică și Istorie

Publicat

Modele de subiecte Bacalaureat 2021: Setul 9 de teste de antrenament (modele de subiecte) pentru examenul de Bacalaureat 2021 a fost publicat de Ministerul Educației, la Matematică și Istorie.

Examenul național de Bacalaureat va fi în perioada 28 iunie – 1 iulie, probele scrise. Primele rezultate vor fi publicate în 5 iulie, iar cele finale, în 9 iulie. Competențele (probele orale) se echivalează.

Vezi și Modele de subiecte pentru BACALAUREAT 2021: TOATE testele de antrenament și baremele publicate de Ministerul Educației

Luni au fost publicate testele la Română, miercuri vor fi disponibile cele pentru proba la alegere în funcție de profil și specializare, joi cele de Limba maternă, iar vineri vor fi comunicate baremele pentru setul 9.

TESTE de Antrenament / Modele de subiecte – BACALAUREAT 2021 – setul 9:

Modele de subiecte / Teste pregătire la MATEMATICĂ – Bacalaureat 2021:

Matematică-informatică

Test 9 Mate-Info

Matematică – Științe ale Naturii

Test 9 Mate-Științe Nat

Matematică – Tehnologic:

Test 9 Mate-Tehn

Matematică – Pedagogic

Test 9 Mate-Ped

Modele de subiecte / Teste pregătire ISTORIE – Bacalaureat 2021:

Test 9 Istorie

CALENDAR EXAMEN BACALAUREAT 2021 – sesiunea iunie-iulie 2021 (probele de competențe/orale se echivalează):

31 mai-4 iunie 2021: Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen

4 iunie 2021: Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a

28 iunie 2021: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă

29 iunie 2021: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă

30 iunie 2021: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă

1 iulie 2021: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă

5 iulie 2021: Afișarea rezultatelor la probele scrise până la ora 12.00 și depunerea contestațiilor în intervalul orar 12.00-18.00

6-9 iulie 2021: Rezolvarea contestațiilor

9 iulie 2021: Afișarea rezultatelor finale

sursă: rocnee.eu (Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație)

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

EVALUARE NAȚIONALĂ 2021: Modele de subiecte pentru examen, clasa a VIII-a. Testele din setul 9 la Matematică

Publicat

Ministerul Educației a publicat, luni, setul 9 de teste de pregătire (modele de subiecte) pentru examenul de Evaluare Națională 2021, la Matematică.

Luni au fost publicate testele la Română, miercuri vor fi disponibile cele de Limba maternă, ia vineri baremele pentru setul 9.

Examenul se desfășoară în perioada 22-25 iunie. Primele rezultate vor fi afișate în 29 iunie, iar cele finale în 4 iulie.

Vezi și Modele de subiecte EVALUARE NAȚIONALĂ 2021, clasa a VIII-a: Toate testele de antrenament și baremele la Română și Matematică

Teste de antrenament (modele de subiecte) pentru Evaluare Națională clasa a VIII-a – setul 9:

Teste/modele subiecte – Matematică – Evaluare Națională VIII 2021:

Test 9 Matematică EN VIII

CALENDAR Evaluare Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a 2020-2021:

7 – 11 iunie 2021 – Înscrierea la evaluarea națională
22 iunie 2021 – Limba și literatura română, probă scrisă
24 iunie 2021 – Matematică, probă scrisă
25 iunie 2021 – Limba și literatura maternă, probă scrisă
29 iunie 2021 (până la ora 14:00) – Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor
29 iunie 2021 (ora 16:00 – ora 19:00) – 30 iunie 2021 (ora 8:00 – ora 12:00) – Depunerea contestațiilor
30 iunie – 4 iulie 2021 – Soluționarea contestațiilor
4 iulie 2021 – Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor

sursă: rocnee.eu (Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație)

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Bărbat prins beat la volan în Gârda de Sus. S-a ales cu dosar penal

Publicat

Un bărbat din județul Bihor a fost prins în comuna Gârda de Sus în timp ce conducea un autoturism, fiind sub influența băuturilor alcoolice.

Potrivit IPJ Alba, la data de 10 mai 2021, în jurul orei 23.40, polițiștii Secției 9 Poliție Rurală Câmpeni au depistat un bărbat de 48 de ani, din comuna Lunca, județul Bihor, în timp ce conducea un autoturism, pe raza comunei Gârda de Sus, fiind sub influența băuturilor alcoolice.

În urma testării conducătorului auto cu aparatul etilotest, a rezultat valoarea de 0,97 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la spital unde i-au fost recoltate mostre de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Față de conducătorul auto, cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

IPJ Alba: 13 persoane amendate pentru că pescuiau ilegal. Cât mai durează perioada de prohibiție

Publicat

Polițiștii din Alba au prins și amendat, săptămâna trecută, 13 persoane care pescuiau ilegal. Perioada de prohibiție la pescuit mai durează până în 7 iunie.

Sancțiunile au fost date în cadrul unei acțiuni de verificare a modului în care sunt respectate normele legale incidente domeniului piscicol. Au fost făcute 51 de controale.

În perioada 4 – 7 mai 2021, poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba, sprijiniți de jandarmi și reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură au desfășurat activități pentru prevenirea şi combaterea ilegalităților în domeniul piscicol.

Au fost efectuate 38 de controale în zona apelor interioare, 3 privind transportul, 6 la societățile comerciale specializate în valorificarea peștelui și a produselor din pește, două privind prelucrarea și depozitarea peștelui sau a produselor din pește și două în piețe în care se comercializează pește.

Au fost depistate 13 persoane care se aflau la pescuit, cu toate că acest lucru este interzis, până la data de 7 iunie, acestea fiind sancționate cu amenzi în valoare de 6.300 de lei.

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Alba recomandă respectarea legislaţiei privind pescuitul şi acvacultura şi reaminteşte că, în conformitate cu Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 58/462 din 2021, privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului precum și a zonelor de protecție a resurselor acvatice vii în anul 2021, în perioada 24 aprilie – 7 iunie 2021 sunt instituite măsuri de prohibiție pentru pescuit în scop comercial, recreativ și familial, al oricăror specii de pește, crustacee, moluște și al altor viețuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale.

Acţiunile Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba, pentru prevenirea şi combaterea braconajului piscicol, vor continua.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate