Înălțarea Sfintei Cruci, cea mai veche sărbătoare închinată lemnului sfânt

La 14 septembrie, Biserica prăznuieşte Înălţarea Sfintei Cruci. Este cea mai veche sărbătoare închinată lemnului sfânt.

Împaratului Constantin cel Mare, înainte de victoria asupra lui Maxentiu, i s-a arătat pe cer forma Sfintei Cruci, strălucind mai mult decât lumina soarelui şi pe acea cruce scria: „cu acest semn vei birui sau prin acest semn vei învinge”. Atunci, în loc de vechi simboluri romane, pe steagurile oștilor a apărut Crucea, ca semn al biruinței și păcii.

După Edictul de la Milan (313) când s-a acordat libertatea religioasă tuturor creştinilor, Sfântul Împarat Constantin a trimis-o la Ierusalim pe mama sa – Sfânta Elena – să afle Mormântul Domnului și lemnul Sfintei Cruci.

Conform celor relatate de istoricii bisericeşti, pe locul unde a fost îngropată Crucea Domnului şi crucile celor doi tâlhari între care a fost răstignit Iisus, împăratul Adrian a zidit un templu păgân, pe care împărăteasa Elena l-a dărâmat şi, în urma săpăturilor arheologice, s-au găsit trei cruci: una a Domnului şi două a celor doi tâlhari. Au găsit şi piroanele cu care Iisus a fost pironit pe Cruce.

După o cronică anonimă, sărbătoarea s-ar fi înfiinţat în anul 335 când, la 13 septembrie, s-a sfinţit Biserica Sfântului Mormânt, construită deasupra mormântului Mântuitorului, iar, a doua zi în 14 septembrie, fiind adunaţi acolo mulţi episcopi şi credincioşi, patriarhul Macarie al Ierusalimului a arătat-o pentru prima oară spre a fi văzută şi venerată. De atunci a rămas ziua de 14 septembrie drept sărbătoare pentru creștini.