Cheltuielile neprevăzute, tot mai greu de acoperit pentru români: 4 din 10 nu le pot gestiona

Cheltuielile neprevăzute, tot mai greu de acoperit pentru români. Conform celor mai recente statistici Eurostat din 2024, un procent semnificativ de aproape 40% din populația României se află în imposibilitatea de a gestiona o cheltuială neașteptată.

Această realitate plasează țara pe a cincea poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește nivelul de stabilitate financiară, subliniind o vulnerabilitate persistentă, în ciuda unor ameliorări minore înregistrate în ultimii ani.

Potrivit publicației Ziarul Financiar, decalajul față de media europeană rămâne considerabil, expunând economia națională la riscuri majore, scrie Mediafax.

Cu un procent de 39–40% al cetățenilor fără rezerve pentru urgențe, România este depășită doar de Bulgaria (45,6%), Letonia (45,3%), Grecia (43,9%) și Lituania la capitolul stabilitate financiară.

La polul opus, state cu economii robuste precum Olanda (16,9%), Malta (18,3%) și Cehia (19,2%) demonstrează o reziliență financiară mult mai mare la nivelul populației, conform analizei preluate de Ziarul Financiar.

Astfel, România se înscrie într-un grup de state membre în care fragilitatea economică a gospodăriilor este o problemă sistemică, arată și datele Eurostat.

Privind în urmă, situația la nivelul întregii Uniuni Europene a cunoscut fluctuații. În 2012, în plină criză financiară, 40% dintre europeni se aflau în această situație.

Procentul a scăzut chiar la 30,8% până în 2019. Pandemia de COVID-19 a inversat temporar acest trend pozitiv. Astfel s-a urcat din nou indicatorul la 32,5% în 2020 și s-a evidențiat fragilitatea economică a multor gospodării.

Sărăcia severă

Situația este și mai alarmantă atunci când se analizează rata sărăciei severe. România ocupă primul loc în UE, cu 17,2% din populație (aproape unul din cinci români) confruntându-se cu deprivare materială acută.

Țara noastră este urmată în acest clasament negativ de Bulgaria (16,6%) și Grecia (14%). State ca Slovenia și Croația au rate de sub 2%, ilustrând disparitățile profunde din interiorul Uniunii.

Specialiștii economici subliniază că aceste cifre nu sunt accidentale, ci reflectă probleme de fond. Profesorul Mihai Ionescu, economist la Universitatea din București, avertizează:

„Vorbim despre deficiențe structurale, nu despre probleme conjuncturale. Soluțiile trebuie să fie la fel de profunde, bazate pe politici publice coerente, nu pe intervenții izolate”, citează Mediafax.

Deși Ministerul Muncii a implementat programe de ajutor, acestea sunt adesea considerate insuficiente pentru a produce o schimbare reală. Pentru acest lucru ar fi necesară o strategie integrată.

Aceasta ar trebui să coreleze asistența socială cu accesul la educație și la locuri de muncă decente.

Strategie pentru creșterea rezilienței economice. Ce recomandă experții

Pentru a combate insecuritatea financiară și sărăcia, experții recomandă o abordare multi-direcțională:

• Educație și reconversie profesională: Investiția în programe de formare continuă și adaptarea forței de muncă la cerințele sectoarelor economice bine plătite este esențială pentru a crește veniturile stabile.
• Stimularea economiilor locale: Crearea de oportunități de muncă în comunitățile mici și mijlocii prin investiții strategice ar reduce migrația internă și ar asigura o dezvoltare mai echilibrată.
• Reformarea sistemului de asistență socială: Programele de sprijin trebuie să fie concepute nu doar ca ajutoare pasive, ci ca instrumente active de incluziune pe piața muncii pentru familiile vulnerabile.
• Protejarea puterii de cumpărare: Măsurile de combatere a inflației sunt cruciale, deoarece erodarea veniturilor reale afectează în primul rând gospodăriile cu bugete limitate.

Drumul către stabilitate financiară

Deși statisticile indică o ușoară ameliorare în ultimul deceniu, România se confruntă în continuare cu provocări economice majore. Incapacitatea a aproape 40% dintre cetățeni de a acoperi o cheltuială neprevăzută și rata alarmantă a sărăciei severe demonstrează că progresele sunt fragile.

Consolidarea rezilienței economice naționale și sprijinirea gospodăriilor cu venituri reduse necesită mai mult decât măsuri pe termen scurt.

Este chiar imperativă o viziune strategică pe termen lung, axată pe soluții durabile.