Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

9-10 mai: Cadru de basm în Munții Apuseni, la „Serbarea Narciselor” de la Negrileasa. Legenda Poienii Narciselor. PROGRAMUL


Publicat

narciseCa în fiecare an din ultimele patru decenii, în luna mai, narcisele de la Negrileasa devin “vedetele Apusenilor” şi sunt celebrate printr-o sărbătoare specială. Este vorba despre deja tradiţionala “Serbare a Narciselor”, la care sute sau chiar mii de oameni din zona Apusenilor şi din ţară vin să se bucure împreună de frumuseţea delicată şi parfumată a Poienii Narciselor de la Negrileasa. În acest an evenimentul va avea loc în perioada 9-10 mai, iar din program nu lipsesc nici momentele artistice.

Dacă până acum Serbarea Narciselor era organizată în jurul datei de 20 mai, în acest an cadrul de basm de care se vor putea bucura sute de turiși este stabilit pentru weekendul 9-10 mai. Sâmbătă vor cânta pentru cei prezenți la sărbătoarea dedicată narciselor, trupele Haducii și Hora, iar seara va fi și un spectacol cu flăcări. Duminică, alte două interprete de muzică populară vor încânta turiștii prezenți la Negrileasa, Mihaela Belciu și Claudia Ionaș.

Sâmbătă, 9 mai

Orele 16.00 – 16.30 Dansuri populare cu formaţia de dansuri „Stejărelul” din Luncoiu de Jos, Hunedoara

Orele 16.30 – 16.45 Obicei popular „Târgul Nevestelor” de la Halmagiu; elevi: Cor Andreea Maria, Andrei Petruţ, Nicolae Boc, sub îndrumarea profesorilor Mirela Crâsnic şi Corina Oros

Orele 16.45 – 18.00 Muzică populară (formaţie locală)

Orele 18.00 – 19.00 Trupa Haiducii

Orele 19.00 – 20.00 Trupa Hora

Orele 20.00 – 20.30 Muzică populară (formaţie locală)

Ora 20.30 Fachirul Janis

Ora 21.00 Muzică populară. Discotecă

Duminică, 10 mai

Orele 10.30 – 13.00 Spectacol-concurs „Cultură pentru cultură”. Comune înscrise în concurs: Horea, Ocoliş, Sălciua, Avram Iancu, Sohodol, Bucium

Orele 13.00 – 17.00 Invitaţi în recital:

Ansamblul folcloric al judeţului Alba; dirijor: profesor Alexandru Pal; solişti: Roxana Reche, Floricica Moga, Dorina Nariţa, Cătălin Haşa, Nicolae Tuhuţ, Maria Filimon

Claudia Ionaş

Mihaela Belciu şi formaţia

Muzică populară (formaţie locală)

Legenda de la Negrileasa

Încă din strămoși, toți cei de aici din Apuseni povestesc cu farmec despre cum Negrileasa, un munte aflat la granița dintre comunele Mogoș și Bucium s-a făcut cunoscut datorită imensei coroane de narcise care an de an în luna mai albesc toate poienile din vârful muntelui.
Pe vremuri ca și acum poienile acestui munte reprezintă locul în care ciobani din toate părțile se întâlnesc, își povestesc peripețiile și se pregătesc pentru un nou an de ciobănit. Tot așa se zvonește că a apărut și legenda Negrilesei, din întâmplarea unor ciobani care mai apoi au povestit totul înaintașilor lor și astfel a ajuns până în zilele noastre.

Se spune ca în vremuri îndepărtate o pasăre măiastră care zbura din depărtări, doar odată în an în acești munți pentru a vesti sărbătorile de cântec și joc ale anului, a poposit în Poiana Negrilesei, așa pe când se îngâna ziua cu noaptea, pentru a se odihni după atâta drum. Era vremea când ciobani din zonă pregăteau cina în jurul focului de cetină, iar unul dintre ei mai bătrân, văzu pasărea și prin sunet de tulnic își chema camarazii ca să o prindă, pentru a își împodobi cu penele ei pălpriile. Pasărea măiastră frântă de obosita aștepta ca păstorii să se aproprie și le rosti cu grai omenesc și întțelept:

„Știu că vreți să-mi luați viața, pentru penele mele, cu care să vă împodobiți pălăriile, dar de mi-ți cruța, voi umple aceste poieni cu aceste pene și an de an ele vor răsări mai frumos și mai multe pentru voi, astfel încât, copiii, nepoții și strănepoții voștri, vor avea cât vor fi acești munți podoaba penelor mele”.

La aceste vorbe minunate, ciobanii au lăsat pasărea în viață. Și-a luat zborul și nu s-a mai oprit decât pe Muntele Găina, dar nu a uitat să își scuture penele fermecate, astfel încât de atunci și până acum, în aceste poieni din Muntele Negrilesei, cresc an de an ca să vestească venirea verii, frumoasele narcise, dezmierdând cu frumusețea și mirosul lor pe toți trecarorii și mai ales pe cei care vin la sărbătoarea narciselor care are loc an de an în luna mai.

Poiana Narciselor a fost declarată din anul 1995 arie protejată şi se află în custodia Asociaţiei de Turism şi Ecologie Trascău Corp Zlatna. Pentru turiştii care au venit cu corturi a fost amenajat un loc special de campare. Pe platoul de la Negrileasa se găsesc, la tarabe, tradiţionalii mici şi bere, dar şi obiecte de artizanat.
Rezervaţia se află în Munţii Metaliferi, la est de Vârful Vâlcoi (1.348 m), între Valea Negrilesei şi Valea Grozei. Poienile cu narcise ocupă culmea şi versantul nord-vestic al Dealului Buciumanilor, la altitudini cuprinse între 1.150 şi 1.250 metri. După o mică întrerupere, ele se continuă pe versantul sud-estic al muntelui Vâlcoi. Rezervaţia are o suprafaţă de aproximativ 45 de hectare.
Se ajunge în poiană din DN 74 Alba Iulia – Abrud, pe DJ 107, modernizat, care duce la Bucium. De aici se urmează drumul comunal spre satul Valea Negrilesei, din care se desprinde un drum forestier până la limita rezervaţiei. Se mai poate ajunge urmarind DN 74 Alba Iulia – Abrud până în satul Feneş apoi pe Valea Feneşului se trece după 10 km prin Rezervaţia “Cheile Feneşului” iar dupa încă 15 km, pe un drum forestier se ajunge la “Poiana Narciselor“.


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

2 Comentarii

2 Comentarii

  1. Fred

    joi, 14.05.2015 at 11:12

    Poate ca ar trebui sa treceti pe la Negrileasa in timpul asa numitei Serbari a Narciselor pentru a putea relata in cunostinta de cauza, dezastrul ecologic si social care are loc an de an in interiorul unei Rezervatii Naturale de interes Comunitar.

  2. Radu

    duminică, 10.04.2016 at 17:33

    E un dezastru ce se intampla acolo. Festivalul are loc intr-una din poienile cu narcise, adica acolo e festival de calcat in picioare narcise, iar poienile din jur sunt un adevarat festival de adunat narcise, cat se poate cu tot cu bulbi. An de an sunt tot mai putine. Ar trebui sa va fie rusine nu sa va laudati.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO Raed Arafat a anunțat relaxări de sărbători: Liber la petreceri de Crăciun și Revelion. Unde nu se mai poartă mască

Publicat

Liber la petreceri pe stradă, liber la petreceri de Crăciun și Revelion și fără mască în restaurante – a anunțat secretarul de stat Raed Arafat, cu privire la modificare restricțiilor de sărbători. Însă, la restaurante trebuie ca patronii să folosească doar 50% din spațiul disponibil. 

Cele mai importate modificări ale restricțiilor, anunțate de Raed Arafat

eliminarea interdicțiilor de circulație a persoanelor în cursul nopții.

crește intervalul orar de la 21 la 22 pentru agenții economici

se elimină purtarea măștii în spațiile deschise. Rămâne valabilă în stațiile de autobuz, piețe târguri, unde se formează cozi. Portul măștii rămâne obligatoriu în spații închise, inclusiv în transportul în comun

în mall vor putea intra persoanele și pe bază de test.

la magazinele mai mici de 200 mp nu mai e necesar certificatul verde. Poate fi permis accesul pentru un număr de persoane astfel încât fiecare să aibă un spațiu de 4 mp.
cinema, teatre, activități sportive – permis publicul până la 50% din capacitate cu vaccin, test sau trecut prin boală

de Crăciun și în noaptea de Revelion restaurantele pot rămâne deschise la 50% din capacitate doar pentru vaccinați, trecuți prin boală sau care au test.

Eliminarea obligativității purtării măștii de protecție pentru toate spațiile publice deschise neaglomerate;

– Eliminarea restricțiilor referitoare la programul operatorilor economici de tipul restaurantelor și cafenelelor în perioadele 24.12.2021-25.12.2021 și 31.12.2021 – 01.01.2022;

– Permiterea accesului în cadrul operatorilor care comercializează produse nealimentare, centrelor și parcurilor comerciale, și pentru persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR sau antigen rapid;

– Permiterea cazării în structurile de primire turistice și pentru persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR sau antigen rapid;

– Permiterea accesului tuturor persoanelor în cadrul spațiilor de comercializare a produselor nealimentare, cu suprafața mai mică sau egală de 200 mp, cu asigurarea unei suprafețe de minimum 4 mp/persoană.

Măsurile propuse de Comitetul Național pentru Situații de Urgență trebuie aprobate prin hotărâre de guvern.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Ținutul Secuiesc introduce o ”carte de identitate secuiască”. Element obligatoriu: angajament față de autonomia teritorială

Publicat

Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) vrea să introducă o carte de identitate secuiască, ce ar urma să aibă, pe lângă elemente clasice precum numele și domiciliul, și un angajament față de autonomia teritorială a Ținutului.

Comitetul permanent al consiliului a supus luni dezbaterii publice proiectul hotărâre privind introducerea cărții de identitate secuiești, scrie agenția maghiară de presă Hirado citată de PROTV.

Ținutul Secuiesc:  Covasna, Harghita și o parte din județele Mureș, Alba, Bacău, Cluj și Neamț

Ținutul Secuiesc este o regiune istorică a României, situată în sud-estul Transilvaniei, într-o zonă locuită majoritar de secui, pe teritorii care aparțin administrativ în principal de județele Covasna, Harghita, o parte din Mureș, dar și din Alba, Bacău, Cluj și Neamț.

Potrivit wikipedia.org, în accepțiunea istorico-etnografică, regiunea din partea sud-estică a Transilvaniei, locuită în majoritate de secui (subgrup etnic maghiar cu o conștiință istorică aparte, cu specificități etnografice, respectiv de dialect) și, care cuprinde teritoriile fostelor scaune secuiești.

Respectivele teritorii se găsesc actualmente incluse administrativ în județele Alba, Bacău, Cluj, Covasna, Harghita, Mureș și Neamț. Colocvial, sub denumirea de Ținutul Secuiesc se înțelege numai teritoriul format din județele Covasna, Harghita și o parte din județul Mureș.

Scaunele secuiești, existente până în 1876, se întindeau pe mare parte din actualele teritorii ale județelor Covasna și Harghita, precum și în partea de mijloc a actualului județ Mureș.

În afara acestei zone, scaunele secuiești cuprindeau și câteva localități din județele Alba și Cluj (între Turda și Vințu de Sus, care țineau în trecut de Scaunul Secuiesc al Arieșului), trei comune din județul Neamț (Bicaz-Chei, Bicazu Ardelean și Dămuc) și o comună din județul Bacău (Ghimeș-Făget), incluse prin reforma administrativ-teritorială din 1968 în cele două județe moldovene.

Statul român nu recunoaște autonomia Ținutului Secuiesc, deși Camera Deputaților a adoptat tacit o hotărâre în acest sens, în aprilie 2020.

Potrivit proiectului prezentat de Hirado, cartea de identitate secuiască poate fi obţinută de orice persoană de peste 18 ani care are domiciliul în Ţinutul Secuiesc sau locuieşte în afara acestuia, dar se declară secui şi este de acord cu autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc aşa cum se prevede în Statutul de autonomie elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc.

Angajamentul față de autonomia Ținutului Secuiesc, obligatoriu pe cartea de identitate

Cartea de identitate secuiască poate fi solicitată prin completarea unui formular, care trebuie să conţină numele şi prenumele solicitantului, data şi locul naşterii, domiciliul permanent şi sexul.

Formularul va conţine în mod obligatoriu, în formă pretipărită, angajamentul solicitantului faţă de autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc.

Documentul secuiesc ar conţine în mod lizibil doar numele şi secvenţa de cifre de identificare generate de sistem, celelalte date personale ar fi afişate într-un cod QR. Baza de date a cardurilor ar fi gestionată de o organizaţie sau instituţie desemnată de comitetul permanent al CNS.

Potrivit proiectului, cartea de identitate secuiască poate fi retrasă celor care se opun în mod public valorilor specificate în cerere. Cardul trebuie retras în mod obligatoriu tuturor persoanelor care renunţă la el şi solicită ştergerea datelor personale din baza de date.

Limba oficială este maghiara 

În preambulul proiectului de rezoluţie, CNS a reamintit: în cursul pregătirii autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, a elaborat până acum Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, a trasat graniţele administrative externe şi interne ale Ţinutului Secuiesc şi a creat simbolurile acestuia: steagul, stema şi simbolul prescurtat al ţinutului.

În plus, CNS a declarat că limba regiunii este maghiara, a desemnat sărbătorile oficiale ale Ţinutului Secuiesc (Ziua Libertăţii Secuieşti pe 10 martie şi Ziua Autonomiei Ţinutului Secuiesc în ultima duminică din octombrie) şi a avansat propunerea în urma căreia Marea Adunare a Administraţiilor Locale Secuieşti a declarat “Imnul secuiesc” imnul Ţinutului Secuiesc.

Introducerea cărţii de identitate secuiască a fost iniţiată de Comitetul Permanent al CNS pe motiv că “în orice ţară sau în oricare regiune autonomă a unei ţări, elementul constitutiv cel mai important este populaţia care locuieşte acolo, ai cărei membri acceptă constituţia ţării, respectiv legea fundamentală a regiunii autonome”.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

sursa: Hyrado.hu, stirileprotv.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Programul Târgului de Crăciun de la Sebeș. Două săptămâni cu concerte și alte evenimente în Parcul Tineretului

Publicat

Concert de colinde, cântece de Crăciun și spectacole pentru copii – toate se întâmpla la Sebeș, cu ocazia Târgului de Crăciun. 

Mai exact, Târgul de Crăciun ediția 2021 vă oferă colinde tradiționale în foișorul din Parcul Tineretului, dar și evenimente online pregătite de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș și Biblioteca Municipală „Lucian Blaga” Sebeș.

Cei mai mici cetățeni ai orașului, sunt invitați pe patinoarul artificial situat în Parcul Tineretului, care este funcțional din data de 30 noiembrie și oferă acces gratuit tuturor deținătorilor de patine.

Respectând tradiția ultimilor ani, municipalitatea a achiziționat 5.500 de pachete cu dulciuri care vor fi distribuite prin intermediul școlilor și grădinițelor din Sebeș, Petrești, Răhău și Lancrăm, tuturor copiilor și tinerilor care le frecventează.

IMPORTANT: Zilnic, între orele 08.00-18.00, până în data de 23 decembrie 2021, în foaierul Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, un petic de hârtie și creioane în culori vă așteaptă pentru a-i transmite un gând lui Moș Crăciun. Nu uitați să îl strecurați în cutia poștală magică!

Programul evenimentelor culturale din luna decembrie

EVENIMENTE CU PREZENȚĂ FIZICĂ

Marți, 7 decembrie 2021, ora 18.00, Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

Proiecția filmului documentar „În vârf de deal”, produs de Alexandru Costea, în regia lui Răzvan Rotariu; documentarul „În vârf de deal” a câștigat două premii internaționale pentru „cel mai bun documentar”, la Wallachia International Film Festival și la Eastern Europe Film Festival.

(*Participarea impune prezentarea certificatului digital UE privind COVID-19)

Joi, 9 decembrie 2021, ora 15.00, Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

Spectacol „World of Tales: Pinocchio, Hansel & Gretel” cu participarea copiilor care activează în cadrul Clubului de limba engleză prin lectură și joc de rol, un proiect susținut de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș și coordonat de prof. Lavinia Kamla Donose

(*Participarea impune prezentarea certificatului digital UE privind COVID-19)

Vineri, 10 decembrie 2021, ora 18.00, Parcul Tineretului

„Colindătorii din foișor”

Cântece de Crăciun cu Școala de muzică „DoReMi” și Grupul folcloric „Felician Fărcașiu”, profesori Alexandra și Adrian Pamfilie, proiecte susținute de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

Luni, 13 decembrie 2021, Ora 18.00, Parcul Tineretului

„Colindătorii din foișor”

Cântece de Crăciun cu Școala de muzică „DoReMi” și Grupul folcloric „Felician Fărcașiu”, profesori Alexandra și Adrian Pamfilie, proiecte susținute de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

Miercuri, 15 decembrie 2021, ora 17.00

Centrul Cultural „Lucian Blaga”, sala de evenimente „Gheorghe Maniu”

Premiile Muzeului Municipal „Ioan Raica” la aniversarea a 70 de ani de activitate

(*Participarea impune prezentarea certificatului digital UE privind COVID-19)

Vineri, 17 decembrie 2021, ora 18.00, Parcul Tineretului

„Colindătorii din foișor”

Cântece de Crăciun cu Școala de muzică „DoReMi” și Grupul folcloric „Felician Fărcașiu”, profesori Alexandra și Adrian Pamfilie, proiecte susținute de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș. Invitate: poeta Jeni Voina și cantautoarea Corina Corpodean.

Marți, 21 decembrie 2021, ora 18.00, Parcul Tineretului

„Colindătorii din foișor”

Cântece de Crăciun cu: Georgiana Petrescu, Fanfara din Petrești.

Participă Ordinul Scutierilor de Muhlbach.

EVENIMENTE ON-LINE

1 – 24 decembrie 2021

Pagina de Facebook Ateliere de Creație „Ion Kamla”

„Aripi în sufletele copiilor” – postări ale tinerilor membri ai clubului creat în memoria lui Ion Kamla. Arta povestirii. Teatru și improvizație. Artă și creație.

1 – 24 decembrie 2021

Pagina de Facebook a Bibliotecii Municipale „Lucian Blaga” Sebeș

Ora 10.00: Calendarul de advent al cărților (noi apariții editoriale în bibliotecă)

6 decembrie, 10 decembrie, 17 decembrie și 24 decembrie 2021

Pagina de Facebook a Bibliotecii Municipale „Lucian Blaga” Sebeș

Ora 17.00: „O poveste de Crăciun V.” (atelier de lectură)

14 decembrie 2021

Pagina de Facebook a Bibliotecii Municipale „Lucian Blaga” Sebeș

Ora 16.00: Serată culturală aniversară

*Creații literare tematice ale scriitorilor locali / *Expoziție online de artă plastică

24 decembrie 2021

Pagina de Facebook a Bibliotecii Municipale „Lucian Blaga” Sebeș

Ora 18.00: Mesaje pentru Moș Crăciun

20 – 30 decembrie 2021

Pagina de Facebook a Bibliotecii Municipale „Lucian Blaga” Sebeș

Ora 17.00: Lansări de carte. Cenaclul literar „Lucian Blaga”

24 decembrie 2021

Pagina de Facebook a Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

Orele 18.00 – 19.00: Primim, cu drag, colindători! Participă copiii din cadrul Școlii de muzică „DoReMi” și Grupul folcloric „Felician Fărcașiu”, profesori Alexandra și Adrian Pamfilie

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Tragica poveste a “Apostolului Tinerilor”, Ioan Suciu din Blaj. S-a stins sub privirile lui Iuliu Hossu, într-o celulă la Sighet

Publicat

Prigoana securității comuniste a avut ca țintă eliminarea preoților greco-catolici, după ce exprimarea acestei religii a fost interzisă. Printre victimele regimului se numără și “Apostolul Tinerilor”, Ioan Suciu.

Una dintre cele mai luminate minți ale bisericii greco-catolice s-a stins în celula 44 a penitenciarului de la Sighet, trupul neînsuflețit fiind aruncat într-o groapă comună, locul acesteia nu se cunoaște nici până azi.

Cel care avea să devină ”Apostolul tinerilor”

Ioan Suciu sau “Nelucu”, precum era alintat acasă, cel ce avea să devină “Episcopul Tinerilor”, s-a născut în data de 4 decembrie 1907, la Blaj. Fiu al preotului Vasile Suciu, urmează studiile școlii primare la Blaj (cla sele I-III), iar clasa a IV-a primară a făcut-o la Beiuș, din cauza condițiilor Primului Război Mondial.

După terminarea liceului, Episcopul Suciu a fost trimis la Roma, la Colegiul Bizantin ”Sf. Atanasie”, devenind doctor în teologie, fiind coleg și prieten cu Tit Liviu Chinezu, devenit și el episcop ulterior, decedat în condiții asemănătoare în temnițele comuniste. După absolvirea Institutului “Angelicum”, la 29 noiembrie 1931, a fost hirotonit preot, la Roma.

A devenit profesor la catedra pe care în trecut a deținut-o unchiul său

În urma hirotoniei a revenit la Blaj, unde a fost profesor de religie și limba italiană la Academia de Teologie, la catedra de Morală și Pastorală, pe care, odinioară, a onorat-o și unchiul său, Ioan Coltor, rector la Institutul Vancean, fiind unul dintre cei mai buni oratori ai Bisericii, dar în special, un prieten foarte apropiat al tinerilor.

Prin învestirea în funcția de Episcop Auxiliar de Oradea al Episcopului Iuliu Hossu, 29 august 1941, Episcopul Ioan Suciu este numit Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia și Făgăraș.

Noaptea arestului

Iată ce a relatat părintele Gheorghe Radeș din Berivoi/Berivoj, Țara Făgărașului, (el însuși arestat și purtat prin vreo 12 închisori), martor al arestării episcopului Ioan Suciu:

„La 28 octombrie 1948, Episcopul Suciu a fost în vizită canonică la parohia Ileni, iar apoi a binecuvântat lăcașul bisericesc din Berivoii Mici. Anunțat de Pr. Andrei Radeș (fratele autorului relatării) că a văzut mai mulți preoți greco-catolici la Miliția din Făgăraș, Episcopul Suciu a spus:

„Aceste momente grele de persecuție, prin care trece Biserica noastră, sunt cele mai fericite momente din viața noastră creștină, dacă le vom ști folosi bine pentru apărarea credinței, sunt momente care ne vor servi sigur mai ușor la mântuirea sufletului.”

Episcopul se afla în compania preotului Gh. Radeș, unde urma să rămână peste noapte. La miezul nopții decid să facă o vizită Preasfântului Sacrament din biserică, apoi se întorc în casă.

„După 1 noaptea o ceată de securiști ne-au devastat locuința. Doi dintre ei au intrat în dormitorul unde se afla canonicul Leon Sârbu și Părintele Govoran… Între timp alți doi securiști au intrat în camera în care se odihnea Preasfințitul. L-au ridicat și, legându-l la ochi, l-au dus într-o mașină ce se afla în stradă». Astfel a început pentru el calvarul închisorilor, Ministerului de Interne, Văcărești etc., până la punctul final, temnița din Sighet”.

Nu a avut parte de proces sau condamnare-a murit sub ochii episcopului Iuliu Hossu

La 28 octombrie 1948, a fost arestat și dus la Dragoslave, ulterior la Penitenciarul din Sighetul Marmației, fără a avea parte de vreun proces sau condamnare oficială.

Din cauza condițiilor precare, al regimului de izolare, ulcerului de la stomac, frigului și al foamei, se stinge din viață la 27 iunie 1953, în celula 44, sub privirile Episcopului Iuliu Hossu.

Trupul său a fost aruncat într-o groapă comună, în Cimitirul Săracilor, necunoscându-se locul exact nici azi.

Episcopul a combătut comunismul cu toată puterea sa: «astăzi şi în zilele ce vor urma – spune el – există un singur lucru pe care nu ai voie să-l faci, să fii trădător. Există un singur drum în viaţă care te îndepărtează de trădare, cel eroic. Numai pe această cale poţi răscumpăra lumea», potrivit historia.ro

Sursă info: Historia.ro, Bru.ro, Wikipedia

sursă foto: Facebook – tudorduicatudorduic 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate