7 noi străzi din Alba Iulia vor fi botezate. Află care sunt acestea și cât de inspirate sunt denumirile

Dezvoltarea recentă a orașului cu zone rezidențiale a dat naștere câtorva străzi private noi. Consiliul Local Alba Iulia va supune la vot, în ședința de marți, noile denumiri ale acestora. Vă prezentăm mai jos numele străzilor, cât și originea acestor denumiri.

„Construcțiile finalizate, în număr mare, sunt în prezent locuite. Odată cu acțiunea de construire s-au conturat străzile aferente cartierelor de locuit. Numărul mare de cereri pentru atribuire de denumiri de străzi este solicitat de cetățeni în vederea obținerii numerelor de casă pentru întocmirea actelor de proprietate și identitate și a inițierii procedurilor de dotare cu rețelele edilitare (electrice, gaz, apă).

Denumirile de străzi propuse sunt:

Alba Iulia

Strada Șiria – Stradă privată înfundată cu acces din strada Emil Racoviță, paralelă cu strada propusă nr. 1 la nord și strada Humulești la sud (Șiria, în maghiară Vilagos, în germană Hellburg, în traducere „Cetatea Luminată”, este un sat în partea centrală a județului Arad, la contactul dintre Câmpia Aradului și Munții Zarandului. Este localitatea natală a scriitorului Ioan Slavici)

Strada Atelierului – stradă publică înfundată cu acces din strada Alexandru Ioan Cuza

Continuare Strada Elixirului – prelungirea străzii cu aceeași denumire

Strada Gheorghe Marinescu – stradă privată cuprinsă între strada Ana Aslan  și strada propusă nr. 4b (n. 28 februarie 1863, București – d. 15 mai 1938, București, a fost medic neurolog român, profesor la Facultatea de Medicină din București, membru al Academiei Române, fondatorul Școlii Românești de Neurologie, cunoscut și pentru colaborarea cu Ana Aslan în domeniul medicinei)

Continuare Strada Mihail Sadoveanu – prelungirea străzii cu aceeași denumire

Pâclișa

Strada Scurtă – stradă publică înfundată cu acces din strada Coastei

Partoș

Strada Gheorghe Sion – stradă privată cuprinsă între strada Nicolae Golescu și digul râului Mureș (A fost un scriitor român bucovinean, membru titular al Academiei Române. Se trage dintr-o familie boierească din Hârșova, județul Vaslui. În 1848, a luat parte la mișcarea revoluționară din Moldova. În 1860, a scos „Revista Carpaților”. A scris versuri și teatru fără o valoare deosebită. Proză memorialistică, remarcabilă prin culoarea și fluența evocării, cuprinde portrete memorabile și pitorești, descrieri de atmosferă, realizând în cuprinsul povestirii valoroase nuvele autohtone. A tradus din clasici și romantici francezi. A rămas în conștiința populară versuri scrise de Sion precum „Mult e dulce și frumoasă/Limba ce-o vorbim” sau „Astăzi anul se-nnoiește/Plugușorul se pornește”).