24 martie: Sărbătoarea evreiască Purim. Concert la sinagoga din Alba Iulia. Semnificații și obiceiuri

În 24 martie, la Alba Iulia, cu ocazia sărbătorii evreiești Purim, la sinagogă se desfășoară o serie de evenimente.

Va fi concert organizat de Centrul de Cultură ”Augustin Bena” și Comunitatea Evreilor Alba Iulia (sub patronajul Federației comunităților evreiești din România, cultul mozaic).

Program Purim, duminică, 24 martie, Sinagoga Mareh Yezekiel Alba Iulia

• Ora 18.00. Citirea MEGHILAT ESTER (Faibiș Avram)
• Ora 19.00 Concert de Purim
• Ora 19.45 HUMENTASHEN

În programul concertului de Purim

Artiștii lirici:

• Diana Ispas
• Nicolas Bogdan Velicea
• Claudio Zahan
• Georgeta Plută
• Ioan Chiciudean
• Cvartetul de coarde al județului Alba

Corepetitori: Lilia Pârjol, Ruben Morar

Prezintă: George Popa

Sărbătoarea Purim. Semnificații

Organizatorii evenimentului au prezentat detalii despre această sărbătoare.

Purim este una dintre cele mai gustate sărbători evreieşti. Este evidențiată imensa victorie obţinută de o regină neînfricată, o frumoasă evreică (crescută de un văr la fel de neînfricat, Mordechai, sau Mardoheu – în traducere românească), care nu şi-a iubit viaţa, atunci când poporul ei a fost în teribilul pericol de-a fi linşat de lucifericul Haman.

Povestea Esterei (numele ei evreiesc era Hadassah = ebr. mirt) se poate găsi în Cartea Esterei, una dintre Cărţile Tanach-ului (Vechiul Testament). Cartea a fost scrisă din dorinţa de-a arăta cum a fost salvat poporul evreu (datorită protecţiei miraculoase a lui Elohim) de la o pieire iminentă

• prin mijlocirea pe viață şi pe moarte a neînfricatei regine Estera, soţia temutului Ahaşveroş.

Numele lui YHWH nu este menţionat niciodată în Sulul Esterei. Deseori creştinii sunt contrariaţi de acest lucru. Însă Prezenţa Creatorului se resimte în fiecare pasaj, la fiecare frază, pe tot cuprinsul desfăşurării momentelor subiectului.

Estera a fost scrisă şi pentru a oferi o consemnare a unui cadru istoric legat de celebrarea iudaică a Purim-ului (3: 6-7 ; 9: 26-28). În felul acesta, se păstra vie amintirea unei izbăviri uluitoare a poporului evreu din Persia (comparabilă, ca intensitate a trăirii, cu Pesach-ul și Yom Kippur).

În Carte este de asemenea menţionată şi obligaţia de a respecta anual sărbătoarea Purim, de către toţi fiii lui Israel (9: 24; 28:32).

Deşi autorul ,,Esterei” nu este cunoscut, din conţinutul Cărţii reiese evident că el era familiarizat cu obiceiurile persane, cu palatul din Susa. Cunoștea destule amănunte despre regele Ahaşveros. Acestea toate demonstrează că scribul a trăit probabil în Persia pe tot parcursul perioadei descrisă în Meghilat.

Simpatia lui faţă de israeliţi şi cunoaşterea obiceiurilor evreieşti sugerează că era la rândul său evreu. Probabil era un contemporan mai tânăr al lui Mordechai, căruia acesta i-ar fi oferit toate datele scrierii acestei importante Cărţi de istorie a evreilor.

Purim. Obiceiuri, tradiții

Purim este marcat de evreii din întreaga lume la 14 Adar. De Purim se citeşte Meghilat Ester în toate sinagogile, începând cu seara de 13 Adar.

Israeliţii obişnuiesc să-şi trimită unii altora Mişloach Manot (cadouri). Copiii primesc în dar tot felul de dulciuri delicioase.

Prăjitura favorită este hamăntaşul, un aluat gustos cu miere, nuci sau mac, care trebuie să aibă forma urechilor lui Haman cel rău.

Au loc aşa-numitele jocuri de Purim (când se pune în scenă povestea Esterei) şi carnavaluri cu felurite măşti (în special în comunităţile aşkenazine).

Modul în care se comemorează o asemenea sărbatoare se raportează la Fiul lui Adonai, Mântuitorul lumii, revelat evreilor şi neevreilor în Brit Chadaşah/Noul Testament. El i-a eliberat pe toți oamenii, cu preţul sângelui Său, din mâinile celui mai necruţător Haman, Lucifer, îngerul răzvrătit şi domnul întunericului. L-a deposedat la Cruce de toată puterea lui morbidă, putere pe care i-o oferise, prin neascultare, Adam, strămoşul tuturor oamenilor (Daniela Reghina Onu).