Iohannis ar putea candida la alegerile parlamentare. Proiect cu dedicație al PNL, pentru schimbarea legii în regim de urgență

Iohannis ar putea candida la alegerile parlamentare: PNL a depus un proiect de lege care, dacă trece în regim de urgență, cum au cerut inițiatorii, i-ar permite președintelui Klaus Iohannis să candideze la alegerile parlamentare pe lista unui partid sau alianțe. 

În prezent, legea nu permite acest lucru.

Iniţiatorii au solicitat procedură de urgenţă în dezbaterea şi adoptarea actului normativ, potrivit Agerpres.

Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului şi apoi a Camerei Deputaţilor, care este for decizional.

Candidatura lui Iohannis pentru un post de senator PNL a fost dezbătută în ultimele zile în interiorul partidelor, spun sursele Alba24.

Aceleași surse mai spun și că modificarea legislativă are acordul tacit al PSD, care nu se va opune și care va ajuta la trecerea rapidă prin Parlament.

Situația este similară cu cea din 2004, când Ion Iliescu, fostul președinte al României, a beneficiat de un articol cu dedicație pentru a putea candida la parlamentare.

De altfel, nu există diferențe între amendamentul din 2004 și cel din 2024, scrie G4Media.

Iohannis ar putea candida la alegerile parlamentare

Parlamentarii PNL Daniel Fenechiu şi Gabriel Andronache au depus, miercuri, la Parlament, propunerea legislativă prin care preşedintele României poate candida, în ultimele 3 luni ale mandatului, ca independent pe listele unui partid sau alianţă la alegerile parlamentare.

Proiectul modifică, în acest sens, articolul 52 din legea privind alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor.

„Preşedintele României, în funcţie de data alegerii Camerei Deputaţilor şi Senatului, dacă se află în ultimele 3 luni ale mandatului, poate candida ca independent pe listele unui partid politic, a unei alianţe politice sau a unei alianţe electorale pentru obţinerea unui mandat de senator sau de deputat.

În cazul în care este ales senator sau deputat, preşedintele României este obligat, după validare, să opteze între calitatea de senator sau deputat şi cea de preşedinte”, prevede proiectul.

Iniţiatorii arată, în expunerea de motive a proiectului, că articolul 52 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente este reglementată interdicţia expresă pentru un independent de a candida pe listele unui partid sau alianţe politice ori electorale.

„Dispoziţia legală instituie la modul absolut această interdicţie, deşi există cel puţin o situaţie care, nereglementată, constituie o veritabilă încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, respectiv a dreptului constituţional de a fi ales prevăzut de art.37 din Constituţie.

Situaţia care este necesară a fi reglementată în procedură de urgenţă este situaţia Preşedintelui României, aflat în exercitarea mandatului, care nu are dreptul de a candida la alegerile generale în cazul în care alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor se desfăşoară în acelaşi an cu data la care ajunge la termen mandatul de preşedinte pe care îl exercită”, arată aceştia.

De asemenea, iniţiatorii mai menţionează că necesitatea modificării legislative rezultă şi din „jurisprudenţa Curţii Constituţionale care a consacrat obligaţia reglementării situaţiei care constituie obiectul de reglementare al prezentei propuneri legislative”.

Iohannis ar putea candida la alegerile parlamentare: cum se justifică schmbarea de urgență a legii

Potrivit acestora, „soluţia legislativă nu este o noutate în dreptul pozitiv românesc, fiind normă în vigoare în perioada 2004 – 2008 ( art.5 alin.7 din Legea nr.373/2004)”.

„Soluţia legislativă îşi justifică urgenţa deoarece suntem în situaţia în care unor cetăţeni le este interzis dreptul de a fi aleşi, deşi îndeplinesc toate condiţiile constituţionale şi legale de a exercita acest drept. Soluţia legislativă respectă recomandările Comisiei de la Veneţia, deoarece este în favoarea lărgirii conţinutului dreptului de a fi ales, ci nu restrânge acest drept electoral fundamental.

Precizăm că măsurile propuse prin prezentul act normativ nu sunt de natură a afecta drepturile electorale, în înţelesul stabilit de jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României (de exemplu Deciziile Curţii Constituţionale a României nr. 1189/2008, nr. 1248/2008, nr. 1221/2008 şi nr. 47/2018), respectiv Codul de bune practici în materie electorală, şi nici nu îngreunează organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Prezenta iniţiativă legislativă nu are un impact asupra bugetului de stat”, mai precizează cei doi iniţiatori în expunerea de motive.