Autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc, cerută de CNS, printr-o petiție adresată Guvernului și președintelui Iohannis

Consiliul Naţional Secuiesc a transmis Guvernului o petiție prin care solicită „să înceapă tratative despre statutul Ţinutului Secuiesc cu reprezentanţii legitimi ai poporului secuiesc”. Petiția a fost adoptată vineri de participanţii la manifestările dedicate Zilei Libertăţii Secuilor, organizate la Monumentul Secuilor Martiri din Târgu Mureş.

Ținutul Secuiesc cuprinde zone din județele Alba, Bacău, Cluj, Covasna, Harghita, Mureș și Neamț .

„Azi, 10 martie 2023, noi, secuii adunaţi în Târgu Mureş şi cei care se solidarizează cu noi în ţară şi în străinătate, urmând calea legii şi a democraţiei, declarăm din nou în unanimitate: solicităm autonomie teritorială Ţinutului Secuiesc!

Mesajul Zilei Libertăţii Secuieşti: aceasta nu este doar ziua comemorării martirilor, dar este şi ziua revendicărilor privind drepturile noastre legitime (…)

Solicităm crearea regiunii administrative şi de dezvoltare de sine stătătoare, cu competenţe specifice, denumită Ţinutul Secuiesc, în conformitate cu proiectul de lege elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc!

Solicităm onorarea obligaţiilor internaţionale asumate de România, precum şi voinţa comunităţii secuieşti, iar România să adopte înaintea aderării la zona Schengen reglementările legale legate de acestea.

Solicităm ca Guvernul să înceapă tratative despre statutul Ţinutului Secuiesc cu reprezentanţii legitimi ai poporului secuiesc, Consiliul Naţional Secuiesc şi autorităţile locale din regiune!”, se arată în petiţia adresată Guvernului şi preşedintelui Klaus Iohannis, adoptată prin urale de către cei aproximativ 450 de participanţi.

Autonomie pentru Ţinutul Secuiesc

De asemenea, în petiţie se mai solicită „egalitate deplină şi efectivă pentru toţi locuitorii Ţinutului Secuiesc” şi „autonomie pentru Ţinutul Secuiesc, libertate pentru Poporul Secuiesc”.

„Afirmăm din nou: autonomia Ţinutului Secuiesc nu lezează unitatea teritorială şi suveranitatea României, nu restricţionează interesele cetăţenilor de naţionalitate română şi a altor naţionalităţi din Ţinutul Secuiesc şi nu este în contradicţie cu Constituţia ţării.

Autonomia Ţinutului Secuiesc reprezintă dreptul şi capacitatea efectivă a colectivităţii majoritare autohtone a ţinutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative de drept public, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate şi în interesul întregii colectivităţi, o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii.

Acest lucru este şi în interesul României. Regiunea autonomă dispune de organe de conducere democratic alese, situate între stat şi colectivitate, exercită competenţele autoadministrării, respectiv dispune de anumite competenţe publice delegate de stat. Toate acestea se pot realiza numai prin dialog, prin voinţa liber exprimată a comunităţii locale, cu respectarea principiilor democratice şi prin cooperarea solidară şi constructivă a cetăţenilor”, se susţine în document.

„Atacuri repetate la adresa unor instituţii de învăţământ de limbă maghiară”

Petiţia mai subliniază că România, în momentul aderării la Consiliul Europei, s-a angajat la îndeplinirea recomandării 1201/1993 şi că în articolul 11 al acesteia se face referire la doleanţele exprimate de manifestanţi.

„Noi toţi suntem devotaţi păcii şi siguranţei mondiale în spiritul în care aceste valori sunt prezente în mai multe documente ale Consiliului Europei. Astfel Hotărârea 1334/2003 recomandă sistemul de instituţii al autonomiei teritoriale pentru a preveni conflictele interne respectiv pentru ameliorarea lor.

În cei treizeci de ani de la aderare, România nu a îndeplinit acest angajament, iar autorităţile refuză dialogul legat de aceasta”, consideră autorii petiţiei.

În conţinutul documentului se mai protestează împotriva „atacurilor repetate la adresa unor instituţii de învăţământ de limbă maghiară, hărţuirea unor autorităţi locale din Ţinutul Secuiesc, limitarea folosirii limbii materne, persecutarea simbolurilor naţionale”.

După comemorarea de la Monumentul Secuilor Martiri, participanţii au pornit în marş către Instituţia Prefectului – Judeţul Mureş, pentru a depune petiţia.

În cadrul manifestării au rostit discursuri Tokes Laszlo, preşedintele CNMT, Izsak Balázs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Erika Casajoana Daunert, membră a Comitetului Internaţional al partidului Împreună pentru Catalonia (Junts per Catalunya), Luke Uribe-Etxebarria, membru al Senatului Spaniei, reprezentând formaţiunea Eusko Alderdi Jeltzalea – Partidul Naţional Basc, Robert Starosta, preşedintele Asociaţiei de Iniţiativă pentru Autonomia Culturală a Sileziei, şi Szili Katalin, consilier al premierului Ungariei, potrivit Agerpres.

Ținutul Secuiesc: Covasna, Harghita și o parte din județele Mureș, Alba, Bacău, Cluj și Neamț

Ținutul Secuiesc este o regiune istorică a României, situată în sud-estul Transilvaniei, într-o zonă locuită majoritar de secui, pe teritorii care aparțin administrativ în principal de județele Covasna, Harghita, o parte din Mureș, dar și din Alba, Bacău, Cluj și Neamț.

Potrivit wikipedia.org, în accepțiunea istorico-etnografică, regiunea din partea sud-estică a Transilvaniei, locuită în majoritate de secui (subgrup etnic maghiar cu o conștiință istorică aparte, cu specificități etnografice, respectiv de dialect) și, care cuprinde teritoriile fostelor scaune secuiești.

Respectivele teritorii se găsesc actualmente incluse administrativ în județele Alba, Bacău, Cluj, Covasna, Harghita, Mureș și Neamț. Colocvial, sub denumirea de Ținutul Secuiesc se înțelege numai teritoriul format din județele Covasna, Harghita și o parte din județul Mureș.

Scaunele secuiești, existente până în 1876, se întindeau pe mare parte din actualele teritorii ale județelor Covasna și Harghita, precum și în partea de mijloc a actualului județ Mureș.

În afara acestei zone, scaunele secuiești cuprindeau și câteva localități din județele Alba și Cluj (între Turda și Vințu de Sus, care țineau în trecut de Scaunul Secuiesc al Arieșului), trei comune din județul Neamț (Bicaz-Chei, Bicazu Ardelean și Dămuc) și o comună din județul Bacău (Ghimeș-Făget), incluse prin reforma administrativ-teritorială din 1968 în cele două județe moldovene.

Statul român nu recunoaște autonomia Ținutului Secuiesc, deși Camera Deputaților a adoptat tacit o hotărâre în acest sens, în aprilie 2020.