Sectorul vitivinicol din România a atras fonduri de peste jumătate de miliard de euro. Țara noastră, în top 5 la nivel european după suprafața cultivată

Podgoriile din România au atras fonduri europene de peste jumătate de miliard de euro, pentru revigorarea viticulturii. Țara noastră este pe locul cinci în Europa în acest moment la suprafeţe cultivate cu viţă şi pe locul șase la producţia de vin. Viticultura românească este un sector agricol care încă are potenţial, iar investiţiile în soiuri mai bune îi ajută pe viticultori să aibă încasări mai mari. În județul Alba compania Jidvei și-a mărit suprafeța plantațiilor de vie la 2500 de hectare și a investit în sisteme ecologice de procesare a strugurilor. Anul trecut Jidvei a inaugurat o nouă cramă în localitatea Tăuni bazată pe o tehnologie revoluționară, ecologică.

„Viticultura românească a atras peste 500 de milioane de euro din 2000 și până în prezent bani care au mers în reconversie și restructurarea plantațiilor viticole și în retehnologizare. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii 10-12 ani în sectorul vitivinicol reprezintă un reper pentru celelalte domenii din agricultură. Am beneficiat de fonduri de preaderare — Sapard și Sapardul românesc — am pregătit industria cu tehnologii moderne, am armonizat instituțional, am adaptat legislația, iar în 2007 am intrat pregătiți în Uniunea Europeană cu sectorul vitivinicol. Au urmat fondurile prin PNDR cu programele de reconversie și restructurare a plantațiilor viticole care au fost primite de sector cu același interes”, a spus Cornel Dicu, director în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Acesta a precizat că aproape toate societățile viticole din România cu prezență pe piața comunitară au plantații noi, cu soiuri autohtone de bună calitate. Astfel, faţă de acum un deceniu, podgoriile din România nu sunt mai mari, dar sunt mai tinere, au o calitate mai bună şi generează mai mulţi bani, iar fondurile europene au jucat un rol important în revigorarea viticulturii.

„Suntem singurul sector, din câte știu eu, din agricultură, cu absorbție 100% a fondurilor europene de la momentul aderării și acest lucru ne satisface orgoliul. Aportul nostru la bugetul statului nu este, pe de altă parte, la fel de semnificativ ca al agriculturii mari. Însă, din punct de vedere al imaginii, vinul este un produs purtător de imagine pozitivă”, spune Ovidiu Gheorghe, directorul Patronatului Vinului.

Cei mai mulți bani au fost alocați pentru reconversia viilor. Adică pentru înlocuirea soiurilor existente cu unele mai bune și mai eficiente.

„Aproape toate societățile vitivinicole care sunt prezente în piață au plantații noi, cu soiuri autohtone, cu un potențial deosebit în ceea ce privește calitatatea, dar și cu clonele cele mai valoroase urmărite de investitori. Măsurile de reconversie și retehnologizarea unităților s-au completat și astfel, la ora actuală, nu mai există nicio unitate, un operator, să nu aibă plantații cu potențial pe partea de calitate și o cramă, un centru de vinificație modern care să permită producții de vinuri de înaltă calitate”, a explicat Cornel Dicu.

Potrivit acestuia, următoarea etapă importantă pentru sector este cea legată de promovare, atât pe piața internă cât și externă.

„Urmează o etapă foarte importantă pentru vinul românesc, cea de promovare. Am făcut plantații, am făcut combinate de vinificație, am introdus tehnologii moderne, am obținut vinuri de calitate și calitatea va crește pe măsură ce plantațiile „îmbătrânesc”, capătă niște ani și va urma etapa de promovare în UE, dar și în țări terțe. Cred că, în principal, trebuie să începem cu promovarea vinului pe plan național pentru că încă se mai fac afirmații referitoare la calitatea vinului românesc, că sunt făcute vinurile din pastile și surcele. Sunt povești.

Tot ce găsim pe piața organizată sunt vinuri, într-adevăr pe diverse categorii de calitate, dar sunt vinuri, fie că pornesc de la un preț de 5 lei, fie că sunt 50 de lei”, a spus directorul MADR.

România a reușit să planteze 35.000 de hectare cu viță de vie prin programul de reconversie, cel mai mare ritm de reconversie din UE, fiind, poate, singura țară care a reușit să absoarbă în totalitate cele 42 de milioane de euro alocate anual, după integrarea în UE.

Anul trecut, când producția a fost mai mică decât de obicei, doar 3,7 milioane de hectolitri, mai bine de jumătate au fost vinuri nobile, singurele care au cât de cât o șansă la export.

Vânzările peste hotare ale podgoriilor din România au rămas constante în ultimii ani din punct de al cantității, dar sumele încasate au tot crescut și au ajuns anul trecut la 18 milioane de euro. Încasările nu au fost influențate doar de prețul vinului pe piețele internaționale, ci și de modul în care a fost vândut vinul. „Am început să dăm pe piețe mai mult vin îmbuteliat față de anii 2000, când dădeam vin vărsat”, a explicat Ovidiu Gheorghe, directorul Patronatului Vinului.

În prezent, România se află în top 5 la nivel european din punct de vedere al suprafeței cultivate cu viță de vie, cu cele peste 200.000 de hectare, și pe locul 6 în UE din punct de vedere al producției.

„România se află în top 5 la nivel european din punct de vedere al suprafeței și în top 6 ca producție. Suntem o țară viticolă importantă cu o suprafață totală de aproape 200.000 de hectare chiar dacă structura nu este chiar cea mai fericită pentru că avem suprafețe mici, cu mulți interspecifici în patrimoniul viticol. În timp toate se vor așeza și cred că vom putea ocupa locul 5 în ceea ce privește producția de vinuri de calitate, ca procent. Vinul reprezintă la ora actuală un brand național și cred că ar trebui să aibă pe pecetea națională un mănunchi de spice de grâu și o carafă de vin sau un coș de struguri”, a adăugat Dicu.

În ceea ce privește consumul de vin în România, acesta a înregistrat o creștere de la 24 la 27 de litri de vin în ultimii cinci ani, însă a rămas un consum social.

„Datele pe care le avem arată, în privința consumului, că a crescut în ultimii 5 ani de la 24 litri la 27 litri pe cap de locuitor, deși cred că este ceva mai mare. Pentru că nu putem avea o evaluare corectă a producției obținute an de an în condițiile în care 50% provine din gospodăriile populației. În România, există încă un consum social nu întreaga populație care adoră vinul își permite să cumpere de la hipermarket, există și tradiție și obiceiul de consuma vin de buturugă sau de căpșunică pentru că este și mai ieftin. Nu este o caracteristică principală creșterea cantitativă ci aceea calitativă. Vă dau un exemplu: cel mai mare consum de vin este în Luxemburg, dublu față de Franța. De ce?

Pentru că aici este foarte dezvoltat turismul, este o țară cu impozite mici cu trafic foarte mare, dar nu înseamnă că la ei consumul de cap de locuitor este mai mare decât în Franța, dar se cumpără foarte mult din Luxemburg. România și orice popor trebuie să își educe consumatorul pentru a consuma vin, nu este o băutură mai sănătoasă și mai curată dintre băuturi. Nu există țară cu producție vitivinicolă care să nu lege turismul de vin, ele merg în paralel”, a comentat Dicu.

Feteasca Regală este în prezent soiul care ocupă cele mai mari suprafețe, peste 13.000 de hectare. Urmează Merlotul și Feteasca Albă, celelalte două soiuri de struguri care ocupă peste 10.000 de hectare.

Pentru anul 2015, estimările actuale arată că va fi o producție bună de vin atât cantitativ cât și calitativ, pentru că seceta a favorizat calitatea, iar ploile din iunie au permis o bună vegetație.

Potrivit primelor estimări cu privire la producția din 2015, Italia ar urma să înregistreze în acest an o producție de 48,8 milioane hectolitri, devansând Franța (47,6 milioane hectolitri) și Spania (36,6 milioane hectolitri). Urmează Germania cu 8,7 milioane hectolitri, Portugalia cu 6,7 milioane hectolitri și România cu o producție totală de 4,069 milioane de hectolitri, în creștere cu 6,1% comparativ cu cea de anul trecut.

sursa: agerpres.ro, digi24.ro