ACCIDENTUL AVIATIC din Apuseni: Autoritățile județului refuză să facă public RAPORTUL de OPERAȚIUNI al ISU Alba

La patru zile după tragicul accident aviatic din Apuseni şi la două zile după ce Guvernul a făcut public raportul preliminar privind filmul evenimentelor şi primele concluzii ale anchetei, în Alba nu este făcută publică analiza oficială a modului în care s-a intervenit de către autorităţile judeţene ale MAI. Dacă nemulţumirile privind lipsa de coordonare a forţelor de intervenţie au fost urmate inclusiv de petiţii deschise pe internet pentru demiterea unor şefi de instituţii, autorităţile din Alba păstrează încă tăcerea. Am dorit să vedem de ce, aşa că am vorbit cu reprezentanţii acestora.

La nivel local, în cazuri speciale, se convoacă Comitetul pentru situaţii de urgenţă, al cărui preşedinte este prefectul şi vicepreşedinte – preşedintele CJ şi din care fac parte toţi reprezentanţii instituţiilor cu responsabilităţi, în funcţie de cazul respectiv, inclusiv ISU, poliţia, jandarmii, ambulanţa, garnizoana militară, STS şi direcţia silvică. De data aceasta, potrivit informaţiilor pe care le avem până în acest moment, acest comitet – care ar fi trebuit să decidă şi să gestioneze intervenţiile – nu a fost convocat, cel mai probabil din cauza faptului că, pentru o perioadă de timp după producerea accidentului, nu se ştia exact dacă locaţia este în judeţul Alba sau nu. Raportul prezentat miercuri de Guvern a fost întocmit pe baza informaţiilor din teritoriu, adică a informării oficiale venite inclusiv din partea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Unirea” al Judeţului Alba, cu atribuţii directe de intervenţie şi coordonare în această situaţie.

Mai mult, ISU Alba a formulat un alt raport detaliat, întocmit mai recent, în data de 23 ianuarie, din care se poate concluziona exact cum s-au desfăşurat operaţiunile. Însă având în vedere că au fost implicate autorităţi din trei judeţe, inclusiv Cluj şi Bihor, centralizarea datelor se face la Bucureşti şi de acolo se face şi comunicarea acestora, potrivit oficialilor din judeţ.

Prefectul de Alba, Gheorghe Feneşer, a declarat că acest raport a fost transmis la Ministerul Afacerilor Interne şi este vorba despre un document intern, adică nu este pentru public.

Preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, susţine că nu a primit acest raport. Ne-a transmis că a verificat corespondenţa de vineri dimineaţa şi că acest document nu se afla printre actele primite la instituţie.

Reprezentanţii ISU Alba au confirmat că datele au fost transmise la MAI şi că s-a stabilit că, oficial, accesul la aceste informaţii se face de la „centru”, prin IGSU şi minister.

Răspunsuri de la ISU pentru vicepreşedintele CJ Alba: Motivul pentru care a fost oprită intervenţia Salvamont Alba

Asupra acestui aspect a atras atenţia şi vicepreşedintele CJ Alba, Florin Roman. “Din punctul meu de vedere el (raportul ISU – n.r.) este public, nu la secret, pentru că opinia publică trebuie să știe adevărul şi să învățăm din greșeli. Şi din raport lipsesc multe. De ce nu s-a convocat Comitetul de situații de Urgenţă; de ce a fost refuzat ajutorul salvamontiştilor care sunt cei mai bine dotaţi; de ce informaţiile au fost date preferenţial în teren; de ce nu a existat comunicare; de ce nu au fost alarmaţi toți decidenţii; de ce…. pentru că unii au vrut să ajungă primii la victime şi au dat-o în bară? Sunt multe întrebări care nu au încă răspuns! Iar unii bagă gunoiul sub preş!”, este o parte a mesajului postat pe internet de Florin Roman.

Vicepreşedintele CJ Alba a primit ulterior şi răspunsuri din partea şefului ISU Alba, Dorel Sofica. Florin Roman ne-a spus că, la întrebarea de ce nu a fost convocat Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, şeful ISU i-a precizat că motivul ţine de faptul că „s-a lucrat sub presiune”, dar că au fost anunţaţi prefectul, preşedintele CJ Alba şi celelalte forţe de intervenţie. De asemenea, în primă fază nu a fost anunţat primarul din Horea, pentru că nu ar fi răspuns la telefon, însă s-a comunicat situaţia secretarului din comună. Nu a fost anunţate nici autorităţile silvice. În ceea ce priveşte oprirea intervenţiei Salvamont Alba, despre care vicele CJ susţine că sunt unele dintre cele mai bine instruite echipaje, dotate cu echipament corespunzător, şeful ISU Alba i-a transmis că accesul pe o distanţă de 14 kilometri, până la locul accidentului, se făcea pe un culoar îngust, astfel că decizia a fost să nu se mai aglomereze zona.

Potrivit aceleiaşi surse, acţiunile de căutare s-au desfăşurat iniţial într-o zonă de 200 km pătraţi, ulterior fiind restrânsă la porţiuni de 10-15 km în judeţul Cluj şi în cele din urmă fiind posibilă localizarea exactă a accidentului aviatic.

Din punctul de vedere al vicepreşedintelui CJ Alba, cel mai bine au reacţionat şi au intervenit şefii posturilor de poliţie din localităţile apropiate, care au luat legătura cu pădurarii şi localnicii care cunoşteau foarte bine zona şi, luând în considerare culoarul pe care zbura avionul şi faptul că primiseră informaţia că în locul accidentului zăpada era mare, şi-au dat seama că acesta este mai sus, pe munte.

Ce scrie în raportul prezentat de Guvern

Reamintim că Guvernul a făcut public, miercuri, un raport din care reiese că au fost alertate prima dată forţele de intervenţie din Cluj şi Bihor. Legătura de comunicare cu aeronava a fost pierdută la ora 15.45, iar la ora 16.29, şeful de tură Romatsa a informat că acţiunile de căutare/salvare sunt coordonate de ISU Alba. Tot potrivit notei prezentate de Guvern, la ora 16.42 „urmare a unor informaţii primite ulterior de la apelant dr. Radu Zamfir, cu precizarea că locul evenimentului ar fi în zona Scărişoara, apelul a fost transferat şi către Centrul 112 Alba, acesta alertând dispeceratele ISU, IJJ, IPJ şi SJA Alba”.  De asemenea, la ora 16.50 „IJJ Alba a demarat activităţile de căutare/localizare a aeronavei”, iar la ora 17.00 „prefectul judeţului Alba a solicitat sprijin clubului de off-road pentru facilitarea  transportului în zonă”. La ora 18.15 „comandantul intervenţiei – prim-adjunct al ISU Alba – a dispus organizarea sectoarelor de căutare-salvare, pe direcţii şi formaţiuni de intervenţie: Sud – ISU Alba; Nord – ISU Cluj; Est-Vest – personal Ocol Silvic (pădurari); Vest-Est – ISU Bihor”.

În acelaşi document este descrisă procedura operaţională standard în astfel de situaţii, stabilită de Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de producerea unui accident de aviaţie civilă. Potrivit acesteia, „după identificarea locului producerii accidentului de aviaţie, Centrul de coordonare – ROMATSA va informa în mod operativ comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă sau, după caz, Comitetul municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, precum şi inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă din judeţul pe raza căruia s-a produs accidentul (art.17 alin.1). În cazul accidentelor produse în zone pentru care nu este necesară declanşarea operaţiunilor de căutare, inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă din judeţul pe raza căruia s-a produs accidentul asigură coordonarea operaţiunilor de salvare a supravieţuitorilor accidentului şi informează operativ Centrul de coordonare – ROMATSA, precum şi comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă sau, după caz, Comitetul municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă cu privire la operaţiunile desfăşurate (art.17, alin.2). Comandantul acţiunii la faţa locului pentru salvarea supravieţuitorilor unui accident de aviaţie civilă este desemnat de comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă din judeţul pe raza căruia s-a produs accidentul sau, după caz, de Comitetul municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă (art.17, alin.3)”.

De asemenea, „toate structurile profesioniste pentru situaţii de urgenţă, serviciile locale de ambulanţă şi formaţiunile SMURD şi, după caz, unităţile SALVAMONT vor acţiona în coordonarea unitară a comandantului acţiunii la faţa locului, în scopul salvării şi protecţiei supravieţuitorilor accidentului de aviaţie, pentru acordarea asistenţei de specialitate victimelor la locul accidentului, precum şi pentru transportul acestora la unităţile de spitalizare, conform planurilor operaţionale de intervenţie (art.20 alin.2)”.

Vezi detalii despre modul concret în care s-a acţionat: ACCIDENTUL AVIATIC din Apuseni: Filmul evenimentelor, VARIANTA OFICIALĂ. Detalii din raportul prezentat la Guvern

Precizăm că în urma publicării raportului prezentat de vicepremierul Gabriel Oprea, au fost semnalate mai multe neconcordanţe.

Salvator din Horea: Autorităţile din Alba au părăsit locul accidentului, pasând răspunderea la Cluj

Potrivit realitatea.net, sătenii din Horea au povestit cum autorităţile din Alba ar fi plecat de la locul accidentului, când au descoperit că nu s-a întâmplat în judeţul lor. „Multe dintre autorităţi au zis că s-a aflat că nu este din judeţul Alba, au venit din judeţul Alba şi până la urmă s-a aflat ca nu este din judeţul Alba şi au zis să vină ăia de la Cluj. Au plecat toţi, am mai rămas 5 de la descarcerări şi vreo 7 săteni de acolo care ne-am organizat”, a declarat unul dintre salvatori, Valentin Oneţiu.

Consilierul local de la primăria din Horea susţine că tot sătenii au ajutat şi la transportul epavei de la locul tragediei, pentru că autorităţile au trimis un camion mult prea mic.

„Au trimis un camion pentru a duce epava, un camion de 7 tone, în care nu putea intra decât jumătate din ea şi un domn de la noi a adus o maşină mai mare”, a spus Ioan Neag, consilier local în comuna Horea.

25 de localnici din Horea au venit la Bucureşti pentru a aprinde o lumânare la căpătâiul lui Adrian Iovan. Nu pot uita însă, nicio clipă, momentele cumplite pe care le-au trăit. „Noi mergem la domnul Iovan să-i punem un ultim omagiu şi o lumânare şi o coroană. Am dus un doctor pe braţe, copilotul l-am dus pe o targă improvizată de noi, domnişoară pe o pătură, nu au mai avut timp să facă o targă, că vedeam că moare, oricum era inconştientă”, a mai declarat Tolea Ardelea, un alt salvator. Consilierul din Horea a ţinut să precizeze că primăria ia în discuţie posibilitatea ca cei trei săteni care au ajuns primii la locul tragediei să fie declaraţi cetăţeni de onoare.

Dezvăluirile salvamontistului Sorin Popa din Aiud: “Ni s-a spus să ne retragem când eram la 10 minute de ei”

Unul dintre membrii echipei Salvamont Alba, Sorin Popa, din Aiud a descris, într-o postare pe internet, cum s-au desfăşurat operaţiunile, dezvăluind haosul în care s-a acţionat. A precizat că a fost anunţat la ora 16.16, că la ora 16.50 părăsea oraşul şi “a gonit” tot drumul spre Horea, pe “o ceaţă oribilă”. A ajuns în jurul orei 19.00 şi primul lucru pe care a încercat să-l afle, la “aşa zisa celulă de criză”, a fost locaţia exactă, respectiv coordonatele. “(…) pe drum le spuneam colegilor mei că sigur până ajungem noi, de la aşa distanţă, din Aiud, toată lumea este salvată”, îşi aminteşte tânărul.

Cu majuscule, a enumerat problemele cu care s-a confruntat echipa Salvamont Alba:

“1. PRESA NU A FĂCUT ALTCEVA DECÂT SĂ NE ÎNCURCE. S-A ÎNTÂRZIAT CEL PUŢIN O ORĂ DIN CAUZA LOR (NE CEREAU SĂ LE CĂRĂM OPERATORII CU MAŞINILE, etc)

2. POLIŢIA A FOST DEPĂŞITĂ DE SITUAŢIE. TREBUIA ÎMPREUNĂ CU JANDARMII SĂ NU PERMITĂ ACCESUL FACTORILOR PERTURBATORI

3. IGSU DEPĂŞIŢI DE SITUAŢIE, NU AM VĂZUT PE UN CONDUCĂTOR CARE SĂ GESTIONEZE LOGIC ŞI COERENT SITUAŢIA

4. CEA MAI MARE ŞI CEA MAI GRAVĂ!!!!!!! LIPSĂ TOTALĂ DE COMUNICARE ÎNTRE INSTITUŢIILE STATULUI TRIMISE SĂ ACŢIONEZE”.

În continuare, tânărul mărturiseşte că membrii Salvamont Alba au fost “daţi la o parte, cu toate că aveam dotarea tehnică, cunoştinţele necesare” şi aminteşte că “o targă specială de transport costă 2 mii de euro, cele pe care le vedeţi în filmările de la televiziuni, şi ei au preferat să care accidentaţii cu pătura şi doi pari de brazi, de către pădurari şi jandarmi”. Mai mult, “mulţi dintre salvatorii montani sunt pregătiţi în centrele SMURD ca să devină şi paramedici, că degeaba ajungi la accidentat şi nu şti să îi faci nimic. Nouă ni s-a spus să ne retragem când eram la 10 minute de ei!”.

În continuarea “poveştii”, relatează că “cineva avea coordonatele exacte, am văzut şi eu acum la televizor, dar nouă ni s-a spus că nu le au şi că de la STS au stabilit un perimetru de căutare format din 3 coordonate, transformate de către nu ştiu ce specialist GIS! După ce m-am luptat 15 minute rugând în dreapta şi în stânga, am reuşit să fac rost de 2 dintre ele! Le-am introdus în GPS şi am verificat dacă au vreo logică. Într-adevăr îmi indica un punct aflat la 13.8 km de unde eram noi. Am luat 2 pădurari care ştiau zona cu ochii închişi şi am plecat! După două ore de umblat s-a ajuns la concluzia că acele coordonate furnizate de STS erau greşite şi ne-am întors la locul unde am lăsat maşinile. Între timp am comunicat pe radio şi pe telefoane cu colegii de la Salvamont Cluj, Bihor şi Mărgău.

Toţi am abordat căutarea din direcţii diferite, în aşa fel încât să cuprindem o zonă cât mai mare de căutare, având în vedere că nu ne puteam baza pe coordonatele furnizate de STS. În acest timp, mai multe persoane aveau informaţii de care noi aveam nevoie, dar au hotărât să NU ni le furnizeze şi mă refer aici la poliţie, care au trimis pădurari în direcţia bună, dar nouă nu ni s-a comunicat. Inclusiv clubul de off-road au primit mai multe informaţii decât noi. La un moment dat, tot convoiul de maşini a plecat la vale şi pădurarii care erau cu noi au luat legătura telefonic cu colegii lor care erau foarte aproape de avionul prăbuşit.

De îndata li s-au luminat feţele şi au zis: <ştim unde îs şi vă putem duce pe un drum numa de noi ştiut, îi periculos că îi gheaţă şi îi drum forestier abrupt, dar dacă reuşim să trecem de 4 puncte critice, atunci ajungem pe culmea dealului exact deasupra loc şi de acolo pe jos ajungem în 5 minute>.

În relatarea salvamontistului se mai aminteşte că au plecat apoi cu o maşină Lada Niva Pick-up 4×4 (cu reductor şi diferenţial blocabil), deci cu care puteau merge pe teren accidentat şi s-au despărţit de convoi. “Am urcat pe cel mai extrem drum pe care am urcat în viaţa mea şi, la un moment dat, din spate ne-au ajuns două maşini de la Transilvania Off-road, ne-au urmat o bună bucată de drum, şi eram bucuroşi că au maşini puternice şi ne pot ajuta la transportul accidentaţilor, dar, la un moment dat, s-au întors din drum şi nu i-am mai văzut! La scurt timp ni s-a cerut să ne retragem, când eram la 10 minute de mers pe jos de locul accidentului!”.