Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: 100 de ani de la punerea pietrei de temelie a Catedralei Reîntregirii din Alba Iulia. Slujbă de sfințire pe esplanadă


Publicat

Duminică, 28 martie 2021, s-au împlinit 100 de ani de la momentul punerii pietrei de temelie a Catedralei Reîntregirii din Alba Iulia.

Cu această ocazie, a fost oficiată o slujbă de sfințire a crucii de pe esplanada lăcașului de cult.

Realizarea proiectului și coordonarea lucrărilor de construcție ale Catedralei și ale ansamblului arhitectural i-au fost încredințate arhitectului Victor Ștefănescu, lucrările propriu-zise de edificare fiind executate de Societatea „Întreprinderea Generală Tehnică din București”.

În iunie 1920, prim-ministrului Alexandru Averescu i-a revenit misiunea de a pregăti actul Încoronării. El a desemnat Comisia pentru organizarea Serbărilor Încoronării Suveranilor, cu sediul în Palatul Ministerului Lucrărilor Publice, din care făceau parte cei mai reprezentativi oameni politici și personalități științifice și culturale de prim rang ale țării.

După mai multe dezbateri, a fost acceptată propunerea marelui istoric Nicolae Iorga de a se construi la Alba Iulia o Catedrală pentru evenimentul maiestuos al Încoronării. Comisia națională s-a deplasat în orașul Marii Uniri în toamna anului 1920 pentru a alege locul pe care avea să fie amplasată viitoarea biserică monumentală. S-a preconizat ca ea să fie așezată pe locul unde Mihai Viteazul a edificat străvechiul locaș de cult din capitala Principatului. În anul 1597, însă acesta se afla în afara cetății, într-o zonă izolată și fără acces. În cele din urmă, s-a ales latura de vest a cetății bastionare, lângă Catedrala Romano-Catolică, în direcția în care se preconiza dezvoltarea viitorului oraș.

Realizarea proiectului și coordonarea lucrărilor de construcție ale Catedralei și ale ansamblului arhitectural i-au fost încredințate arhitectului Victor Ștefănescu (cunoscut și ca Victor G. Stephănescu).

Lucrările propriu-zise de edificare au fost executate de Societatea „Întreprinderea Generală Tehnică din București”, sub conducerea inginerului Tiberiu Eremia.

Proiectul propus pentru noua biserică și clădirile aferente era prima formă de exprimare a arhitecturii neoromânești, ce definea stilul național, pe teritoriul Transilvaniei.Acest stil reprezenta o sinteză a tradițiilor preluate din Moldova și Muntenia, elemente care până acum nu au putut avea aderență în Ardealul dominat de mediul cultural și diversele influențe ale secesionismului vienez.

În acest fel, Catedrala nu căpăta doar funcțiunea strict liturgică și ceremonială pentru actul Încoronării, ci devenea un simbol al unității naționale, prin prezența elementelor culturale din toate provinciile istorice ale României Mari.

Piatra de temelie a locașului de cult a fost așezată în a doua zi de Paști, în 28 martie 1921.

Lucrările au avansat rapid, întrucât șantierul era aprovizionat continuu cu toate materialele necesare de cea mai bună calitate. Casa Regală acorda o atenție deosebită pentru buna derulare a construcției, astfel că, la numai o lună de la punerea pietrei de temelie, Regele Ferdinand și Regina Maria vizitează Alba Iulia pentru a constata stadiul lucrărilor executate.

La acea dată, 27 aprilie 1921, deja era ridicat soclul Catedralei și procesul de edificare era în plină desfășurare.

În luna iulie se lucra la ridicarea tamburului turlei bisericii, iar în luna august clopotnița era aproape finalizată. Tot în această lună, în scopul supervizării construcției, Principele Nicolae a întreprins o vizită la Alba Iulia pentru inspectarea șantierului, însoțit fiind de doi mari generali ai Armatei Române și de trei miniștri din Guvern.

La 8 septembrie, s-a așezat crucea pe turla bisericii, iar la 1 decembrie 1921, s-au demontat schelele. În același timp, în interior se executau lucrări de finisare, iar maestrul Costin Petrescu a deschis șantierul de pictură în tehnica fresco, după erminia tradiției iconografice bizantine.

În următorul an, s-a depus un efort asiduu pentru finalizarea lucrărilor, astfel că în primele zile ale lunii octombrie au fost ridicate clopotele în turnul-clopotniță. La scurtă vreme, în 8 octombrie 1922, într-o zi de duminică, a avut loc slujba de sfințire a Catedralei, un eveniment deosebit de important și așteptat cu mult entuziasm de către comunitatea albaiuliană și de întreaga societate a țării. Fastuoasa ceremonie de sfințire a fost oficiată de către Miron Cristea, Mitropolitul Primat al României, alături de un sobor de arhierei din care au făcut parte Nicolae Bălan – Mitropolitul Ardealului, Gurie Grosu – Mitropolitul Basarabiei, Nicolae Ivan – Episcopul Vadului, Feleacului și Clujului, Vartolomeu Stănescu – Episcopul Râmnicului, înconjurați de numeroși preoți și diaconi.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corurile Catedralei Mitropolitane și ale Școlii Normale din Sibiu, conduse de către Timotei Popovici. În prezența unor înalte oficialități de stat, la eveniment a luat parte un mare număr de credincioși. Cu această ocazie, Catedrala a primit hramul „Sfânta Treime”, pe care l-a purtat și biserica vechii Mitropolii a Bălgradului, și hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, spre a cinsti memoria voievodului unificator Mihai Viteazul.

Lăcașul de cult constituie elementul central al unui ansamblu arhitectonic dreptunghiular ce reunește în colțuri cele patru corpuri de clădire. Coriolan Petranu afirma despre arhitectura Catedralei că este cea a unei mănăstiri voievodale de secol al XVI-lea sau a unei reședințe regale. Din punct de vedere planimetric s-au identificat referințele, acestea fiind bisericile voievodale „Adormirea Maicii Domnului” din Târgoviște și „Sfântul Dumitru” din Craiova, care primesc, față de planul de bază al bisericii „Sfântul Nicolae” din Curtea de Argeș, un pridvor deschis. Având planul în cruce greacă înscrisă în cerc, i s-au adăugat detalii specifice bizantine și neoromânești. Elementele de plastică decorativă exterioară (ocnițele, brâurile, ancadramentele) și turlele își găsesc analogii la edificiile de cult construite în Evul Mediu în ținuturile de la sudul Carpaților.

Catedrala cuprinde o suprafață de 750 metri pătrați, având înălțimea de 40 m și este înglobată într-o incintă patrulateră, cu clopotniță înaltă de 58 m, în partea vestică. Arhitectul Ștefănescu a optat pentru realizarea Catedralei din Alba Iulia preluând similitudini din particularitățile neoromânescului adesea întâlnit în clădirile civile.

Planimetric, biserica se compune dintr-un pridvor deschis (exonartex) pe stâlpi și coloane cu capiteluri compozite ce poartă o boltă semicilindrică transversală. Interiorul acesteia este împărțit clasic, având foarte bine delimitate pronaosul, naosul și altarul.

Desfășurată pe o suprafață de 10.000 metri pătrați, incinta complexului e constituită din două pavilioane mari în partea de est și două pavilioane în partea de vest, legate între ele prin galerii de acces sprijinite pe coloane octogonale și arcade duble, decorate cu frize și ancadramente florale și geometrice ce amintesc succint de biserica Mănăstirii de la Curtea de Argeș.

Din punct de vedere al compoziției, complexul arhitectonic ce înconjoară Catedrala formează o incintă dreptunghiulară foarte bine proporționată, realizând o structură unitară exprimată prin omogenitate stilistică și arhitecturală. Incinta este străjuită de două pavilioane mari în partea de est și de două pavilioane mici, poziționate simetric în partea de vest, legate între ele prin galerii de acces sprijinite pe coloane și arcade duble, decorate cu frize și ancadramente florale și geometrice. Galeriile joacă atât un rol de delimitare, de marcare a limitelor incintei, cât și de conectare vizuală a interiorului cu exteriorul. Succesiunea ordonată a colonadelor spațioase oferă privitorilor o perspectivă grandioasă asupra Catedralei, care, prin maiestuozitatea ei, sporită de zveltețea turnului-clopotniță situat pe același ax, domină întreaga Cetate a Alba Iuliei.

Dincolo de rațiunile de ordin estetic și urbanistic, proiectarea ansamblului arhitectural în partea vestică a Cetății bastionare vădește și un simbolism interpretat în cheie națională. Axul care pornește din mijlocul Cetății și se continuă dincolo de zidurile ei este alcătuit din Sala Unirii – Muzeul Național al Unirii – Catedrala Reîntregirii și Încoronării – Podul Unirii – Monumentul Marii Uniri. Acesta subliniază victoria spiritului național în fața încercărilor puterilor străine de a ține poporul subjugat în propriul pământ străbun. De la Sala Unirii, în care românii și-au exprimat liber voința de a se uni cu frații lor de dincolo de munți, conservând mărturiile vitregei istorii naționale în clădirea Muzeului Unirii, se trece imediat către Altarul de biruință al neamului: Catedrala Reîntregirii și Încoronării.

Înălțarea acestui așezământ ecleziastic, imediat după evenimentul epocal al realizării visului de veacuri al străbunilor noștri, a rupt lanțurile robiei și a străpuns zidurile Cetății, arătând tuturor slava unui popor dreptcredincios. Răspunsul postmodernității a venit ca un arc peste timp după 100 de ani, odată cu ceasul Centenarului Marii Unirii, când valoarea simbolică a Catedralei și ansamblului a fost potențată de construirea Podului Unirii și Monumentului Marii Unirii. Astfel, istoricul edificiu bisericesc a devenit epicentrul axului ce unește trecutul cu prezentul, pe orizontală, și cerul cu pământul, pe verticală.

sursa: preot Oliviu Botoi, consilier eparhial – Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. pilu

    duminică, 28.03.2021 at 22:41

    Noroc ca nu l-au avut pe Hava primar. Ca ii prindeau al doilea razboi mondial si dupa cinci ani se degrada.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

2.989 cazuri COVID înregistrate în România în 24 de ore. 150 decese noi, 1.405 pacienți la ATI. Date oficiale, 22 aprilie

Publicat

Au fost raportate 2.989 noi cazuri de COVID-19, în ultimele 24 de ore, la nivel național, potrivit datelor transmise joi, 22 aprilie, de Grupul de Comunicare Strategică.

Citește și ALBA: 66 de cazuri COVID înregistrate în ultimele 24 de ore. Incidența actualizată în municipii, orașe și comune din județ

Grupul de Comunicare Strategică:

”Până astăzi, 22 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.039.998 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

959.126 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 2.989 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Până astăzi, 26.943 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 21.04.2021 (10:00) – 22.04.2021 (10:00) au fost raportate 150 de decese (91 bărbați și 59 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brăila, Botoșani, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare,  Sibiu,  Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 5 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 15 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 44 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 42 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 44 decese la categoria de peste 80 de ani.

140 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 4 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 6 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 11.168. Dintre acestea, 1.405 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 7.203.810  teste RT-PCR și 818.639 de teste rapide antigenice.

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 24.867 de teste RT-PCR (14.391 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 10.476 la cerere) și 12.075 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 43.884 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 11.112 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 41.194 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 108 persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.623 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 666 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 21 aprilie, 4.605 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 889.467 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, a fost întocmit, ieri, un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal”.

Situația cazurilor noi pe județe / top incidență COVID:

Județ/populație/cazuri noi/incidența COVID:

Ilfov – 43659 – 86 – 4,48

Mun. București – 2E+05 – 503 – 4,41

Cluj – 55260 – 154 – 4,27

Arad – 22856 – 69 – 2,97

Brașov – 42267 – 82 – 2,96

Hunedoara – 22085 – 78 – 2,96

Alba – 20123 – 63 – 2,93 (66 cazuri noi, potrivit situației DSP Alba)

Timiș – 52709 – 180 – 2,84

Covasna – 7997 – 20 – 2,77

Bihor – 27857 – 141 – 2,74

Sibiu – 25268 – 67 – 2,69

Constanța – 41653 – 97 – 2,56

Mureș – 22717 – 101 – 2,49

Galați – 26539 – 128 – 2,27

Brăila – 12729 – 21 – 2,25

Caraș – Severin – 10602 – 66 – 2,21

Teleorman – 13060 – 37 – 2,2

Prahova – 33202 – 131 – 2,19

Vâlcea – 15767 – 50 – 2,16

Sălaj – 10501 – 35 – 2,1

Bistrița – Năsăud – 11352 – 29 – 2,09

Argeș – 26041 – 77 – 2

Giurgiu – 10672 – 34 – 1,96

Tulcea – 8059 – 14 – 1,87

Ialomița – 10415 – 29 – 1,78

Neamț – 18003 – 43 – 1,64

Dolj – 25647 – 84 – 1,6

Iași – 41211 – 92 – 1,6

Buzău – 11999 – 34 – 1,56

Bacău – 25253 – 37 – 1,53

Olt – 14036 – 35 – 1,51

Călărași – 9662 – 16 – 1,44

Dâmbovița – 21891 – 44 – 1,4

Harghita – 7759 – 57 – 1,39

Satu Mare – 12657 – 22 – 1,37

Mehedinți – 7907 – 34 – 1,36

Vrancea – 10189 – 21 – 1,28

Botoșani – 13690 – 19 – 1,24

Vaslui – 15549 – 34 – 1,03

Maramureș – 19982 – 27 – 0,73

Gorj – 9032 – 13 – 0,67

Suceava – 23654 – 23 – 0,67

sursă: Grupul de Comunicare Strategică

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 66 de cazuri COVID înregistrate în ultimele 24 de ore. Incidența actualizată în municipii, orașe și comune din județ

Publicat

Au fost înregistrate 66 de cazuri noi COVID-19 în județul Alba, în ultimele 24 de ore, potrivit datelor transmise de DSP Alba joi, 22 aprilie.

De la începutul pandemiei, în județul Alba, 20.228 de persoane au fost confirmate pozitiv. Dintre acestea, 18628 de  persoane au fost declarate vindecate, și s-au înregistrat 587 decese.

Miercuri, în Alba au fost prelucrate 549 de probe (285 la DSP si 264 la SJU). Numarul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 199584.

Lista localităților din care provin persoanele confirmate în ultimele 24 de ore:

Urban (46 de cazuri noi)

Alba Iulia – 19

Blaj – 7

Aiud – 5

Sebeș – 4

Cugir – 3

Ocna Mureș – 3

Teiuș – 2

Abrud – 1

Câmpeni – 1

Zlatna – 1

Rural (18 cazuri noi)

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba este de 2,93 (anterior 2,99):

TOP localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile (județul Alba):

Mediul urban:

Localitate – cazuri la 14 zile – incidența cazurilor COVID-19:

Ocna Mureș – 68 cazuri –  4,87 (anterior 4,94)

Câmpeni – 33 cazuri – 4,49 (anterior 4,22)

Alba Iulia – 309 cazuri – 4,04 (anterior 4,14)

Abrud – 21 cazuri – 4,01 (anterior 3,82)

Cugir – 98 cazuri – 3,81 (anterior 4,01)

Blaj – 75 cazuri – 3,61 (anterior 3,46)

Aiud – 81 cazuri – 3,19 (anterior 3,42)

Sebeș – 100 cazuri – 3,04 (anterior 3,07)

Teiuș – 16 cazuri – 2,21 (anterior 2,48)

Baia de Arieș – 8 cazuri – 2,10 (anterior 2,36)

Zlatna – 4 cazuri – 0,50 (anterior 0,63)

Mediul rural:

Localitate – cazuri la 14 zile – incidența cazurilor COVID-19

Crăciunelu de Jos – 15 cazuri – 7,04 (anterior 7,04)

Sălciua – 7 cazuri – 4,89 (anterior 4,89)

Sohodol – 8 cazuri – 4,80 (anterior 4,20)

Cut – 6 cazuri – 4,71 (anterior 4,71)

Ciugud – 14 cazuri – 4,31 (anterior 4,31)

Livezile – 5 cazuri – 4,14 (anterior 4,96)

Șibot – 9 cazuri – 3,72 (anterior 3,72)

Ocoliș – 2 cazuri – 3,64 (anterior 00,00)

Ighiu – 25 cazuri – 3,55 (anterior 3,70)

Noșlac – 6 cazuri – 3,31 (anterior 3,31)

Stremț – 8 cazuri – 3,27 (anterior 3,67)

Gârbova – 7 cazuri – 3,25 (anterior 3,25)

Poșaga – 3 cazuri – 3,13 (anterior 3,13)

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

InfoTrafic: Restricții de circulație pe autostrada A1 Sibiu – Sebeș – Deva, pentru lucrări. Tronsoanele vizate

Publicat

Centrul InfoTrafic din Inspectoratul General al Poliției Române a anunțat restricții de circulație pe autostrada A1 Sibiu – Sebeș – Deva.

Astăzi, 22 aprilie, pe  A1 Sibiu – Deva, pe sensul de mers Sibiu-Deva (Sebeș), la km 264, pe o distanță de aproximativ 400 m, este restricționată banda 2 de circulație, până la ora 16.30, pentru reparații tunel.

Pe același sens de circulație, este restricționată banda 2, între km 264+500 și 265+400, până la ora 16.30, pentru lucrări de întreținere parapet median.

De asemenea, la km. 357-356+500 m, sensul Deva-Sibiu, este restricționată banda 1 și banda de urgență, pentru lucrări rost dilatație, până la ora 16.00.

Până duminică, 25 aprilie, circulația este restricționată pe prima bandă și pe cea de urgență pe Autostrada A1, între kilometrii 250+500 metri – 251+500 metri, în zona municipiului Sibiu, pe sensul către Deva, pentru efectuarea lucrărilor de reparații și înlocuire a rosturilor de dilatație.

Conducătorii auto sunt sfătuiți să respecte semnificația semnalizării instituite temporar, circulând cu viteza adaptată condițiilor de trafic și să semnalizeze din timp intenția de schimbare a benzii de circulație.

sursă: politiaromana.ro

foto: arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

O femeie din Poiana Aiudului, agresată de concubin. Bărbatul s-a ales cu dosar penal și ordin de protecție

Publicat

pixabay free

Polițiștii Secției 3 Poliție Rurală Aiud au emis un ordin de protecție provizoriu față de un bărbat care și-ar fi agresat concubina. Acesta s-a ales și cu dosar penal, pentru violență în familie.

Potrivit IPJ Alba, la data de 21 aprilie 2021, polițiștii Secției 3 Poliție Rurală Aiud au fost sesizați, de către o femeie din localitatea Poiana Aiudului, cu privire la faptul că ar fi fost agresată de concubin.

Polițiștii deplasați la fața locului au constat faptul că, în urma unor discuții contradictorii, avute cu concubina sa, bărbatul, în vârstă de 38 de ani, ar fi lovit-o cu palma peste față.

În urma aplicării formularului de evaluare a riscului, față de bărbat, polițiștii au emis un ordin de protecție, pe o perioada de 5 zile.

Pe numele lui a fost întocmit și un dosar penal, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de violență în familie.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate