Contacteaza-ne si pe

EDITORIAL

Cetatea din Alba Iulia sau despre privilegiul irosit de a construi ceva de la zero

avatar

Publicat

Când ai o coală albă în față, ai o infinitate de posibilități de a o umple cu ceva, depinde cu mâna cui ții condeiul. Dacă îl ții cu mâna pictorului, ți-ar putea ieși un tablou colorat, asortat, cu tot felul de interpretări posibile, care te trage de privire de câte ori treci prin fața lui. Dacă îl ții cu mâna poetului, el ți-ar putea picura coala cu silabe, cuvinte sau versuri care îți schimbă starea când le acorzi atenție. Dacă ții condeiul între degete de arhitect, îți face linii, curbe, piramide, taluzuri, copăcei și râuri minuscule, care te pot face să te simți în parcul Güell din Barcelona, într-un enterprize, pe o stradă elvețiană cu omuleți care se salută doar pentru că există, sau oriunde altundeva.

Ei bine, dacă acel condei ajunge într-o mână oligofrenă și analfabetă, fără viziune sau cultură, coala ta poate fi mâzgălită cu creionul rupt, ferfenițită și pătată cu tot felul de lichide, ape, uleiuri, nisipuri sau alte elemente din filme diferite, iar rezultatul va fi, în cel mai bun caz, un kitsch grav. Cam așa ca în Cetatea din Alba Iulia, singura cetate Vauban din Europa cu Grădină Japoneză.

Parcă nu demult, Cetatea nu era mai mult decât locul prin care treceai dacă voiai să ajungi pe jos din parcul de la catedrală până în centru, locul în care-ți duceai musafirii la muzeu și la Mihai Viteazul, punctul în care se adunau tinerii întunecați și talentați ai orașului, care preferau să stea sub castanii uriași decât pe bulevard, să se pupe pe bănci ascunse sau să cânte la chitări fără să îi gonească nimeni. Exista chiar și faună în Cetate. Plină de mlaștini, bătrâna fortificație orăcăia din toate colțurile, abundând de broaște, tritoni, salamandre sau mormoloci, prin șanțuri, spre freneticul deliciu al celor care făceau o pasiune din a-și pierde zilele prin jurul târâtoarelor, și spre oripilarea fără margini a celor exasperați de duhorile care te acompaniau în orice plimbare pe lângă zidurile umede de cărămidă ale cetății istorice.

S-au dus acele vremuri și acum sunt atât de încețoșate încât nici nu-ți mai vine să crezi că au existat. Acum, de când cu fondurile europene și cu moda reabilitărilor, Cetatea a devenit un fel de Place de la Concorde de Alba Iulia. Pe aleile din Cetate nu mai pășești pe piatra cubică neagră, lustruită timp de secole de cei care au călcat-o fără să o distrugă, așa cum făceai până deunăzi. Calci pe pavaje de ultimă generație, gri închis, gri deschis, albe, negre, cărămizii, pătrate, lunguiețe, aliniate, întrepătrunse, așternute în forme rectangulare, circulare, liniare, toate prefabricate. Practic, aproape că nu există modalitate de pavare a unui drum, pe care să nu o găsești în Cetatea din Alba Iulia.

Cărămizile zidurilor, la fel. Vechi, noi, umede, uscate, roșu închis, roșu deschis. Uitându-se la ziduri, ochii tăi parcă tocmai au acceptat o provocare de a finaliza conturul unui desen neterminat și își iau libertatea de a fi nonconformiști.

Te plimbi printre copaci noi, egali și perfecți, pe străduțe pietruite, mărginite de câte-o clădire veche sau de câte una nouă, de câte-un perete gri-pietros, sau galben-lămâie, și din loc în loc dai, acum e-acum, de câte-o statuie. Pe același sistem, te întâlnești cu tot felul de opere. Și de bronz și de magneziu cu staniu, și de piatră și de beton, și grecești și romane, și moderne și clasice, și suprarealiste și medievale și neocomuniste. Să nu cumva să-ți imaginezi vreo perioadă artistică și să nu găsești un exponat aferent ei prin Cetate. Seria de busturi de lângă Sala Unirii, cu nume și ani, a fost amplasată acolo în alte timpuri, înaintea inexistentului masterplan de renovare a zonei.

Și dacă te gândești puțin, din această ratatouille a Transilvaniei, lipsește totuși ceva: sensul, atât în accepțiunea românescă, de „înțeles”, cât și în cea englezească, de „bun simț”.

La grămezile de bani care au fost zmulse din buzunarele albaiulienilor, românilor și europenilor pentru toată această varietate de podoabe care împopoțonează tot ce se găsește între faldurile zidurilor de cărămidă și pe platourile Cetății din Alba Iulia, te-ai fi așteptat la ceva cel puțin special. La ceva care să ți se lipească de creier după o plimbare pe aici.

Ți-ar fi plăcut poate să îți faci o poză cu un personaj de bronz care, în trecut, a trăit, gândit, creat chiar în locul în care stă acum. Și care are un nume de care ai mai auzit. Și pe care să îl ții minte și de care când auzi să te gândești la locul acela din Cetate.

Și dacă tot te afli într-un loc istoric, în care te năpădesc patriotisme și iubiri naționale, să sperăm că ai cultura la degetul mic, pentru că dacă nu, când vezi Clopotul Unirii, o să crezi că în 1918 ne-am unit cu Bucureștiul, nu cu Crișana, pentru că pe statuia aceea scrie că în Rezoluțiunea Marii Adunări Naționale s-a consemnat Unirea tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara „Românească”, nu „Ungurească” așa cum a fost de fapt.

Te gândești că nu ar fi costat cu nimic în plus față de ce s-a consumat, ca să existe puțin sens în tot procesul „punerii de chestii” prin Cetate? Ca să te simți și tu respectat în sensibilitatea ta de om cu exigențe care le transcend pe cele ale unui cercopitec?

Ei bine, din nefericire, nu s-a gândit nimeni la tine în felul acesta. Nu a interesat pe nimeni dacă te deranjează kitsch-ul sau dacă îți place logica, armonia sau cultura. Cei care au decis cum se face dezvirginarea socio-culturală a Cetății din Alba Iulia s-au comportat ca niște academicieni vulgari cu diplome cumpărate, care vorbesc cu accent de la țară și au manșetele unsuroase, care nu respectă nicio regulă și nicio valoare, care trag bombe de praf în ochii populaţiei ca să-şi acopere grosolăniile.

Lasă-ți, deci, sensibilitățile și finețurile altundeva când te plimbi prin Cetatea din Alba Iulia, bucură-te dacă e soare afară și auzi vreun tril de pasăre, nu te întrista dacă, atunci când faci slalom printre statui, nu înțelegi ce reprezintă ele, mânăncă o înghețată de fistic și gândește-te bine că ei, cei care fac toate astea posibile au nevoie doar de votul tău.

Citește și Misterul statuilor din Cetatea Alba Carolina: Costuri reale, semnificații ascunse și „opțiuni artistice” care nu bat cu istoria

Citește și PREŢ SCANDALOS: Poarta a II-a a Cetăţii din Alba Iulia a costat cât un bloc cu 4 etaje. Nu este restaurare ci o construcţie asemănătoare

Citește și Şeful Corpului de Control al Ministerului Culturii, surprins de un paparazzo. Vezi cum sunt verificate lucrările de restaurare din Cetatea Alba Iulia

 

Citește și Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România cere răspunsuri privind lucrările desfăşurate în Cetatea Alba Carolina

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

loading...
loading...
22 Comentarii

22 Comments

  1. avatar

    gigi frizerul

    sâmbătă, 04.01.2014 la 19:25

    La fel e si in cazul „colilor albe” de pe site-ul asta. Daca ar fi cazut in mana unor jurnalisti, ar fi iesit poate o treaba. Asa, doar hating ieftin.

    • avatar

      Adina E. Curta

      sâmbătă, 04.01.2014 la 19:53

      O opinie nu trebuie sa coincida cu o alta opinie ca sa „iasa o treaba”. Cat despre hating, el exista, atata timp cat oamenii nu sunt multumiti de felul in care li se cheltuie banii, si cat despre „ieftin”, pe site-ul asta, pentru tine si pentru toti cititorii, este mai mult de atat: este gratis! enjoy! :))))

      • avatar

        danielaz

        marți, 07.01.2014 la 14:40

        Nu esti nici in car nici in caruta. Incepi prin a descrie mlastina si balariile, dar nu-ti plac copacii noi si egali.
        Stai acasa. Si nu mai scrie ineptii.

  2. avatar

    Daniel

    sâmbătă, 04.01.2014 la 20:19

    Mda… Uiti insa un lucru esential, poporul nostru nu mai are nicio identitate si nici nu va mai avea vreodata. In cetatea asta kitsch sau nu s-au facut lucruri mari de care noi aveam nevoie. Ai punctat bine la capitolul cum arata inainte de demararea lucrarilor de reamenajare (intr-adevar nu o putem numi reabilitare). Hai sa recunoastem ca acesti bani europeni si ai nostri puteau fi cheltuiti pe lucruri mult mai inutile. Cred ca putem sa fim mai ingaduitori cu cei care au depus oarecare eforturi pentru realizarea acestui proiect.

  3. avatar

    Geo

    sâmbătă, 04.01.2014 la 20:20

    Serios? Daca faceau altcumva tot nu era bine. Cel care a scris articolul probabil i s-a lipit ceva pe creier dupa plimbarea pe care a avut-o!

  4. avatar

    cititoru' ganditor

    sâmbătă, 04.01.2014 la 20:22

    Citind editorialul si ramanand cu prea putine impresii despre ce mesaj ati vrut sa transmiteti, m-am gandit sa va pun niste intrebari, poate ma „luminez” si eu:
    1. Va placea mai mult cum arata zona inainte de lucrari?
    2. Aveti studii de inginerie, constructii, arhitectura, muzeografie, peisagistica, sau macar ati intebat specialistii din asemenea domenii daca tot vreti sa transmiteti o idee?
    3. Aveti vreo problema cu ordinea? Nu va plac copacii pusi in linie dreapta, dalele care sa nu fie precum „valurile Dunarii”?
    4. Daca avem monumente din diferite perioade ale istoriei, asta inseamna ca e kitsch?
    5. Unde ati mai vazut statui stradale pe planeta asta langa care sa gasiti o placa cu numele personajului, in cazul in care nu este o personalitate + care personaj nu are ce cauta in cetatea asta?
    6. Stiti ca avem si o gradina romana pe langa cea japoneza? Ati fi preferat una greceasca?
    7. Nu credeti ca ar fi mult mai relevant un sondaj pe strada, unde sa intrebati turistii ce parere au despre cetate?
    8. Daca totul ar fi asa de sumbru precum se arata aici, de ce a crescut numarul de turisti si aprecieri pozitive la adresa orasului?
    9. Crezi ca unui turist ii pasa de cate modele de pavaje s-au folosit in cetate?
    10. Puteti da exemplu de „ceva care să ți se lipească de creier după o plimbare pe aici.”?

    • avatar

      Adina E. Curta

      sâmbătă, 04.01.2014 la 20:56

      În cazul în care nu ați acordat destulă atenție articolului pentru a-l înțelege, vă explic din nou câteva aspecte. Mesajul: dacă vreți neapărat, e bine că s-a făcut, dar cu acea grămadă de bani se putea face ceva mai bine gândit. De exemplu, în orașe europene, statuile din bronz sunt realizate pentru a omagia personalități ale locului, ceea ce pentru turist este un plus cultural.
      Opinia prezentata în articol este a mea, care nu mă ghidez după principiul „decât deloc, e bine și așa”, și a altor câtorva persoane, printre care și a presedintelui Ordinului Arhitectilor din Romania, care a avut numeroase iesiri publice in care critica modul in care a fost restaurată Cetatea din Alba Iulia. (citiți și http://alba24.ro/presedintele-ordinului-arhitectilor-din-romania-cere-raspunsuri-privind-lucrarile-desfasurate-in-cetatea-alba-carolina-19237.html)
      Poate nu ati circulat prin alte orase sau tari, dar de „statui stradale langa care sa gasiti o placuta cu numele personajului” e plina Europa. Asta e rolul esential al statuilor de acest gen, de a face cunoscute cateva din personalitatile locului. Totul nu e „sumbru”, ci „colorat”, ceea ce poate fi interpretat oricum, in functie de gusturi. Apropo de „preferați dalele precum valurile Dunării?” – avem și din-alea, pe șanțuri, în locuri în care s-a surpat terenul sub dale. Repet, ideea nu e ca „unui turist nu ii pasa de cate modele de pavaje s-au folosit aici”, ideea e ca acum sunt incantati poate 75% din turist, iar cu aceleasi resurse si putin bun gust, puteau fi super happy 100% din ei. In concluzie, de gustibus et coloribus non est disputandum 🙂

      • avatar

        delia

        sâmbătă, 04.01.2014 la 22:17

        Ai stirnit cuibul de viespi!Credeam ca numai eu gindeam asa!Iti sustin opinia!

      • avatar

        yoyo

        joi, 09.01.2014 la 22:52

        clar,gusturile nu se discuta, mai ales ca valorile estetice ale natiunii isi au radacinile undeva in anii 50 cand a fost facuta o relocare a rumanilor rezultand o strutocamila roz cu sclipici………..Adino ,ai scris un articol mirobolant

  5. avatar

    Ioana Chis Marginean

    sâmbătă, 04.01.2014 la 21:24

    Felicitari pentru articol, Adinuta!

  6. avatar

    Emanuel

    sâmbătă, 04.01.2014 la 21:33

    Da, plin de figuri artistice articolul. Respect diferenta de opinie insa consider ca o idee trebuie sustinuta cu argumente, nu cu figuri de stil. Vorbind de stil nu pot sa nu remarc asemanari in aceasta privinta cu alte articole ale unei alte publicatii online 🙂 Bun. Ar fi o gresala sa afirm ca Cetatea este perfecta acum, ca lucrarile la ea ar fi gata, ca absolut tot ce s-a facut in zona istorica in ultimii ani e prefect. Dar nu cred ca gresesc daca spun ca acum arata mult mai bine decat inainte. Cat priveste fondurile europene investite in Cetate sper ca nu sustineti ca puteau fi folosite in alte directii. Stiu ca sunt unii care viseaza ca ar fi putut face ei ceva mult mai util cu banii aceia ca si cand fondurile europene s-ar acorda pe fanteziile fiecaruia. Ok, Adina, nu iti place cum arata cetatea. Bine ca in schimb sunt multi turisti carora le place 🙂

    • avatar

      Dionis

      joi, 09.01.2014 la 11:18

      … „sunt multi turisti carora le place”
      Ce intelegi, ce vrei sa spui prin „multi turisti”?
      Eu inteleg, spre exemplu, ca sunt de la doi in sus.

  7. avatar

    Antrax

    sâmbătă, 04.01.2014 la 21:46

    Oare cetatea a fost renovata,ca sa arate bine sau ca sa produca turism?
    Romantismul si naivitatea nu ar mai trebuii sa existe in asemenea discutii in acest mileniu
    Sa dau si eu un raspuns la intrebarea mea, intradevar haosul arhitectural putea fi evitat dar din pacate cetatea din inimile noastre nu este aceiasi cu cetatea din ochii lor.Acest obiect numit ,,cetate,, este prostituata celor care au readuso la viata si singurul ei rol este sa produca BANI

  8. avatar

    Irina D

    duminică, 05.01.2014 la 12:04

    Ai spus-o foarte bine. Dureros si adevarat, fie ca ne place, fie ca nu, majoritatea conduce si in acest caz s-a pronuntat.

  9. avatar

    Maria

    duminică, 05.01.2014 la 12:57

    Dar fantana din parc, mareata fantana, kitschul suprem care a costat atatia bani !! Ce se va alege de ea ?

  10. avatar

    Gina

    duminică, 05.01.2014 la 14:17

    Ai dreptate, este doar opinia ta! Mai sunt platitori de taxe in orasul asta care au alta opinie, tocmai de aceea in viitoarele articole nu scrie de parca i-ai reprezenta pe toti. O parte din cetateni nu sunt de acord cu ce s-a facut in Cetate, o alta parte sunt de acord si o alta parte se pisa pe ea si o vandalizeaza. Asadar, Cetatea este la fel de colorata precum opiniile noastre.

  11. avatar

    Anca

    duminică, 05.01.2014 la 17:20

    Cetatea e cum e. Dar balciul, fratilor, nu va deranjeaza? In locurile cele mai sacre-as spune- ale orasului, poate, ale tarii, muzica urla si tipa sub privirile noastre ingaduitoare. Ce respect mai acordam trecutului? Statui si ziduri renovate?Scoateti balciul din cetate!!

  12. avatar

    cristina

    luni, 06.01.2014 la 09:33

    Cetatea arata ca o doamna respectabila, fardata si pusa la produs. Isi face treaba cu brio insa, a crescut numarul de turisti. Cat despre frumusetea si fauna ei de alta data, numai amintiri frumoase….

    • avatar

      yoyo

      luni, 06.01.2014 la 12:43

      pai,asta-i problema ca nu produce …………..turistii care vin nu prea isi lasa gologanii in oras………o ciorba si un bilet la muzeu ii prea putin……….ca deh vezi tu altceva cetatea si orasul nu ofera……………

  13. avatar

    radu bumbea

    marți, 07.01.2014 la 14:49

    total de acord, in sfarsit un articol OK

  14. avatar

    Romanu

    miercuri, 08.01.2014 la 14:30

    acesta este un articol care trebuia publicat pe saitul a****s.ro, nu? sper ca nu ai gresit publicatia. cred ca la aceasta publicatie online face referire si Emanuel mai sus.

  15. avatar

    MissA

    miercuri, 15.01.2014 la 21:07

    Ai dreptate! Este vorba despre toate acele detalii care ar fi facut diferenta in tot ansamblul. In jurul Muzeului Unirii, Salii Unirii, Universitatii ar fi aratat mult mai bine statuile unor personalitati marcante ale Albei… Dar avand in vedere ca pana si cele existente deja au fost lasate cu piese lipsa intre timp…

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

Publicitate

ECONOMIE

FOTO: S-au desemnat câștigătorii concursului „Vin de casă din must de la Jidvei” la Castelul Bethlen-Haller

avatar

Publicat

jidvei concurs vin de casa

Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă a găzduit, sâmbătă, 21 aprilie 2018, cea de-a treia ediție a concursului „Vin de casă din must de la Jidvei”. Concursul s-a adresat micilor producători de vin de casă care au achiziționat minimum 250 de kg de must de la Jidvei în campania desfășurată în perioada august-octombrie 2017.

Participanții s-au înscris în concurs accesând site-ul www.mustdejidvei.ro și au trimis probele de vin din soiurile Sauvignon Blanc, Fetească Regală cu Muscat Ottonel sau Fetească Regală cu Muscat Ottonel și Sauvignon Blanc, până la data de 13 aprilie 2018. Toate probele trimise și acceptate în concurs au fost jurizate de către 30 de degustători, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (A.D.A.R.) și degustători amatori.

Participanții care au trimis probe în concurs au avut posibilitatea să ia parte la procesul de jurizare, analizând după standardele A.D.A.R. toate probele înscrise în concurs. Această jurizare are ca scop educarea, încurajarea și creșterea implicării participanților în timpul concursului.
Pentru a face parte din comisia de jurizare, participanții au achitat o taxă de înscriere de 200 de lei.

Banii strânși din taxele de înscriere în comisia de jurizare vor fi donați, alături de o contribuție din partea companiei Jidvei în valoare de 4.000 de lei, către Asociația Non-Guvernamentală Maria Beatrice, susținând astfel construirea primului centru pediatric din Alba Iulia pentru recuperare post-traumatică și post-recuperatorie. Construcția va avea un sistem integrat și complet de recuperare ce include bazine de apă cu specific terapeutic pentru copii, terapie asistată de animale și terapie în natură, prin amenajarea unui parc de joacă dedicat.

În ceea ce privește evaluarea calității vinurilor, aceasta s-a realizat prin metoda scării de 100 de puncte, prin completarea „Fișei de degustare comună O.I.V. – U.I.O.E. pentru utilizare la concursuri internaționale – Vinuri liniștite”. Premiile acordate în cadrul jurizării A.D.A.R. constau în produse de vinificație, în funcție de valoarea premiului câștigat: Locul I – 3.000 lei, Locul II – 2.000 lei, Locul III – 1.000 lei.

Câștigătorii acestei ediții sunt următorii:
• Locul I – Titus Lucian Șerban pentru cupajul Fetească Regală cu Muscat Ottonel;
• Locul II – Vergiliu Burtea pentru soiul Sauvignon Blanc;
• Locul III –Horațiu Romulus Muth pentru cupajul Sauvignon Blanc și Fetească Regală cu Muscat Ottonel;

• Premiul pentru cel mai bun degustător oferit celui care a fost cel mai aproape de evaluarea degustătorilor profesioniști –  Adrian Rus;

• Premiul de recunoaștere acordat celor care își identifică propriile vinuri înscrise în concurs –  Ioan Corbean,  Lucian Atzberger,  Anton Palencsar,  Adrian Lung și Ioan Marius Stroie.

De asemenea, s-au acordat premii participanților la concurs care au făcut parte din Comisia de jurizare. Premiile constau în participarea la cursuri de degustători autorizați susținute de reprezentanți ai A.D.A.R.

Concursul „Vin de casă din must de la Jidvei”, al cărui număr de participanți a crescut semnificativ cu fiecare ediție, reprezintă pentru noi un capitol important din cartea tradițiilor poporului român, la care an de an adăugăm o nouă pagină. Cei care duc aceste tradiții mai departe, micii producători de vinuri de casă au avut prilejul, și de această dată, să schimbe informații, aprecieri și experiență, atât între ei, cât și cu experți ai companiei Jidvei.

Despre Jidvei

Grupul Jidvei (www.jidvei.ro) este cel mai mare producător de vin din România, având 2.500 de hectare de viță-de-vie și crame dotate cu cele mai performante echipamente, situate la Jidvei, Tăuni, Blaj și Bălcaciu. De asemenea, Grupul Jidvei este cel mai bine integrat producător de vinuri.

Jidvei produce vinuri cu denumire de origine controlată de pe Valea Târnavelor. În zona DOC „TÂRNAVE” – sub denumirea „JIDVEI” se produc unele dintre cele mai apreciate vinuri și spumante românești, calitatea acestora fiind confirmată de cele peste 300 de medalii obținute în ultimii ani în cadrul celor mai prestigioase concursuri de profil din lume.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Ministrul Apărării Naţionale: Analizăm măsuri care să atragă rezerviștii spre Armata Română

avatar

Publicat

Ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, consideră că programul de atragere a rezerviştilor a fost sub aşteptări în 2017, astfel că se vor lua o serie de măsuri pentru a creşte numărul celor interesaţi să devină militari, în special tineri, între acestea fiind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă din unităţile militare şi creşterea atractivităţii şcolilor de profil.

VEZI: Peste 2.000 de posturi libere în Armată. Se caută medici, juriști, psihologi, biologi și speciliști IT

”Şi anul acesta derulăm programul pentru rezerviştii voluntari, trebuie să recunosc că anul trecut nu am obţinut cel mai mare succes, sau nu succesul la care noi ne-am aşteptat pentru acest proiect, dar continuăm şi am încercat să îmbunătăţim condiţiile prin care să putem atrage rezerviştii voluntari către Armata Română. În momentul de faţă suntem în analiză cu alte măsuri care să atragă spre Armata Română corpul rezerviştilor. Ne preocupă atragerea nu doar a rezerviştilor, ci şi a tinerilor, pentru care am deschis larg porţile colegiilor militare”, a spus ministrul.

Fifor a anunţat că din toamnă se redeschide “după un număr bun de ani” Colegiul Militar Constanţa, respectiv colegiul de marină.

“Pe de altă parte, în învăţământul universitar am mărit foarte mult numărul de locuri anul acesta, pentru că dorim să lărgim baza de selecţie pentru viitorii ofiţeri, ofiţeri medici, suntem preocupaţi să formăm un corp militar de elită, perfect adaptat la noile provocări la care este supusă Armata Română”, a spus Fifor.

“Pe de altă parte, în învăţământul universitar am mărit foarte mult numărul de locuri anul acesta, pentru că dorim să lărgim baza de selecţie pentru viitorii ofiţeri, ofiţeri medici, suntem preocupaţi să formăm un corp militar de elită, perfect adaptat la noile provocări la care este supusă Armata Română”, a spus Fifor.

Referitor la măsurile ce vor fi luate, ministrul a declarat că acestea se referă la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru militarii români, ”lucru care este transpus prin investiţii majore în unităţile militare, în trehnica de luptă, în tot ceea ce înseamnă înzestrarea”.   “Avem 33 până la 40 la sută din buget bani destinaţi strict pentru înzestrare. Sunt şi măsuri care ţin de cariera militară, de statutul militarului român, de îmbunătăţirea clităţii veţii militarului român”, a declarat Fifor.

Întrebat dacă s-a gândit să se orienteze către zonele cu mulţi asistaţi sociali pentru atragerea tinerilor în armată, ministrul a spus că programul e deschis tuturor cetăţenilor.   “Nu punem piedici nimănui, oricine poate să acceseze programul (…) Este un număr foarte mare de ani în care într-un fel legătura dintre Armata Română şi societate poate că a fost cumva slăbită”, a declarat ministrul.

Mihai Fifor a fost prezent la Arad pentru a participa la acţiuni dedicate sărbătoririi Zilei Forţelor Terestre Române, una dintre acestea fiind o ceremonie la Monumentul Ostaşului Român, situat în Piaţa Avram Iancu.

 

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

DOCUMENTAR: ALBA IULIA – Cealaltă Capitală a României. Un veritabil ghid video al Cetății Alba Carolina

avatar

Publicat

Alba Iulia drona

„Alba Iulia, un oraș mic din mijlocul Transilvaniei. Alba Iulia, un loc unde respiri aerul istoriei la fiecare pas” așa începe un documentar realizat de videograful Cătălin Cădan, din fonduri proprii, despre Cealaltă Capitală. ”L-am făcut pentru că iubesc Alba Iulia și consider că noi toți nu avem decât de câștigat dacă arătam lumii frumusețea acestui oraș încărcat de istorie”- spune Cătălin. Povestea orașului este relatată de actorul Filp Anton, vocea de la radio care anunța pe vremuri cotele apelor Dunării, o voce pe care o recunoști dintr-o mie. Regia, scenariul, textul poartă semnătura jurnalistului Dan Lungu- de la Radio Reintregirea, iar partea de grafică și animație video, Victor Popa.

Documentarul a fost realizat din propria inițiativă din dorința de a oferi oamenilor informații „picante” din istoria orașului în care s-a născut România. Toate costurile producției au fost suportate din buzunarul propriu.

„Aici s-au petrecut unele dintre cele mai importante evenimente care au transformat orașul într-un simbol al unității naționale” ne spune Anton Filip care povestește despre porțile cetății, obelisc și alte monumente din Cetate.

„Urmele istoriei le vezi bine conservate în Cetatea Alba Carolina care este de drept una dintre cele mai mari și frumoase cetăți din Europa. Asta o simți imediat ce ai intrat pe una dintre cele șapte porți ale fortificației. Cea mai mare și mai impunătoare dintre porți este Poarta a III-a cu fațadele ei decorate bogat. Deasupra acesteia se află statuia ecvestră a lui Carol a VI-lea, împăratul austriac în timpul căruia a fost ridicată cetatea. În soclul statuii se afla celula unde se presupune că a fost închis Horea, principalul conducător al răscoalei țărănești din 1784-1785” povestește Anton Filip.

Istoria Obeliscului este de asemenea relatată în documentar dar și momentul intrării lui Mihai Viteazul în Cetate.

„La Alba Iulia, Mihai Viteazul a realizat și prima unire. Mulți dintre cei care vizitează cetatea fac încă o mare confuzie crezând că în această cetate a intrat Mihai Viteazul. De fapt  în vremea aceea era o altă cetate peste care în secolul al XVIII-lea a fost construită actuala fortificație”.

Documentarul se încheie cu o invitație la Alba Iulia. „Toate motivele să vizitați Cealaltă Capitală a Românie”. Producția video mai are nevoie de câteva mici corecții, varianta finală urmând să să fie publicată în curând.

 

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: O cisternă a luat foc pe Autostrada Sibiu-Sebeş. Traficul a fost complet blocat. Șoferul este rănit

avatar

Publicat

cisterna foc autostrada

O cisternă plină cu vin s-a răsturnat, sâmbătă, pe Autostrada Sibiu – Orăştie, în dreptul municipiului Sibiu, şi a luat foc. La faţa locului au intervenit intervin mai multe autospeciale ale pompierilor, dar s-au deplasat şi echipaje de Poliţie. Traficul în zonă a fost complet blocat.

 

Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Sibiu, o cisternă plină cu vin s-a răsturnat pe Autostrada Sibiu – Orăştie şi a luat foc. ”Se intervine entrut stingere cu trei autospeciale cu apă şi spumă şi  cu o ambulanţă SMURD”, au precizat reprezentanţii ISU.

Aceştia au anunţat că şoferul a fost rănit, având probleme la unul dintre picioare şi va fi transportat la Spitalul Judeţean Sibiu.

foc autostrada

La rândul lor, reprezentanţii Poliţiei Sibiu au precizat că accidentul s-a produs în dreptul municipiului Sibiu, între două ieşiri de pe autostradă.

UPDATE: Circulaţia rutieră pe sensul către Sebeş al autostrăzii A1 Sibiu – Sebeş se desfăşoară îngreunat (pe o singură bandă) la km 254, în zona localităţii Ocna Sibiului (în judeţul Sibiu), după ce o cisternă încărcată cu vin s-a răsturnat pe carosabil, informează centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliţiei Române .

Şoferul acesteia a fost transportat la spital.

UPDATE2: Traficul a fost reluat.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Mașină suspendată pe scuarul de pe Calea Moților din Alba Iulia după ce a luat-o singură la vale

avatar

Publicat

Un șofer a ajuns cu mașina pe scuarul care desparte sensurile de mers de pe Calea Moților din Alba Iulia. Incidentul s-a petrecut sâmbătă în jurul orei 16.00. Potrivit IPJ, mașina a fost lăsată neasigurată în pantă și a pornit singură.

În acest moment se caută proprietarul care cel mai probabil va fi amendat pentru punerea în pericol a circulației rutiere. Din fericire la acea oră nu au existat mașini sau oameni pe stradă, deci nu au existat persoane rănite

 

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate