Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

„Minunea de la Bălgrad”: Mihai Viteazul şi puterea preoţilor ortodocşi de sfinţire a apei. Cum i-a convins voievodul pe catolici să îl lase să ridice o biserică ortodoxă la Alba Iulia


Publicat

biserica memoriala mihai viteazulO „minune dumnezeiască” ce ar fi avut loc la Bălgrad (Alba Iulia) în timpul domniei lui Mihai Viteazul este relatată într-un document inedit din secolul al XVII-lea. Petru Movilă, Arhiepiscop şi Mitropolit al Kievului, relatează despre cum i-a convins Mihai Viteazul pe catolici să îl lase să ridice o biserică ortodoxă la Alba Iulia, care a devenit centru al Mitropoliei Ardealului.

La începutul evului mediu, Bălgrad, cum se numea atunci Alba Iulia, s-a impus ca principal centru al Transilvaniei. La 1 noiembrie 1599, după victoria de la Selimbăr, Mihai Viteazul își face trumfala intrare în acest oraș. După unirea Moldovei cu celelalte două principate române în mai 1600, marele domnitor se numește „Din mila Domnului” domnitor al celor trei principate: Țara Românească, Transilvania și Moldova, reușind să împlinească pentru prima dată în istorie, cel mai râvnit ideal al românilor – unirea celor trei principate românești sub un singur conducător.

Prezența marelui voievod unificator a fost simțită la Alba Iulia cu câțiva ani înainte – în anul 1597, prin ctitoria Catedralei Mitropoliei Ortodoxe a Transilvaniei cu hramul „Sfânta Treime”- simbol al unității de credință și neam al celor trei țări românești, (în vecinătatea zidurilor cetății), care a fost mai bine de un secol un centru important religios și cultural în Transilvania. Mitropolia Ortodoxă a devenit, așa cum scrie marele istoric Nicolae Iorga, „cel mai trainic și mai de folos așezământ al neamului nostru de peste munți”.

„Minunea” de la Alba Iulia a fost relatată de Petru Movilă, Arhiepiscop şi Mitropolit al Kievului

„Când Mihail-Vodă, domnul Ungro-Vlahiei, l-a alungat pe Andrei Bathory şi a luat sceptrul Ardealului, a sosit în oraşul de scaun, numit Bălgrad (Alba Iulia -n.n.), şi a voit că să zidească acolo, în oraş, o biserică ortodoxă. Însă preoţii, orăşenii şi toţi boierii, fiind de credinţa latinească <a Papei>, nu-i îngăduiau să zidească, zicând că ei sunt de credinţa dreaptă şi de aceea nu doresc să aibă în oraşul lor o biserică de lege străină”, se spune în document.

Mai departe, Mitropolitul Movilă afirmă că cele două părţi s-au înţeles să pună fiecare câte un vas cu apă sfinţită în biserica catolicilor. Dacă apa ortodocşilor se strica după 40 de zile, atunci ei nu mai puteau ridica biserica, însă, dacă se întâmpla acest lucru cu apa sfinţită de catolici atunci Mihai Viteazul putea construi lăcaşul de cult.

„Haideţi, zice, în mijlocul oraşului şi acolo să ni se aducă apa curată, iar arhiereul meu şi preoţii săi o vor sfinţi în văzul tuturor. Tot aşa vor face şi ai voştri, deosebit, şi, sfinţind-o, o vom pune în biserică voastră cea mare, în vase osebite, pe care le vom astupa şi le vom pecetlui cu peceţile noastre, pecetluind şi uşa bisericii pentru 40 de zile. Şi a cui apa va rămâne nestricată, ca şi cum de-abia ar fi fost scoasă din izvor, credinţa aceluia este dreaptă, iar dacă apa cuiva se va strica, credinţa lui este rea. Dacă apa mea va rămâne nestricată, voi n-o să vă mai împotriviţi şi o să-mi îngăduiţi să zidesc biserica, iar dacă nu, facă-se voia voastră, n-am s-o zidesc. Şi, a două zi dimineaţă, a ieşit domnitorul cu toţi boierii şi curtenii săi în piaţă, cu episcopul şi cu preoţii, slujind litia după obicei, cu cruci, cu lumânări şi candele. Şi, ajungând la locul pregătit, au săvârşit marea sfinţire a apei. Tot în piaţă, dar deoparte, în faţa tuturor, latinii au sfinţit apa şi au sărat-o. După care, astfel sfinţindu-şi apa, fiecare a turnat apa lui sfinţită în câte un vas osebit, apoi şi-au pus peceţile pe amândouă părţi ale vaselor, le-au dus şi le-au pus în biserica cea mare, au încuiat uşile, le-au pecetluit şi au plecat”, a spus dominitorul, potrivit celor relatate de Petru Movilă.

Deschiderea vaselor cu apa sfinţită a avut loc după 25 de zile, după ce episcopul ortodox ”a primit un semn de la Dumnezeu”.

„Domnitorul, deci, chemindu-i pe toţi, precum l-a sfătuit episcopul, a mers la biserică şi, deschizând uşile, au intrat cu toţii. (…) Iar latinii, rugindu-se şi făcînd slujbă după cum le era obiceiul, au rupt pecetea vasului în care se afla apa lor şi, cum l-au destupat, toată biserică s-a umplut de duhoare, că s-au înspăimîntat toţi latinii. (..) Şi astfel, făcuţi de ocară, latinii şi cu preoţii lor s-au împrăştiat cu mare ruşine, iar unii dintre ei s-au convertit la credinţa ortodoxă. Iar domnitorul, cu episcopul său, cu preoţii, cu toţi boierii şi ostaşii săi, plini de bucurie şi fericire, s-au întors la curte. În aceeaşi zi a făcut un mare ospăţ pentru întregul oraş şi pentru toată oastea sa. Toţi locuitorii ţării Ardealului, cu jurământ, s-au arătat bucuroşi să zidească biserică şi să n-o dărâme niciodată. Deci, domnitorul a început îndată zidirea (dar nu în oraş, ca nu cumva, o data cu schimbarea vremurilor, să fie darâmată, ci lângă oraş, aproape de zidul cetăţii, într-un loc frumos)”, se mai spune în documentul Mitropolitului Kievului.

Mihai Viteazul a ridicat o biserică la Alba Iulia în anul 1597, care a fost centru al Mitropoliei Ardealului din veacul al XVII-lea. Aici au slujit ierahii Ilie Iorest şi Sava Brancovic.

Biserica nu s-a păstrat pentru că a fost dărâmată în totalitate de regimul habsburgic în anul 1714. Începând cu anul 1988, pe acelaşi loc, s-a reconstruit o bisericuţă din lemn care a fost sfiinţită în anul 1992.

sursa: adevărul.ro, sfaturiortodoxe.ro, biserica-mihai-viteazul.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Comunicat Radu Tuhuț: Am depus peste 60 de amendamente pentru sprijinirea investițiilor din județul Alba din bugetul de stat

Publicat

Radu Tuhuț, deputat PSD de Alba, transmite că a depus peste 60 de amendamente la proiectul Legii bugetului de stat pe 2021, ce presupun alocări de fonduri pentru investiții în județ.

”Am depus peste 60 de amendamente asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2021, pentru realizarea unor investiții prioritare în județul Alba, în domenii precum infrastructură rutieră, educație, sănătate, alimentare cu apă, eficiență energetică, iluminat public, îngrijirea  persoanelor vârstnice, sport, turism și cultură.

Așa cum am promis în campania electorală îmi doresc să fiu un partener al tuturor primarilor din județul Alba, indiferent de culoarea politică, în folosul tuturor cetățenilor. Primarii sunt cei care cunosc cel mai bine prioritățile și necesitățile investiționale, iar astfel le-am solicitat să îmi transmită proiectele pe care doresc să le implementeze în comunitățile lor și care necesită finanțare sau cofinanțare de la bugetul de stat.

În funcție de răspunsurile primite, dar și în urma discuțiilor cu primarii din ultima perioadă, am depus amendamente la proiectul bugetului național de stat pentru anul 2021, care sper să fie acceptate și finanțate în proporție cât mai mare.

Cu această ocazie, le mulțumesc tuturor primarilor care au răspuns solicitării mele și îmi reafirm interesul spre o colaborare deschisă, lipsită de orgolii, benefică pentru locuitorii județului nostru.

Amendamentele depuse vizează investiții importante pe întreg arealul județului Alba și au ca scop creșterea calității vieții oamenilor.

Voi oferi doar câteva exemple: reparație capitală la dispensarul din comuna Vidra, extinderea rețelei de apă potabilă și canalizare în comuna Șugag, modernizarea școlii din Șibot, reabilitare/construcție de drumuri în Poiana Vadului, Cricău, Ciugud, Daia Română sau Ciuruleasa, modernizare iluminat stradal în Gârbova, construire centru de tineret la Teiuș, dezvoltarea unui centru recreativ la Abrud. De asemenea, alte proiecte vizează modernizarea drumurilor naționale și dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale în Apuseni, precum și amenajarea unei noi pârtii de schi la Arieșeni.

Aștept de la guvernarea de dreapta să sprijine proiectele de investiții de la nivelul județului Alba așa cum a făcut și guvernarea social-democrată.

De asemenea, mai mult ca oricând, este necesară o strânsă colaborare între instituțiile centrale și locale în vederea absorbției fondurilor europene, în fructificarea banilor alocați în Planul Național de Redresare și Reziliență dar și în bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021 – 2027”, precizează, într-un comunicat de presă, Radu Marcel Tuhuț, deputat ales în circumscripția nr. 1, județul Alba.

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

Extinderea Ambulatoriului la Spitalul Municipal Blaj. Contractul de peste 12 milioane lei a fost semnat. Când încep lucrările

Publicat

A fost semnat contractul de execuție a lucrărilor, pentru construirea Ambulatoriului Spitalului Municipal Blaj, a anunțat primarul Gheorghe Valentin Rotar.

Lucrările efective vor începe în data de 15 martie și se vor încheia până la finalul anului.

„Extinderea Ambulatoriului la Spitalul Blaj” este un proiect în valoare totală de 12.228.689,4 lei, din care: valoare totală eligibilă (fonduri europene) – 10.700.750 lei (inclusiv TVA) și valoare totală neeligibilă (bugetul local al Municipiului Blaj) – 1.637.939,4 lei (inclusiv TVA)

Înaintea acestor lucrări, au fost mutate toate cablurile electrice care traversează curtea interioară în zona în care va fi construită clădirea noului spital, care va avea 5 niveluri.

Proiectul propune soluționarea problemelor prin extinderea clădirii spitalului și mutarea cabinetelor medicale în aripa extinsă a clădirii. Extinderea se va realiza pe orizontală, cu o clădire nouă (demisol + parter + 3 etaje), similară celei existente și alipită clădirii spitalului. Astfel se propune aducerea secțiilor de ambulatoriu în spațiile nou create și dotarea ulterioară a acestora cu aparatură medicală și mobilier medical necesare în vederea asigurării funcțiunilor specifice de bază ale programului de ambulatoriu.

Se propun următoarele spații medicale, cu sălile de tratament aferente:

Demisol: cabinet pneumologie și sală de tratament pneumologie, explorări funcționale spirometrie

Parter: cabinet ortopedie și traumatologie, cameră gipsare, cabinet medicină generală copii, sală de tratament copii

Etaj 1: cabinet consultații chirurgie vasculară și sală pansament + mici intervenții, cabinet consultații chirurgie generală și sală pansament + mici intervenții, cabinet consultații dermatovenerologice și sală tratament dermatovenerologice

Etaj 2: cabinet consultații urologie și sală tratament urologie, cabinet consultații obstetrică-ginecologie și sală de tratament obstetrică-ginecologie, cabinet endocrinologie și sală tratament endocrinologie

Etaj 3: cabinet consultații cardiologie și cabinet EKG, cabinet consultații oftalmologie și sală tratament oftalmologie, cabinet consultații boli interne și sală tratament boli interne

De asemenea, se vor reabilita/construi alei, se vor reamenaja spațiile verzi și se vor realiza parcări pentru ambulanțe și autospeciale medicale.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

28 februarie, Ziua Protecției Civile în România. 88 de ani de la înființarea structurilor de apărare civilă

Publicat

Ziua Protecţiei Civile sau Ziua Apărării Civile este sărbătorită în fiecare an la 28 februarie. În 2021, se împlinesc 88 de ani de la înființarea acestor structuri în România.

”Timp de peste opt decenii, Protecţia Civilă a îndeplinit rolul profund umanitar pentru care a fost creată: apărarea populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a mediului ambiant în situaţii de război, calamităţi naturale şi catastrofe tehnologice.

Sub orice nume pe care l-a avut de-a lungul timpului, misiunea specialiștilor din „Arma Vieții” a rămas aceeași: de a proteja populaţia civilă împotriva pericolelor, ostilităţilor sau a catastrofelor şi de a o ajute să depăşească efectele lor imediate. La mulți ani, dragi camarazi!”, este mesajul inspectorului-șef ISU Alba, lt-col Ovidiu Costea.

În 1933, a luat fiinţă protecţia civilă în România, prin Decretul Regal nr. 468. Acesta aproba „Regulamentul de funcţionare a Apărării Pasive contra atacurilor aeriene”, având ca scop „limitarea efectelor bombardamentelor aeriene asupra populaţiei şi resurselor teritoriului, fie asigurându-le protecţia directă, fie micşorând eficacitatea atacurilor”.

Conceptul de protecţie civilă se referă la ansamblul sistemelor, structurilor şi resurselor gestionate de guverne şi care sunt orientate spre protejarea populaţiei non-combatante, în principal în caz de dezastre naturale şi tehnologice.

Această definiţie este valabilă în special în arealul geografic al Uniunii Europene, precizează https://pompieriiromanieu.wordpress.com.

Denumit iniţial „apărare pasivă”, conceptul de protecţie civilă a trecut ulterior la denumirea de „apărare locală antiaeriană” (1952), apoi la ”apărare civilă” (1978), din anul 1994 fiind consacrat ca „protecţie civilă”, prin Legea apărării naţionale nr. 45 din 1 iulie 1994. Protecţia civilă este definită pe site-ul www.isudb.ro drept ”o componentă a sistemului securităţii naţionale, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, al protejării populaţiei, bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă, conflictelor armate şi înlăturării operative a urmărilor acestora şi asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate”.

Prin Decretul Regal nr. 468 din 28 februarie 1933, care a intrat în vigoare la 23 martie 1933, s-a stabilit că ”Apărarea Pasivă este pregătită şi pusă în aplicare pe întregul teritoriul de Ministerul de Interne, prin Comisia Superioară de Apărare Pasivă”, potrivit volumului ”Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). Erau astfel stabilite atribuţii ministerelor, localităţilor, întreprinderilor şi instituţiilor şi se înfiinţau comisii de apărare pasivă la nivelul judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor rurale, dar şi la nivelul întreprinderilor şi instituţiilor. De asemenea, acest regulament cuprindea Planul Apărării Pasive, un document unic de înfiinţare a formaţiunilor de intervenţie, instituind-se astfel şi măsuri preventive şi de salvare. Pe de altă parte, regulamentul prevedea şi o serie de măsuri ce intrau în competenţa pompierilor militari, referitoare la organizarea şi participarea la exerciţiile publice de alarmare şi de pregătire a populaţiei civile.

În ceea ce priveşte reglementările de rang superior privind protecţia populaţiei şi a bunurilor în caz de conflict armat, acestea au fost stipulate în Legea asupra organizării naţiunii şi teritoriului pentru timp de război nr. 1245/24 aprilie 1933, care prevedea, totodată, încadrarea cetăţenilor ţării în diferite organizaţii paramilitare.

Momente importante în organizarea structurilor de apărare pasivă au fost marcate de alte acte normative, precum: Ordinul M.St.M. nr. 45.082 din 15 septembrie 1948, prin care s-a reînfiinţat Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului; Decretul nr. 222 din 9 septembrie 1950, care prevedea măsuri de organizare şi funcţionare, pregătire şi control privind apărarea pasivă a teritoriului ţării, reglementări de inspiraţie sovietică (ulterior modificate, în raport cu realităţile româneşti); Decizia ministrului Afacerilor Interne nr. 133 din 8 ianuarie 1951, prin care s-a înfiinţat Centrul de Instrucţie al Apărării Pasive a Teritoriului.

În anul 1952, au fost organizate, pe noua structură administrativ-teritorială, state majore regionale ale apărării antiaeriene, cu servicii specializate la nivelul localităţilor şi unităţilor economice.

A urmat Legea nr. 2/1978, care a consfinţit aplicarea, în ţara noastră, a unei noi concepţii privind apărarea civilă, modernizarea fiind impusă de ruptura provocată de evenimentele din Cehoslovacia din 1968, dar şi de catastrofele naturale care au lovit ţara, precum inundaţii, cutremurul din 1977 sau unele catastrofe industriale (incendii pe platformele petrochimice şi metalurgice etc.).

În octombrie 1996, se aprobă Legea protecţiei civile nr. 106, în care sunt stipulate atribuţiile acestor structuri, iar în prezent Protecţia Civilă este reglementată prin Legea nr. 481 din 2004, care este în concordanţă cu principiile, scopurile şi obiectivele prevăzute în Strategia Internaţională pentru Prevenirea Catastrofelor, adoptată de Adunarea Generală ONU, precum şi cu cele stabilite de mecanismele Uniunii Europene în domeniu.

România a realizat, în 2004, un proces de reformă instituţională, reunind protecţia civilă şi pompierii militari într-o structură unitară – Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Protecţia Civilă, componentă a apărării naţionale, ”cuprinde un complex de măsuri pentru ocrotirea populaţiei, a bunurilor materiale în caz de război, calamităţi sau catastrofe şi asigură condiţiile necesare supravieţuirii acestora”.

surse: Agerpres, ISU Alba

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Ministrul Educației susține utilizarea testelor non-invazive, bazate pe salivă, în școli

Publicat

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat, sâmbătă seara, că susține utilizarea testelor non-invazive, bazate pe salivă, în școli, pentru ca starea de siguranță în școli să se îmbunătățească și elevii să nu mai fie traumatizați.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a fost întrebat, sâmbătă seara, la Realitatea Plus, de ce România nu aplică exemplul Franței și Austriei, de a folosi testele pe bază de salivă, pentru elevi, aceste teste fiind non-invazive.

„Și eu știu că sunt nu numai în Austria și Franța, sunt și alte state europene care folosesc aceste teste non-invazive pe bază de salivă. Nu știu să vă răspund, nu vreau să mă scuz că excede limitelor de competență ale Ministerului Educației, dar atât cât voi putea să susțin această idee, susțin utilizarea testelor non-invazive, bazate pe salivă pentru ca starea de siguranță în școli să se îmbunătățească”, a spus Cîmpeanu.

Ministrul a precizat că aceste teste non-invazive presupun administrarea de către orice persoană, chiar și de către persoane fără competență medicală, iar atâta vreme cât doar 18% dintre școlile din România au cabinete medicale școlare, aceste teste rapide ar putea să facă posibilă testarea în orice școală, indiferent dacă are sau nu cabinet medical.

În prezent, în școli se folosesc teste rapide antigen, pentru care părinții trebuie să își exprime acordul, acestea urmând să fie făcute de personal medical specializat. Mulți dintre părinți refuză, considerând procedura traumatizantă pentru copii.

sursă: Mediafax

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate