FOTO Cercetare internațională în Peștera Ghețarul de la Scărișoara: scanare 3D și sistem de monitorizare a climatului subteran

Cercetare internațională în Peștera Ghețarul de la Scărișoara. În perioada 18-23 februarie, Institutul de Speologie „Emil Racoviță” al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, a organizat la Ghețari, în județul Alba, atelierul de lucru ”Winter climate in SE Europe during the Late Holocene”. Cu această ocazie a fost realizată scanarea 3D integrală a peșterii Ghețarul de la Scărișoara, cu o rezoluție de 1 mm și a fost instalat un sistem de monitorizare a climatului subteran. 

Pe parcursul celor cinci zile au fost prezentate și discutate studii științifice din domeniile speologiei și ale paleoclimatologiei susținute de cercetători din Croația, Grecia, Macedonia de Nord, Norvegia, România, Slovacia, Slovenia, SUA și Ungaria.

Studiile prezentate au fost selectate astfel încât să acopere întregul parcurs al unui demers științific având ca scop reconstituirea climatului din trecut: monitorizarea parametrilor climatici din prezent și stabilirea mecanismelor de înregistrare ale semnalului climatic în arhive sedimentare, reconstituiri climatice propriu-zise și rolul schimbărilor climatice în dinamica societăților umane din trecut.

În paralel cu dezbaterile științifice, au fost efectuate mai multe studii de climatologie, geomorfologie, geochimie și glaciologie în Peștera Ghețarul de la Scărișoara.

Cercetare internațională în Peștera Ghețarul de la Scărișoara

În timpul vizitelor în peșteră, s-a realizat scanarea integrală a acesteia obținându-se un model 3D cu rezoluție de 1 mm, au fost efectuate mai multe măsurători geofizice ale blocului de gheață, s-a instalat un sistem de monitorizare a climatului subteran și au fost colectate probe de apă, gheață, calcit și materie organică pentru analize geochimice și geomicrobiologice.

În paralel, au fost colectate probe de apă din sursele de alimentare cu apă ale localităților din zonă și din peșteri, pentru studierea nivelului de poluare a apei și a modului în care aceasta afectează mediul subteran.

Activitățile științifice au fost efectuate de cercetători de la Institutul de Studiere a Carstului din Postojna (Slovenia), ATOMKI (Debrecen, Ungaria), universitățile din Zagreb (Croația), Salonic (Grecia), Kosice (Slovacia), Bergen (Norvegia), Oradea, Suceava și Timișoara (România) și Parcul Natural Apuseni, coordonați de Institutul de Speologie „Emil Racoviță” al Academiei Române din Cluj-Napoca.

Finanțarea evenimentului a fost asigurată de proiectul PalAeolus, finanțat de UEFISCDI România și parțial, de proiectele CardiKarst, finanțat de ARSS (Slovenia) și HRZ (Croația) și PACER, finanțat de Universitatea din Salonic (Grecia).

sursa foto: Nenad Buzjak și Matej Blatnik