|

Cetatea din Alba Iulia sau despre privilegiul irosit de a construi ceva de la zero

Când ai o coală albă în față, ai o infinitate de posibilități de a o umple cu ceva, depinde cu mâna cui ții condeiul. Dacă îl ții cu mâna pictorului, ți-ar putea ieși un tablou colorat, asortat, cu tot felul de interpretări posibile, care te trage de privire de câte ori treci prin fața lui. Dacă îl ții cu mâna poetului, el ți-ar putea picura coala cu silabe, cuvinte sau versuri care îți schimbă starea când le acorzi atenție. Dacă ții condeiul între degete de arhitect, îți face linii, curbe, piramide, taluzuri, copăcei și râuri minuscule, care te pot face să te simți în parcul Güell din Barcelona, într-un enterprize, pe o stradă elvețiană cu omuleți care se salută doar pentru că există, sau oriunde altundeva.

Ei bine, dacă acel condei ajunge într-o mână oligofrenă și analfabetă, fără viziune sau cultură, coala ta poate fi mâzgălită cu creionul rupt, ferfenițită și pătată cu tot felul de lichide, ape, uleiuri, nisipuri sau alte elemente din filme diferite, iar rezultatul va fi, în cel mai bun caz, un kitsch grav. Cam așa ca în Cetatea din Alba Iulia, singura cetate Vauban din Europa cu Grădină Japoneză.

Parcă nu demult, Cetatea nu era mai mult decât locul prin care treceai dacă voiai să ajungi pe jos din parcul de la catedrală până în centru, locul în care-ți duceai musafirii la muzeu și la Mihai Viteazul, punctul în care se adunau tinerii întunecați și talentați ai orașului, care preferau să stea sub castanii uriași decât pe bulevard, să se pupe pe bănci ascunse sau să cânte la chitări fără să îi gonească nimeni. Exista chiar și faună în Cetate. Plină de mlaștini, bătrâna fortificație orăcăia din toate colțurile, abundând de broaște, tritoni, salamandre sau mormoloci, prin șanțuri, spre freneticul deliciu al celor care făceau o pasiune din a-și pierde zilele prin jurul târâtoarelor, și spre oripilarea fără margini a celor exasperați de duhorile care te acompaniau în orice plimbare pe lângă zidurile umede de cărămidă ale cetății istorice.

S-au dus acele vremuri și acum sunt atât de încețoșate încât nici nu-ți mai vine să crezi că au existat. Acum, de când cu fondurile europene și cu moda reabilitărilor, Cetatea a devenit un fel de Place de la Concorde de Alba Iulia. Pe aleile din Cetate nu mai pășești pe piatra cubică neagră, lustruită timp de secole de cei care au călcat-o fără să o distrugă, așa cum făceai până deunăzi. Calci pe pavaje de ultimă generație, gri închis, gri deschis, albe, negre, cărămizii, pătrate, lunguiețe, aliniate, întrepătrunse, așternute în forme rectangulare, circulare, liniare, toate prefabricate. Practic, aproape că nu există modalitate de pavare a unui drum, pe care să nu o găsești în Cetatea din Alba Iulia.

Cărămizile zidurilor, la fel. Vechi, noi, umede, uscate, roșu închis, roșu deschis. Uitându-se la ziduri, ochii tăi parcă tocmai au acceptat o provocare de a finaliza conturul unui desen neterminat și își iau libertatea de a fi nonconformiști.

Te plimbi printre copaci noi, egali și perfecți, pe străduțe pietruite, mărginite de câte-o clădire veche sau de câte una nouă, de câte-un perete gri-pietros, sau galben-lămâie, și din loc în loc dai, acum e-acum, de câte-o statuie. Pe același sistem, te întâlnești cu tot felul de opere. Și de bronz și de magneziu cu staniu, și de piatră și de beton, și grecești și romane, și moderne și clasice, și suprarealiste și medievale și neocomuniste. Să nu cumva să-ți imaginezi vreo perioadă artistică și să nu găsești un exponat aferent ei prin Cetate. Seria de busturi de lângă Sala Unirii, cu nume și ani, a fost amplasată acolo în alte timpuri, înaintea inexistentului masterplan de renovare a zonei.

Și dacă te gândești puțin, din această ratatouille a Transilvaniei, lipsește totuși ceva: sensul, atât în accepțiunea românescă, de „înțeles”, cât și în cea englezească, de „bun simț”.

La grămezile de bani care au fost zmulse din buzunarele albaiulienilor, românilor și europenilor pentru toată această varietate de podoabe care împopoțonează tot ce se găsește între faldurile zidurilor de cărămidă și pe platourile Cetății din Alba Iulia, te-ai fi așteptat la ceva cel puțin special. La ceva care să ți se lipească de creier după o plimbare pe aici.

Ți-ar fi plăcut poate să îți faci o poză cu un personaj de bronz care, în trecut, a trăit, gândit, creat chiar în locul în care stă acum. Și care are un nume de care ai mai auzit. Și pe care să îl ții minte și de care când auzi să te gândești la locul acela din Cetate.

Și dacă tot te afli într-un loc istoric, în care te năpădesc patriotisme și iubiri naționale, să sperăm că ai cultura la degetul mic, pentru că dacă nu, când vezi Clopotul Unirii, o să crezi că în 1918 ne-am unit cu Bucureștiul, nu cu Crișana, pentru că pe statuia aceea scrie că în Rezoluțiunea Marii Adunări Naționale s-a consemnat Unirea tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara „Românească”, nu „Ungurească” așa cum a fost de fapt.

Te gândești că nu ar fi costat cu nimic în plus față de ce s-a consumat, ca să existe puțin sens în tot procesul „punerii de chestii” prin Cetate? Ca să te simți și tu respectat în sensibilitatea ta de om cu exigențe care le transcend pe cele ale unui cercopitec?

Ei bine, din nefericire, nu s-a gândit nimeni la tine în felul acesta. Nu a interesat pe nimeni dacă te deranjează kitsch-ul sau dacă îți place logica, armonia sau cultura. Cei care au decis cum se face dezvirginarea socio-culturală a Cetății din Alba Iulia s-au comportat ca niște academicieni vulgari cu diplome cumpărate, care vorbesc cu accent de la țară și au manșetele unsuroase, care nu respectă nicio regulă și nicio valoare, care trag bombe de praf în ochii populaţiei ca să-şi acopere grosolăniile.

Lasă-ți, deci, sensibilitățile și finețurile altundeva când te plimbi prin Cetatea din Alba Iulia, bucură-te dacă e soare afară și auzi vreun tril de pasăre, nu te întrista dacă, atunci când faci slalom printre statui, nu înțelegi ce reprezintă ele, mânăncă o înghețată de fistic și gândește-te bine că ei, cei care fac toate astea posibile au nevoie doar de votul tău.

Citește și Misterul statuilor din Cetatea Alba Carolina: Costuri reale, semnificații ascunse și „opțiuni artistice” care nu bat cu istoria

Citește și PREŢ SCANDALOS: Poarta a II-a a Cetăţii din Alba Iulia a costat cât un bloc cu 4 etaje. Nu este restaurare ci o construcţie asemănătoare

Citește și Şeful Corpului de Control al Ministerului Culturii, surprins de un paparazzo. Vezi cum sunt verificate lucrările de restaurare din Cetatea Alba Iulia

 

Citește și Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România cere răspunsuri privind lucrările desfăşurate în Cetatea Alba Carolina

URL scurt: http://alba24.ro/?p=265363



avatar Publicat de pe 4 ianuarie 2014 şi actualizat pe 7 ianuarie 2014.
Publicat în EDITORIAL.
Ai un pont, o secvenţă filmată sau o poză ce ar putea fi interesantă și pentru alții? Trimite-o folosind formularul de pe Ştirea ta pe Alba24!

22 comentarii pentru “Cetatea din Alba Iulia sau despre privilegiul irosit de a construi ceva de la zero”

  1. gigi frizerul
    avatar

    La fel e si in cazul „colilor albe” de pe site-ul asta. Daca ar fi cazut in mana unor jurnalisti, ar fi iesit poate o treaba. Asa, doar hating ieftin.

    • Adina E. Curta
      avatar

      O opinie nu trebuie sa coincida cu o alta opinie ca sa „iasa o treaba”. Cat despre hating, el exista, atata timp cat oamenii nu sunt multumiti de felul in care li se cheltuie banii, si cat despre „ieftin”, pe site-ul asta, pentru tine si pentru toti cititorii, este mai mult de atat: este gratis! enjoy! :))))

      • Nu esti nici in car nici in caruta. Incepi prin a descrie mlastina si balariile, dar nu-ti plac copacii noi si egali.
        Stai acasa. Si nu mai scrie ineptii.

  2. Mda… Uiti insa un lucru esential, poporul nostru nu mai are nicio identitate si nici nu va mai avea vreodata. In cetatea asta kitsch sau nu s-au facut lucruri mari de care noi aveam nevoie. Ai punctat bine la capitolul cum arata inainte de demararea lucrarilor de reamenajare (intr-adevar nu o putem numi reabilitare). Hai sa recunoastem ca acesti bani europeni si ai nostri puteau fi cheltuiti pe lucruri mult mai inutile. Cred ca putem sa fim mai ingaduitori cu cei care au depus oarecare eforturi pentru realizarea acestui proiect.

  3. Serios? Daca faceau altcumva tot nu era bine. Cel care a scris articolul probabil i s-a lipit ceva pe creier dupa plimbarea pe care a avut-o!

  4. cititoru' ganditor
    avatar

    Citind editorialul si ramanand cu prea putine impresii despre ce mesaj ati vrut sa transmiteti, m-am gandit sa va pun niste intrebari, poate ma „luminez” si eu:
    1. Va placea mai mult cum arata zona inainte de lucrari?
    2. Aveti studii de inginerie, constructii, arhitectura, muzeografie, peisagistica, sau macar ati intebat specialistii din asemenea domenii daca tot vreti sa transmiteti o idee?
    3. Aveti vreo problema cu ordinea? Nu va plac copacii pusi in linie dreapta, dalele care sa nu fie precum „valurile Dunarii”?
    4. Daca avem monumente din diferite perioade ale istoriei, asta inseamna ca e kitsch?
    5. Unde ati mai vazut statui stradale pe planeta asta langa care sa gasiti o placa cu numele personajului, in cazul in care nu este o personalitate + care personaj nu are ce cauta in cetatea asta?
    6. Stiti ca avem si o gradina romana pe langa cea japoneza? Ati fi preferat una greceasca?
    7. Nu credeti ca ar fi mult mai relevant un sondaj pe strada, unde sa intrebati turistii ce parere au despre cetate?
    8. Daca totul ar fi asa de sumbru precum se arata aici, de ce a crescut numarul de turisti si aprecieri pozitive la adresa orasului?
    9. Crezi ca unui turist ii pasa de cate modele de pavaje s-au folosit in cetate?
    10. Puteti da exemplu de „ceva care să ți se lipească de creier după o plimbare pe aici.”?

    • Adina E. Curta
      avatar

      În cazul în care nu ați acordat destulă atenție articolului pentru a-l înțelege, vă explic din nou câteva aspecte. Mesajul: dacă vreți neapărat, e bine că s-a făcut, dar cu acea grămadă de bani se putea face ceva mai bine gândit. De exemplu, în orașe europene, statuile din bronz sunt realizate pentru a omagia personalități ale locului, ceea ce pentru turist este un plus cultural.
      Opinia prezentata în articol este a mea, care nu mă ghidez după principiul „decât deloc, e bine și așa”, și a altor câtorva persoane, printre care și a presedintelui Ordinului Arhitectilor din Romania, care a avut numeroase iesiri publice in care critica modul in care a fost restaurată Cetatea din Alba Iulia. (citiți și http://alba24.ro/presedintele-ordinului-arhitectilor-din-romania-cere-raspunsuri-privind-lucrarile-desfasurate-in-cetatea-alba-carolina-19237.html)
      Poate nu ati circulat prin alte orase sau tari, dar de „statui stradale langa care sa gasiti o placuta cu numele personajului” e plina Europa. Asta e rolul esential al statuilor de acest gen, de a face cunoscute cateva din personalitatile locului. Totul nu e „sumbru”, ci „colorat”, ceea ce poate fi interpretat oricum, in functie de gusturi. Apropo de „preferați dalele precum valurile Dunării?” – avem și din-alea, pe șanțuri, în locuri în care s-a surpat terenul sub dale. Repet, ideea nu e ca „unui turist nu ii pasa de cate modele de pavaje s-au folosit aici”, ideea e ca acum sunt incantati poate 75% din turist, iar cu aceleasi resurse si putin bun gust, puteau fi super happy 100% din ei. In concluzie, de gustibus et coloribus non est disputandum :)

      • Ai stirnit cuibul de viespi!Credeam ca numai eu gindeam asa!Iti sustin opinia!

      • clar,gusturile nu se discuta, mai ales ca valorile estetice ale natiunii isi au radacinile undeva in anii 50 cand a fost facuta o relocare a rumanilor rezultand o strutocamila roz cu sclipici………..Adino ,ai scris un articol mirobolant

  5. Ioana Chis Marginean
    avatar

    Felicitari pentru articol, Adinuta!

  6. Da, plin de figuri artistice articolul. Respect diferenta de opinie insa consider ca o idee trebuie sustinuta cu argumente, nu cu figuri de stil. Vorbind de stil nu pot sa nu remarc asemanari in aceasta privinta cu alte articole ale unei alte publicatii online :) Bun. Ar fi o gresala sa afirm ca Cetatea este perfecta acum, ca lucrarile la ea ar fi gata, ca absolut tot ce s-a facut in zona istorica in ultimii ani e prefect. Dar nu cred ca gresesc daca spun ca acum arata mult mai bine decat inainte. Cat priveste fondurile europene investite in Cetate sper ca nu sustineti ca puteau fi folosite in alte directii. Stiu ca sunt unii care viseaza ca ar fi putut face ei ceva mult mai util cu banii aceia ca si cand fondurile europene s-ar acorda pe fanteziile fiecaruia. Ok, Adina, nu iti place cum arata cetatea. Bine ca in schimb sunt multi turisti carora le place :)

    • … „sunt multi turisti carora le place”
      Ce intelegi, ce vrei sa spui prin „multi turisti”?
      Eu inteleg, spre exemplu, ca sunt de la doi in sus.

  7. Oare cetatea a fost renovata,ca sa arate bine sau ca sa produca turism?
    Romantismul si naivitatea nu ar mai trebuii sa existe in asemenea discutii in acest mileniu
    Sa dau si eu un raspuns la intrebarea mea, intradevar haosul arhitectural putea fi evitat dar din pacate cetatea din inimile noastre nu este aceiasi cu cetatea din ochii lor.Acest obiect numit ,,cetate,, este prostituata celor care au readuso la viata si singurul ei rol este sa produca BANI

  8. Ai spus-o foarte bine. Dureros si adevarat, fie ca ne place, fie ca nu, majoritatea conduce si in acest caz s-a pronuntat.

  9. Dar fantana din parc, mareata fantana, kitschul suprem care a costat atatia bani !! Ce se va alege de ea ?

  10. Ai dreptate, este doar opinia ta! Mai sunt platitori de taxe in orasul asta care au alta opinie, tocmai de aceea in viitoarele articole nu scrie de parca i-ai reprezenta pe toti. O parte din cetateni nu sunt de acord cu ce s-a facut in Cetate, o alta parte sunt de acord si o alta parte se pisa pe ea si o vandalizeaza. Asadar, Cetatea este la fel de colorata precum opiniile noastre.

  11. Cetatea e cum e. Dar balciul, fratilor, nu va deranjeaza? In locurile cele mai sacre-as spune- ale orasului, poate, ale tarii, muzica urla si tipa sub privirile noastre ingaduitoare. Ce respect mai acordam trecutului? Statui si ziduri renovate?Scoateti balciul din cetate!!

  12. Cetatea arata ca o doamna respectabila, fardata si pusa la produs. Isi face treaba cu brio insa, a crescut numarul de turisti. Cat despre frumusetea si fauna ei de alta data, numai amintiri frumoase….

    • pai,asta-i problema ca nu produce …………..turistii care vin nu prea isi lasa gologanii in oras………o ciorba si un bilet la muzeu ii prea putin……….ca deh vezi tu altceva cetatea si orasul nu ofera……………

  13. radu bumbea
    avatar

    total de acord, in sfarsit un articol OK

  14. acesta este un articol care trebuia publicat pe saitul a****s.ro, nu? sper ca nu ai gresit publicatia. cred ca la aceasta publicatie online face referire si Emanuel mai sus.

  15. Ai dreptate! Este vorba despre toate acele detalii care ar fi facut diferenta in tot ansamblul. In jurul Muzeului Unirii, Salii Unirii, Universitatii ar fi aratat mult mai bine statuile unor personalitati marcante ale Albei… Dar avand in vedere ca pana si cele existente deja au fost lasate cu piese lipsa intre timp…

Adaugă un comentariu

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

www.AutoPieseonline24.RO

Publicitate

Publicitate



Publicitate

Publicitate

Publicitate

Comentate recent

  • Tara lui Papura Voda: Sa speram ca va lua multe ciocane in parnaie !
  • Tara lui Papura Voda: Electrica, Posta Romana, Apa Canal, RAR…pline de politruci! Cum naiba sa functioneze...
  • Oncologul de garda: Multumesc mult pentru comentariul negativ si va doresc sa nu aveti nevoie nici de oncolog si nici...
  • Oncologul de garda: Daca nu exista metastaze la distanta sau recidiva a bolii, imunoterapia nu este optiune la...
  • :): La gramatica expusă și modul în care legi cuvintele, nu ești mai presus cu absolut nimic :)

Alba24 pe site-ul tau

HOROSCOPUL ZILEI