Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Trei din 10 copii sunt ameninţaţi cu bătaia, la şcoală, de către colegi. Concluziile unui studiu naţional despre fenomenul bullying


Publicat

bullying

bullying amenintare copiiSalvați Copiii România a lansat primul studiu național cu privire la fenomenul de bullying în școlile românești, în vederea unei mai bune înțelegeri a motivelor care stau la baza acestor comportamente de violență între copii şi a dimensiunii acestui fenomen în contextul educațional din România.

Potrivit studiului, trei din 10 copii amenințați cu bătaia sau lovirea de către colegi sau sunt excluși din grup, iar un copil din patru a fost umilit în fața colegilor.

Cercetarea a urmărit modul în care copiii și părinții percep bullying-ul, atitudinile şi comportamentele acestora în diferite contexte sociale (la şcoală, în grupul de prieteni, în mediul online), precum și măsurarea incidenţei cazurilor de bullying în aceste situații, arată organizaţia, într-un comunicat.

Au fost vizate diferitele tipuri de comportamente asociate bullying-ului, printre care se numără excluderea din grup, umilirea, distrugerea lucrurilor altcuiva sau violenţa fizică. S-a urmărit, de asemenea, determinarea profilului social al actorilor implicaţi în astfel de situații.

Studiul, cu dimensiuni cantitative și calitative deopotrivă, a scos în evidență un nivel îngrijorător al prezenței diferitelor comportamente asociate bullying-ului în școli și arată nevoia unei schimbări de abordare a dinamicii relaționale în contextul școlii.

Excluderea din grup, izolarea socială, amenințarea cu violența fizică și/sau umilirea, violența fizică și distrugerea bunurilor personale, interdicția de a vorbi/interacționa cu un alt coleg, răspândirea de zvonuri cu caracter denigrator sunt comportamente specifice de bullying cu care copiii se întâlnesc frecvent în mediul școlar, mai transmite organizaţia.

Potrivit sursei citate, 2 din 10 copii au recunoscut că au exclus în mod repetat colegi din grupul de egali, iar 3 din 10 au interzis altor copii să se joace cu anumiți elevi din clasă. Procentul celor care spun că au fost excluși din grupul de egali este și mai ridicat. Astfel, 23% dintre copii au menționat că s-a întâmplat să fie ameninţaţi cu excluderea din grup, 31% că au fost excluşi şi 39% că un alt copil a cerut cuiva să nu se joace sau să nu vorbească cu ei.

37% dintre copiii participanți la chestionar au mărturisit că s-au răspândit zvonuri umilitoare și denigratoare în spațiul școlii despre ei. 84% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situaţii în care un copil ameninţă un altul, 80% a uneia în care un copil este umilit de alt copil, iar 78% au asistat la situații repetate în care un copil era îmbrâncit și lovit ușor de către alți copii.

73% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situaţii de bullying în mediul școlar, 58% au asistat la situații de bullying în propria clasă, 46% în grupul de prieteni iar 69% în mediul online.

Copiii diferiți devin ținte predilecte ale comportamentelor de bullying. Fie că vorbim despre un aspect fizic diferit, comportamente/nevoi diferite de ale majorității (comportament timid, performanță academică, prezența unei dizabilități, a unui diagnostic psihiatric sau a cerințelor educaționale speciale), statutul de nou venit în grup, apartenența la un mediu socio-economic dezavantajat sau etnia, fiecare dintre aceste atribute crește riscurile ca un copil să devină victimă a bullying-ului.

Cea mai frecventă reacție a copiilor martori ai bullying-ului nu este să intervină, ci să se uite. Agresiunea este considerată un spectacol menit să distreze; atunci când intervin, copiii susțin în cea mai mare măsură agresorul.

Există situații în care comportamentele de bullying sunt evaluate și sancționate discriminatoriu. Bullying-ul provenind de la copiii cu rezultate bune la învățătură este uneori puțin vizibil pentru adulți sau se sancționează într-o manieră mai blândă, în timp ce copiii cu rezultate școlare slabe sunt percepuți apriori ca fiind vinovați și responsabili de comportamentul violent. Sancțiunile școlare de tipul „scăderea notei la purtare”, „suspendarea” sau „mutarea la o altă clasă, în cadrul aceleiași școli sau la o altă școală” sunt considerate de elevii de gimnaziu măsuri eficiente pentru reducerea comportamentelor de bullying, în timp ce adolescenții sunt mai degrabă pesimiști în legătură cu eficiența lor în raport cu reducerea fenomenului.

Nici unul dintre copiii care a participat la interviurile de grup nu a știut despre existența unei comisii de combatere a violenței în școala lor. Atunci când sunt luate, măsurile de combatere a violenței sunt legate de evenimente singulare deosebit de severe. Adulții sunt descriși de către copii, în general, ca fiind toleranți față de formele psihologice și emoționale ale bullying-ului. Intervenția clasică în bullying vine de obicei foarte târziu, atunci când conflictul escaladează și violență a avut loc deja. Școlile nu au o abordare comună în cazurile de bullying. Unii profesori sunt mai implicați în stoparea comportamentului violent, în timp ce alții rămân pasivi. Unii copii au menționat că există situații în care profesorii încurajeză bullying-ul sau pe agresori, umilind în mod constant unii copii. Intervențiile se concentrează de obicei pe agresor și victimă, dând puțină importanță reacției grupului de martori.

În ceea ce privește intervențiile care provin de la părinți, impactul acestora poate varia: există părinți care agravează relația dintre copii (de exemplu, atunci când părinții vin la școală să-și „apere” fiul/fiica cerând explicații sau „disciplinând” copilul cu care fiul lor/fiica este în conflict) dar și părinți care, prin implicare, contribuie la reducerea violenței. Din perspectiva copiilor, însă, părinții au mai degrabă un nivel scăzut de conștientizare cu privire la prezența/dimensiunile/ implicațiile bullying-ului în viața școlară a copiilor.

Abuzul fizic asupra copilului, în familia de provenienţă, este asociat semnificativ cu comportamente de tip bullying.

Abuzul în familie implică atât perpetuarea de către copil a comportamentelor abuzive, cât şi „obişnuinţa” cu statutul de victimă. Analizând relaţia dintre practicile parentale/diferitele forme de abuz în familia de provenienţă, s-a observat o dublă asociere a abuzului în familie, atât cu statutul de agresor, cât şi cu cel de victimă. Copiii care afirmă că au fost loviţi cu palma sau urecheaţi de părinţi spun, într-o măsură semnificativ mai ridicată, că au exclus din grup, au umilit sau agresat fizic un alt copil.

În acelaşi timp, s-a remarcat o creştere semnificativă a situaţiilor în care un copil devine victimă a hărțuirii repetate între egali (excludere din grup, umilire sau violență fizică) dacă este victima unei forme de abuz în familia de proveniență. De asemenea, studiul a pus în evidență faptul că părinţii care afirmă că au bătut sau umilit/făcut de ruşine propriul copilul consideră într-o măsură semnificativ mai ridicată atât că acesta din urmă poate umili sau agresa un alt copil, cât şi că acesta poate fi victimă într-o situaţie de hărţuire între egali.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

România, pe primul loc în UE la numărul de cazuri noi de coronavirus. Câte cazuri s-au înregistrat în fiecare țară

Publicat

România este pe primul loc în Uniunea Europeană la cazurile noi de coronavirus înregistrate în ultimele 24 de ore, în condițiile în care miercuri au fost depistate cele mai multe cazuri de coronavirus în România, de la începutul pandemiei: 555.

Dacă în România de câteva săptămâni numărul cazurilor este în creștere, în mai multe țări care cândva aveau adevărate recorduri nedorite în ceea ce privește cazurile de COVID-19, se observă acum o scădere a infectărilor.

Media zilnică de îmbolnăvire în perioada 2-8 iulie a fost în România de 411, astfel că suntem în a 5-a săptămână de creșteri constante

Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, în ultimele 24 de ore singura țară din Europa în care s-au înregistrat mai multe cazuri decât în România este Marea Britanie, cu 581 de cazuri noi, dar această țară nu mai face parte din Uniunea Europeană.

Astfel, România are cele mai multe cazuri de coronavirus depistate în 24 de ore, mai multe decât în Franța (care are 475 de cazuri), Germania (391), Spania (341) sau Italia (137).

În aceste condiții, mai multe țări europene introduc restricții sau condiții de călătorie pentru români. Cel mai recent exemplu este Austria.

Astfel, românii care sosesc în această țară vor trebui să stea timp de două săptămâni în carantină sau să facă dovada unui test negativ la COVID-19.

Sunt deja cel puțin zece state care fie că nu îi primesc pe turiștii români deloc, menținându-și deocamdată granițele închise, fie le pun unele condiții, fie îi obligă să stea 14 zile în carantină sau izolare.

Număr de cazuri noi de coronavirus în Uniunea Europeană, în 24 de ore: 

România – 555 cazuri

Franța – 475 de cazuri

Germania – 391 de cazuri

Spania – 341 de cazuri

Belgia – 220 de cazuri

Italia – 137 de cazuri

Austria – 89 de cazuri

Elveția 54 de cazuri

Evoluția îmbolnăvirilor în ultimele 7 zile în România

2 iulie – 450 cazuri

3 iulie – 420 cazuri

4 iulie – 416 cazuri

5 iulie – 391 cazuri

6 iulie – 250 cazuri

7 iulie – 397 cazuri

8 iulie – 555 cazuri

Evoluția COVID-19 în România, în ultimele 5 săptămâni

Săptămâna 3 -10 iunie – 1.276 cazuri

Săptămâna 10 – 17 iunie – 1.815 cazuri

Săptămâna 17-24 iunie – 2.066 cazuri

Săptămâna 24 iunie – 1 iulie – 2.470 cazuri

Săptămâna 1 – 8 iulie – 2.879 cazuri

(Sursă: Grupul de Comunicare Strategică)

Sursă: Digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Decizie cu implicaţii majore în dosarele penale! CCR: Martorii nu pot fi obligaţi să se autoincrimineze

Publicat

O persoană prezumată a fi nevinovată nu poate fi constrânsă să producă proba vinovăţiei sale, arată Curtea Constituţională în motivarea deciziei prin care a constatat că soluţia legislativă din Codul de procedură penală, care nu reglementează dreptul martorului la tăcere şi la neautoincriminare, este neconstituţională. 

„Jurisprudenţa şi doctrina au reţinut că principiul aflării adevărului impune organelor judiciare obligaţia de a asigura, pe bază de probe administrate cu respectarea caracterului echitabil al procedurii, aflarea adevărului judiciar cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, precum şi cu privire la persoana suspectată de săvârşirea unei infracţiuni.

Este general admis că organele de urmărire penală au obligaţia de a strânge şi de a administra probe atât în favoarea, cât şi în defavoarea suspectului/inculpatului.

Or, Curtea reţine că, în vederea respectării efective a prezumţiei de nevinovăţie, o persoană prezumată a fi nevinovată nu poate fi constrânsă, determinată să producă proba vinovăţiei sale, ci, dimpotrivă, are dreptul de a rămâne în pasivitate, acuzării revenindu-i sarcina de a face proba contrară, a vinovăţiei”, se precizează în motivarea publicată miercuri pe site-ul CCR, potrivit Agerpres.

Curtea constată că obţinerea unei declaraţii în baza articolului 118 din Codul de procedură penală, sub sancţiunea reţinerii infracţiunii de mărturie mincinoasă în cazul în care martorul nu face declaraţii adevărate şi în condiţiile în care martorul îşi asumă riscul ca aspectele declarate să poată fi folosite chiar împotriva sa, reprezintă „un mecanism coercitiv incompatibil cu dreptul la un proces echitabil”.

„Curtea constată că art. 118 din Codul de procedură penală nu instituie garanţii suficiente pentru martor, de vreme ce acesta poate fi pus în situaţia să contribuie indirect la propria incriminare, în dezacord cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie, de care orice persoană beneficiază (…) şi, totodată, impietează asupra justei soluţionări a cauzei, contrar dreptului la un proces echitabil, (…) inclusiv prin încălcarea dreptului la apărare al martorului”, se arată în motivare.

Curtea Constituţională a mai observat că instanţele naţionale de drept comun, inclusiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au subliniat necesitatea reţinerii dreptului la tăcere şi neautoincriminare şi în ceea ce îl priveşte pe martor.

CCR a admis, pe 2 iunie, o excepţie de neconstituţionalitate, constatând că soluţia legislativă cuprinsă în art. 118 din Codul de procedură penală, care nu reglementează dreptul martorului la tăcere şi la neautoincriminare, este neconstituţională.

Sursă: Agerpres, stiripesurse.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Comunicat Sorin Bumb: Vin banii europeni pentru rețelele de gaze naturale. Dezbatere publică pentru Ghidul Solicitantului

Publicat

Deputatul de Alba, Sorin Bumb, a transmis un comunicat de presă legat de lansarea în dezbatere a unui document foarte important:

 Ghidul Solicitantului pentru finanțarea distribuțiilor inteligente de gaze naturale va intra în dezbatere publică în perioada imediat următoare, urmând ca din luna august, după cum a anunțat și premierul Ludovic Orban, să se lanseze  apelul de finanțare pentru realizarea acestor rețele atât de necesare pentru localitățile României.

În această după-amiază am discutat cu Ministrul Marcel Boloș ultimele aspecte legate de acest ghid al solicitantului.

Am lucrat împreună foarte mult la acest document, pe baza căruia se vor acorda finanțările, pentru a-l face cât mai clar și cât mai accesibil pentru autoritățile publice care vor accesa aceste fonduri europene.

Am lucrat împreună cu reprezentanți ai primarilor, cu specialiști din Ministerul Dezvoltării și din Ministerul Fondurile Europene pentru a ajunge la o variantă cât mai bună pentru oameni și pentru a-l face aplicabil pentru cât mai mulți solicitanți.

S-a lucrat foarte mult, împreună cu toți cei interesați și în curând documentul va fi lansat în etapa obligatorie de consultare publică, astfel încât din cursul lunii august să se poată deschide sesiunea de finanțare și autoritățile locale să poată depune proiectele.

În funcție de necesități, Autoritatea de Management a Programului va putea decide o eventuală extindere a perioadei de depunere a proiectelor, pentru că scopul nostru este să oferim această oportunitate cât mai multor solicitanți și cât mai multe comunități locale să beneficieze de aceste fonduri.

Finanțarea se va face în proporție de 85% din fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană și 15% din fonduri guvernamentale.

Fondurile se vor acorda prin programul Operațional Infrastructură Mare, în cadrul Axei Prioritare 8 – Sisteme Inteligente și sustenabile de transport al energiei electrice și gazelor naturale, iar distribuțiile nou înființate de gaze, finanțate din aceste fonduri europene, vor avea componente inteligente care vor crește eficiența energetică, îmbunătățind flexibilitatea, siguranța și eficiența în operare a acestor rețele.

Realizarea de noi rețele de distribuție a gazelor naturale este deosebit de importantă pentru multe comunități locale din România, urmând să ajute foarte mult la dezvoltarea lor.

Prin modificările legislative pe care le-am promovat în ultimul an și prin modul în care am gândit acest ghid de finanțare vrem să dăm posibilitatea administrațiilor publice locale să se implice direct în realizarea acestor investiții și totodată să ușurăm sarcina administrativă și birocratică pe care ele o au de îndeplinit pentru accesarea fondurilor necesare.

În acest fel se realizează o absorbție mai bună și mai rapidă a fondurilor europene, iar cetățenii, mai ales din mediul rural și din micile orașe, vor putea beneficia de rețele moderne și sigure de distribuție a gazelor naturale.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

WhatsApp și Messenger vor permite portarea mesajelor între ele cu sau fără voia utilizatorilor

Publicat

facebook messenger

Funcționalitatea WhatsApp și Facebook Messenger va fi în curând integrată. Asta înseamnă că toate conversațiile vor ajunge să fie portate cu sau fără voia ta. 

Dacă ești utilizator entuziast de WhatsApp, dar ai o problemă cu Facebook, s-ar putea să nu te încânte foarte multe această veste.

Din păcate, pentru că Instagram, WhatsApp și multe altele sunt companii deținute de Mark Zuckerberg, era doar o chestiune de timp până se întâmple asta.

Într-o formă sau alta, toate aplicațiile Facebook vor comunica mai mult decât te-ai simți confortabil să o facă.

Va fi o lungă serie de funcții și opțiuni care vor ajunge în final să faciliteze portarea conversațiilor tale din WhatsApp în Messenger, cu sau fără acordul tău.

Partea cea mai interesantă a tranziției va ține însă de modul în care se păstrează securitatea mesajelor tale de pe WhatsApp.

Ca referință, WhatsApp stochează conversațiile pe dispozitiv, în locul unui server centralizat.

În plus, WhatsApp nu are reclame și toate mesajele tale sunt criptate end-to-end. Acesta este și motivul pentru care WhatsApp nu poate fi folosit pe mai multe dispozitive.

Sursă: Playtech.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate