Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

20 decembrie, tăiatul porcului de Ignat. Obiceiuri, tradiții, semnificaţii religioase şi credinţe populare


Publicat

În fiecare an, pe 20 decembrie, în România se sărbătorește Ignatul, ziua în care este permisă o singură activitate: tăierea porcului, urmată de sortarea și prepararea specialităților pentru apropiatele sărbători de Crăciun.

Ignatul, în denumirea populară, se mai numeşte și Ignatul porcilor, căci în această zi se sacrifică porcii pentru a pregăti bucatele care vor ajunge pe masa de Crăciun. Această tradiţie de sacrificare a porcului în ziua de Ignat este o practică din vremuri foarte vechi, care dăinuie în datinile românilor. Conform tradiţiei, pe data de 20 decembrie, mulţi români, mai ales din mediul rural, sacrifică porcul pentru masa de Crăciun și celelalte sărbători care urmează până la Sfântul Ion. 

Citește și MESAJE de CRĂCIUN: Urări de Sărbători pentru cei dragi. SUTE de mesaje frumoase și felicitări haioase

Ritualul sacrificării porcului în preajma sărbătorilor Crăciunului amintește de jertfele de animale practicate de popoarele vechi în perioadele de trecere de la un an sau anotimp la altul. Într-un moment cum este cel de la cumpăna dintre vechiul an și cel nou se miza pe funcția regeneratoare a sacrificiului. Prin acest sacrificiu, echivalent semantic al anului ce se încheie, o nouă viață se naște, aceea a noului an.

În credința vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinității întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la solstițiul de iarnă. Pentru a veni în ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci.

Obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat își află rădăcinile în tradițiile antichității romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 și 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor. Porcul însuși era socotit ca întruchipare a acestei divinități, a cărei moarte și reînviere se consumă la cumpăna dintre ani. Este însă vorba de un transfer al obiceiului, de la data la care se celebra inițial Anul Nou în lumea romană, începutul primăverii, al semănatului, la sărbătorile ce precedau Calendele lui Janus, adică la Saturnalii.

În desfăşurarea sacrificării porcului se respectau anumite condiţii de timp şi spaţiu. Sacrificarea nu poate fi începută înainte de ivirea zorilor şi nici nu poate depăşi apusul soarelui. Trebuie să aibă loc pe lumină, întrucât numai lumina poate ţine la distanţă, prin puterea ei arzătoare, spiritele malefice, ce-ar încerca să anuleze virtuţile sacrificiului. Totodată, locul ales pentru tăierea porcului este supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat şi stropit cu apă sfinţită sau cu apă neîncepută, pentru a îndepărta duhurile necurate.

Se spune că în noaptea de Ignat porcii visează dacă vor fi sau nu tăiaţi sau visează cuţit, ceea ce constituie un semn că vor fi sacrificaţi. În unele zone, porcul se taie chiar în ajunul Crăciunului.

Bărbaţii sunt cei care se ocupă de sacrificarea animalului, iar tradiţia cere ca acela care taie porcul să fie un om curat, care înainte de sacrificiu trebuie să meargă la Biserică, să se spovedească, părintele iertându-i şi păcatul uciderii porcului. În unele regiuni chiar şi gospodăria este sfinţită înainte de sacrificare. Se spune că femeile nu au voie să participe la tăierea porcului nici măcar pentru a turna băutură în paharele bărbaţilor, deoarece, fiindu-le milă, animalul nu poate muri. Rolul femeilor începe în momentul în care carnea de porc ajunge pe masa din bucătărie, pentru a fi preparată.

Se obişnuieşte ca, după ce este gata de pârlit, să se pună un ţol peste porc şi să se suie pe el cei mici, să se veselească, pentru ca porcul să fie mâncat cu poftă. Tot atunci se ia băşica porcului şi se pun grăunţe în ea, după care se pune la uscat. Se zice că după câtă gălăgie face băşica, atâta veselie şi bucurie va fi în casă.

În zilele noastre, tăierea porcului este un prilej de reunire a familiei, deoarece participă de obicei toţi membrii ei, iar pentru copii este un prilej de veselie şi joacă. De cu seară, oamenii pregătesc câteva cuţite bine ascuţite, o butelie de gaz sau paie — pentru pârlit, vasele în care vor pune carne, slănină şi şoric.

De ce se face pomana porcului

Dupa tranșarea și sortarea cărnii, gospodina casei pregătește o masă, numită tradițional „pomana porcului”, pentru toți oamenii care au ajutat la tăierea porcului.

Astfel, într-un ceaun mare, se prăjește carne din porcul proaspăt sacrificat, tăiată din toate părțile porcului: mușchi, ficat, slănină, coastă. Odată cu friptura, gospodina face și o mamăliga mare, cât să ajungă pentru toți mesenii și, în mijlocul mesei, pune și un castron cu murături.

De obicei, masa se așază în curte, în fața casei, se mănâncă în picioare și, alături de mancare, se bea țuica fiartă.

Pomana porcului se împarte comunității, săracilor, dar mai mult apropiaților. O parte din bucatele gătite din carnea porcului se duce preotului. Este, de fapt, ceea ce a mai rămas din obiceiul străvechi al oferirii ofrandelor pentru îmbunarea spiritelor rele și adunarea celor bune care să ferească gospodăria de primejdii.

Din restul cărnii se prepara produsele destinate sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou și Bobotează: cârnați, piftie, toba, caltaboși, carne friptă. Totodată, o parte se conservă pentru a fi consumată peste an. Nimeni nu se atinge însă de preparate decât dupa ce, în dimineața de Crăciun, o parte din ele sunt împărțite de femei la vecini sau la biserică, pentru morții familiei.

Obiceiuri de Ignat

Sărbătoarea din 20 decembrie, închinată Sfântului Ignatie al Antiohiei, este cunoscută în popor sub denumirea de Ignatul porcilor sau Înătoarea. Se crede că în noaptea de Ignat porcii visează că vor fi tăiați. De acum încolo nu se mai îngrașă, nu mai pun carne pe ei și nu mai mănâncă, pentru că și-au visat tăierea. Singura activitate permisă în această zi era tăierea porcului. Femeile însărcinate, de teama de a nu naște copii cu infirmități, respectau cu strictețe interdicția de a lucra. Persoanele care lucrau în această zi, erau pedepsite de cea care patrona ziua: Înătoarea – o femeie bătrână, lacomă și urâtă. Potrivit credinței din popor, ea le ispitește pe femei să lucreze, după care le opărește.

Prin multe părți, porcii sunt tăiați în această zi. O credință musceleană ne îndeamnă: „Chiar de n-ai tăia un porc, taie cel puțin o pasăre: găină, rață, gâscă; ori înțeapă creasta la o găină neagră ca să dea sângele, că așa e bine: să vezi sânge în ziua de Ignat, că numai atunci vei fi ferit de boale”.

La tăierea porcului nu trebuie să stea nimeni prin apropiere, dintre cei care sunt miloși din fire, căci se crede că porcul moare cu mare greutate, iar carnea unui asemenea porc nu va mai fi bună. Cel ce taie porcul, nu trebuie să strângă din dinți, ca să nu iasă carnea porcului tare și să fiarbă cu greutate.

Exista și obiceiul ca porcul tăiat să fie încălecat. Ion Creangă mărturisește în „Amintiri din copilărie”: „La Crăciun, când tăia tata porcul, și-l pârlia, și-l opăria, și-l învălia iute cu paie, de-l înădușii, ca să se poată rade mai frumos, eu încălecam pe porc deasupra paielor și făceam un chef de mii de lei”.

Tudor Pamfile menționează că „Prin unele părți se crede că dacă se dă copiilor cari se scapă, noaptea în pat cu udul, să mănânce coada porcului și vor scăpa de această slăbiciune”, scrie Agenția Națională a Zonei Montane. 

În credința populară, diferite organe sau părți din carnea porcului tăiat sunt utilizate ca remedii în tratarea unor boli ale oamenilor și animalelor:

  • Untura de la porcul negru e bună pentru sănătatea oilor;
  • O bucată din untura de porc negru era dusă la biserică de Bobotează, pentru a fi sfințită. Cu aceasta se ungeau cei care aveau dureri de picioare ori junghiuri;
  • Despre ficatul porcului se spune că este bun pentru vindecarea anemiei sau a lipsei poftei de mâncare;
  • Sângele porcului, amestecat cu mei și lăsat să se usuce, era folosit pentru a-i afuma pe copiii care se speriau sau aveau guturai;
  • Cu părul de porc se afumau copiii atunci când erau deochiați;
  • Gospodarii cred că pot cunoaște dacă în viitor nevestele lor vor naște fete ori băieți, după cum se arată o bucată de carne așezată în osânză. Dacă în inima porcului se va găsi mult sânge închegat, aceasta era semn că stăpânul va avea noroc de mulți bani;
  • Splina porcului este cea care descoperă durata iernii: dacă splina este groasă în capăt, e semn că vom avea o iarnă grea, cu multă zăpadă, însă, dacă este subțire, arată că va fi iarna săracă în omăt, iar anul nou nu va fi îmbelșugat.

Tradiții de Ignat:

  • Pe 19 decembrie, în seara de Ignat se ia un dovleac, i se taie coada şi se păstrează, pentru că se spune că este bun pentru leac de bube dulci la copii;
  • Se spune că tot în noaptea de 19 decembrie vrăjitoarele umblă să ia belşugul casei, de aceea se presară mei şi sare împrejurul casei, al hambarelor şi al curţii;
  • Femeile pisează grâu ca să aibă de împărțit la Crăciun. Se fac un fel de turte, „Cârpele Domnului”, cu miere și nuci care se mănâncă în ajunul Crăciunului;
  • Ignat vindecă porcii de boala rea și tot el este cel care vine să le anunțe moartea și să le ia sufletele;
  • Porcul care nu e tăiat până în această zi nu se mai îngrașă pentru că în această noapte își visează cuțitul;
  • În ziua lui Ignat e bine să vezi sânge, ca să fii ferit de boli. Cine nu are porc trebuie să taie măcar o găină;
  • Copiii se mânjesc cu sânge de porc pe frunte ca să fie rumeni și sănătoși tot anul;
  • Hainele cusute în această zi vor da junghiuri celui care le poartă;
  • În anumite zone le ţării este obiceiul ca stăpânul casei să ia din sângele scurs din porc şi să deseneze o cruce pe fruntea copiilor, pentru ca aceştia să crească rumeni şi sănătoşi. Fetele din casă şedeau deoparte şi, când cei care lucrau la tăiatul porcului nu erau atenţi, furau sânge şi se stropeau pe frunte ori îşi desenau dorinţele: o inimă pentru iubire, o cruce pentru curăţenie sufletească sau un pom pentru a fi roditoare;
  • În casă este adusă mai întâi căpăţâna porcului cu râtul înainte, ca să meargă bine treaba în gospodărie;
  • Între Ignat și Crăciun, femeile nu trebuie să toarcă, ele pisează grâu ca să aibă până la Crăciun;
  • Sărbătoarea trebuie ţinută cu sfinţenie de femeile însărcinate, pentru a naşte prunci întregi la trup şi minte



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

VIDEO: Persoanele cu febră sau cu simptome respiratorii au acces prioritizat în secțiile de votare. REGULI și MĂSURI OBLIGATORII

Publicat

Persoanele cu febră, cu simptome respiratorii sau cu risc mare de îmbolnăvire vor avea acces în secțiile de votare la alegerle locale și pot solicita accesul cu prioritate la urne. Cetăţenii cu drept de vot care se vor prezenta duminică la urne trebuie să respecte anumite reguli de protecţie sanitară în contextul pandemiei de COVID-19.

Autorităţile au instituit măsuri care privesc accesul şi fluxul alegătorilor în sediul secţiei de votare, dar şi exercitarea propriu-zisă a dreptului de a alege.

Persoanele cu risc mare de îmbolnăvire pot solicita acces prioritar în localul de vot, iar în cazul în care un alegător prezintă simptome respiratorii evidente sau este febril va fi organizat accesul prioritizat al acestuia la urne.

Accesul alegătorilor în sediul secţiei de votare se va face eşalonat spre a evita aglomerările din interiorul acestuia. Alegătorii sunt obligaţi să poarte masca de protecţie şi să îşi dezinfecteze mâinile la intrarea în sediul secţiei de votare şi la ieşirea din acesta.

În situaţia în care se formează aglomerări la intrarea în sediile secţiilor de votare, personalul de pază va asigura distanţarea de minimum un metru între persoane. Persoanele care prezintă un risc crescut de a dezvolta o formă gravă de COVID-19 (de exemplu vârsta de peste 65 de ani, persoane ce se declară cu diabet zaharat sau alte boli cronice, persoane cu imunitate deficitară) pot solicita acces prioritar în localul de vot. Accesul va fi dispus de preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare prin măsuri organizatorice.

Distanţarea de minimum un metru poate fi asigurată şi prin marcarea acesteia între persoanele ce aşteaptă în curtea sau în faţa sediului secţiei de votare. Este recomandabil ca şi în curtea sau în faţa sediului secţiei de votare alegătorii să poarte masca de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, precizează autorităţile.

La intrarea în sediul secţiei va fi organizat un filtru, asigurat de personalul tehnic al birourilor electorale ale secţiilor de votare desemnat, dotat cu termometru, materiale de protecţie sanitară şi flacon cu dezinfectant, iar alegătorii vor fi supuşi unui triaj observaţional şi vor fi termometrizaţi cu ajutorul unui termometru noncontact.

Dacă nu sunt evidenţiate temperatura de peste 37,3 grade C şi/ sau simptome respiratorii evidente (de exemplu tuse, rinoree, dificultăţi în respiraţie), alegătorul îşi va dezinfecta mâinile, va intra în sediul secţiei de votare, păstrând distanţa de minimum un metru faţă de celelalte persoane şi evitând atingerea pe cât posibil a suprafeţelor. În cazul în care un alegător nu dispune de masca de protecţie, acestuia i se va pune la dispoziţie una, pe care o va purta pe tot parcursul prezenţei în interiorul sediului secţiei de votare şi în localul de vot.

Alegător cu febră sau simptome respiratorii – care este procedura stabilită în secțiile de votare

În cazul în care un alegător prezintă simptome respiratorii evidente (de exemplu tuse, rinoree, dificultăţi în respiraţie) sau este febril (este depistat cu temperatura de peste 37,3 grade C), personalul tehnic al birourilor electorale ale secţiilor de votare va organiza accesul prioritizat al acestuia în localul de vot astfel:

– alegătorul va purta mască, astfel încât să acopere nasul şi gura, şi va fi menţinut la distanţă de celelalte persoane în exteriorul sediului secţiei de votare;

– se va identifica rapid numărul secţiei de votare la care alegătorul este arondat şi va fi anunţat preşedintele biroului electoral al secţiei de votare de existenţa cazului unui alegător ce necesită acces prioritizat;

– în localul de vot se vor face pregătirile necesare, astfel încât respectivul alegător să stea cât mai puţin timp în interiorul acestuia;

– alegătorul îşi va dezinfecta mâinile la intrarea în sediul secţiei de votare;

– va fi condus în interiorul sediului secţiei de votare până la intrarea în localul de vot, evitând contactul fizic cu suprafeţele sau cu alte persoane;

– după îndeplinirea cu celeritate a formalităţilor prevăzute de lege, alegătorul va vota în cabina de vot care este mai apropiată de intrarea în local;

– după finalizarea procedurilor de votare prevăzute de lege, alegătorul va fi condus în afara sediului secţiei de votare;

– cabina de vot va fi dezinfectată prin ştergerea suprafeţelor prin pulverizare cu un dezinfectant pe bază de alcool şi prin ştergere cu o lavetă curată ce va fi aruncată după folosire; acolo unde este posibil, după primul alegător febril şi/ sau cu simptome respiratorii, cabina va fi rezervată până la sfârşitul zilei de votare doar alegătorilor febrili şi/ sau cu simptome respiratorii;

– alegătorului i se va recomanda purtarea măştii de protecţie până la domiciliu, evitarea transportului în comun, contactarea medicului de familie sau a serviciului 112, după caz;

– în cazul în care starea medicală a alegătorului este deteriorată, se va contacta serviciul 112, iar acesta va fi izolat într-o sală separată, evitând contactul cu alţi alegători sau cu alte persoane, şi va fi supravegheat până când va fi preluat de personalul medical.

Accesul alegătorilor în localul de vot se va face eşalonat, astfel încât în sala unde se votează să nu fie prezenţi, în acelaşi timp, mai mult de 5 alegători şi să se respecte distanţarea de minimum un metru între persoane.

Alegătorii sunt obligaţi să poarte masca de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, şi să îşi dezinfecteze mâinile la intrarea în localul de vot şi la ieşirea din acesta.

Potrivit ordinului emis de ministrul Sănătăţii şi cel al Afacerilor Interne, alegătorul va fi instruit să poziţioneze actul de identitate sau documentul de identitate în suportul terminalului informatic, astfel încât datele sale de identificare să poată fi preluate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal – SIMPV.

Dacă acest lucru nu este posibil, operatorul de calculator va realiza această procedură, după care îşi va dezinfecta mâinile prin aplicarea unei soluţii dezinfectante pe baza de alcool sau va schimba mănuşile.

În vederea identificării de către operatorul de calculator şi de către membrii biroului electoral al secţiei de votare, alegătorul va fi instruit să îşi îndepărteze pentru scurt timp masca spre a fi identificat, la o distanţă de minimum 1,5 metri faţă de operatorul de calculator şi membrii biroului electoral al secţiei de votare; după identificare, alegătorul îşi va repoziţiona masca, astfel încât să acopere nasul şi gura.

Alegătorul se va îndrepta către biroul sau banca la care se află membrul biroului electoral al secţiei de votare care îi va prelua semnătura în lista electorală şi va poziţiona actul de identitate sau documentul de identitate, după caz, pe biroul sau banca respectivă, astfel încât atingerea acestuia de către membrii biroului electoral al secţiei de votare să nu fie necesară.

Totodată, se va evita contactul fizic cu membrii biroului electoral al secţiei de votare în timp ce alegătorul semnează în lista electorală, la preluarea buletinelor de vot şi a ştampilei cu menţiunea ”Votat”. Pe cât posibil, buletinele de vot, ştampila şi pixurile ce vor fi utilizate de către alegători pentru semnare vor fi dispuse astfel încât alegătorul să le poată prelua singur, fără a avea contact direct cu membrii biroului electoral, sub supravegherea şi la indicaţia acestora.

Dacă alegătorul şi-a dezinfectat mâinile la intrarea în localul de vot şi a purtat masca de protecţie pe durata staţionării în localul de vot, ştampila cu menţiunea ”Votat”, buletinele de vot, pixul şi documentele atinse vor fi considerate necontaminate.

După exercitarea dreptului de vot, alegătorul îşi va aplica singur, la indicaţia şi sub supravegherea membrilor biroului electoral al secţiei de votare, timbrul autocolant ori ştampila cu ”Votat”, după caz, pe actul de identitate sau documentul de identitate.

La urne, fiecare alegător va primi patru buletine de vot: unul pentru primar, unul pentru consiliul local, unul pentru consiliul judeţean şi unul pentru preşedintele consiliului judeţean.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea ”Votat” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.

După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi introduce fiecare buletin de vot în urna corespunzătoare.

Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Alegătorul restituie preşedintelui ştampila cu menţiunea ”Votat”, care se aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul celor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea ”Votat” şi data scrutinului.

În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.

De asemenea, persoana care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singură are dreptul să cheme în cabina de votare, în scopul de a o ajuta, un însoţitor ales de ea. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Program special la serviciile de evidența persoanelor din Alba, cu ocazia alegerilor locale 2020. Detalii pentru cetățeni

Publicat

Direcția Publică Comunitară de Evidență a Persoanelor (DPCEP) Alba anunță că programul de lucru cu publicul a fost extins și în weekend la serviciile publice comunitare locale, pentru a permite desfășurarea procesului electoral în bune condiții.

Potrivit sursei citate, în zilele de 26 și 27 septembrie 2020, programul serviciilor publice comunitare locale de evidență a persoanelor din județul Alba va fi extins pentru eliberarea actelor de identitate pentru persoanele cu drept de vot, astfel:

Programul D.P.C.E.P. Alba:

– sâmbătă, 26 septembrie 2020, între orele 8.00 – 16.00;

– duminică, 27 septembrie 2020, între orele 7.00 – 21.00.

Program servicii publice comunitare locale de evidență a persoanelor din județul Alba – sâmbătă, 26 septembrie / duminică, 27 septembrie:

AIUD 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

ALBA-IULIA 8.00 – 16.00 /  7.00 – 21.00

BLAJ 7.00 – 16.00 * / 7.00 – 21.00

SEBEȘ 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

ABRUD 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

BAIA DE ARIEȘ 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

CÂMPENI 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

CUGIR 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

OCNA-MUREȘ 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

TEIUȘ 8.00 – 16.00 / 9.00 – 21.00

ZLATNA 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

IGHIU 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

JIDVEI 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

*cu posibilitatea prelungirii programului, în funcție de solicitări

Serviciile publice comunitare locale de evidență a persoanelor din municipiile Aiud, Alba-Iulia, Blaj și Sebeș, orașele Abrud, Baia de Arieș, Câmpeni, Cugir, Ocna-Mureș, Teiuș, Zlatna și comunele Ighiu și Jidvei vor soluționa, cu prioritate, cererile pentru eliberarea actelor de identitate pentru motivele prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. f), g) și j) (pierdere, furt, distrugere, deteriorare si anularea actului de identitate) din Ordonanța de urgență a Guvernului 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată, cu sau fără o programare prealabilă telefonică sau online.

Cetățenii care dețin acte de identitate ale căror termen de valabilitate a expirat sau va expira în perioada 1.03.2020-27.09.2020 își pot exercita dreptul la vot în baza acestor documente.

Actele de identitate ale căror termen de valabilitate a expirat începând cu data de 1.03.2020 își mențin valabilitatea pe toată perioada stării de urgență/alertă precum și pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia.

Informații suplimentare la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor care deservește localitatea de domiciliu/reședință.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Zece noi trasee marcate pentru alergare, în Munții Apuseni. Acestea sunt adresate atât avansaților, cât și începătorilor

Publicat

Au fost realizate zece noi trasee de alergare montană, în Munții Apuseni. 

Membrii clubului Xterra Sport Bihor au anunţat recent că alergătorii montani au la dispoziție zece noi trasee marcate şi realizate de ei, în Remeţi, Vârtop şi Stâna de Vale.

Acestea sunt dedicate atât începătorilor, cât şi avansaţilor, potrivit alerg.ro.

Traseele se adaugă celor cinci deja existente (două în Roșia și trei în Șuncuiuș) și care au fost lansate anul trecut.

Cele zece noi trasee sunt marcate cu plăcuţe desenate cu silueta unui alergător, colorată în funcţie de nivelul de dificultate al traseului: galben – pentru începători, verde şi albastru – nivel mediu şi roşu – pentru avansaţi.

În total, traseele – care sînt în circuit – au 194 de kilometri, iar cel mai lung este de 38km, în Remeți, putînd fi parcurs în circa 5h:30min. Cel mai scurt traseu are 12 km.

Detalii despre noile trasee pot fi găsite pe site-ul SportinApuseni.ro, care oferă informații şi despre atracţiile turistice de pe trasee, cu posibilităţile de cazare din zonă, producători locali, meşterii populari, alte sporturi practicate în zonă: cicloturism, via ferrata, canioning, căţărare, rafting sau ski.

Proiectul de realizate a traseelor noi a fost finanţat integral de către Agenţia de Management al Destinaţiei Bihor (AMD), bugetul fiind de 35.000 lei.

Președintele Xterra Sport , Szokolszky István, a mai spus că în următorii doi ani clubul ar mai vrea să realizeze „Traversarea Apusenilor”, ce ar urma să fie cel mai lung traseu de alergare montană de la noi. „Ne-am gîndit că ar trebui să aibă peste 300 kilometri. Vrem să înceapă din Vadu Crişului şi să se sfîrşească în Zlatna, în judeţul Alba”, a arătat Szokolszky.

Citeste mai mult
Publicitate

POLITICA

Comunicat Beniamin Todosiu (președinte USR-PLUS): Alege echipa USR-PLUS, oameni care au viziune pentru viitor!

Publicat

Sunt Beniamin Todosiu și sunt un om nou în politică. Sunt un om ca și TINE care s-a sătura de promisiuni neonorate și de politicienii care își amintesc de oameni doar în campania electorală. Sunt un tânăr antreprenor. Am o afacere crescută sănătos, am o familie frumoasă și NU AM nevoie de o funcție publică pentru bani sau beneficii.

Mi-am asumat să candidez la alegerile locale, alături de colegii mei din USR – PLUS, pentru că vreau să schimb în bine comunitatea în care trăiesc.

Alegerile locale sunt despre OAMENI. Sunt, în primul rând, despre viața oamenilor din comunitatea ta, despre greutățile și problemele lor și despre străzile lor uitate de administrația locală. Alegerile locale sunt despre copiii care învață în școli și grădinițe nemodernizate, despre satele uitate parcă în Evul Mediu, despre sărăcie, deznădejde și lipsa speranței într-un viitor mai bun. Am curajul să vorbesc despre toate acestea pentru că sunt imaginea realității din jurul nostru.

Am 33 de ani și vreau ca băiețelul meu să crească într-o România cu adevărat NORMALĂ, nu o Românie a penalilor în funcții publice sau în care există hoție în instituțiile publice.

Vreau educație de calitate, vreau dezvoltare economică, vreau să oprim depopularea gravă din zona rurală a județului Alba.

Vreau viziune, transparență, cheltuirea corectă a banilor publici și respect pentru tine, CETĂȚEANUL.

Da! Sunt un om nou în politică și am decis să mă implic pentru că m-am săturat de promisiunile nerespectate ale politicienilor tradiționali. Acești politicieni sunt cei care au mințit și au furat România în ultimii 30 de ani. E o Românie amanetată de ei, o Românie cuprinsă de ciuma politică, indiferent că este roșie sau galbenă. E România incompetenței, pilelor, risipei banului public și în care cetățeanul e tratat cu dispreț.

E timpul să spunem STOP! Ajunge!

E timpul să alegem oameni care au viziunea pentru viitor.

Mesajul meu este simplu: aveți încredere în oamenii din USR-PLUS, oameni obișnuiți ca voi, care au avut curajul să facă pasul spre politică.

Haideți la vot duminică! Votați cu inima curată și cu gândul la strada pe care locuiți. E locul cel mai important din România pentru că, în următorii patru ani, acolo veți trăi și acolo vă veți crește copiii. E dreptul vostru să fie curată și modernizată, iar primarul să vă viteze frecvent, nu doar în campania electorală.

Haideți la VOT în 27 septembrie și aveți încredere în echipa USR-PLUS! Sunt oameni ca VOI, hotărâți să schimbe Alba în BINE!

#oameni_ca_tine

Acest articol a fost comandat de Partidul Uniunea Salvați România – Organizația Județeană Alba, parte a alianței electorale “Alianța USR PLUS”,

Cod mandatar financiar: 21200251

Executat de SC INDEPENDENT SRL – portal: https://alba24.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate