BOBOTEAZA: Sărbătoarea Botezului Domnului din 6 ianuarie. Semnificații, tradiții, superstiții. Ce nu ar trebui să faci

Seria sărbătorilor dedicate Naşterii Domnului Hristos, care fac trecerea dintre ani, se încheie cu praznicul creştin al Botezului lui Iisus Hristos. Numită popular Boboteaza, sărbătoarea are semnificații deosebite pentru credincioși.

Momentul este urmat de Soborul Sfântului Ioan, cel care L-a botezat pe Iisus, potrivit calendar ortodox 2024.

Sărbătoarea Botezului Domnului se mai numeşte şi „Arătarea Domnului” sau „Epifania”.

Programul slujbelor de Bobotează 2024 la Catedrala Încoronării din Alba Iulia. Când se sfințește apa și se împarte Agheasma Mare

Hristos se face cunoscut acum, la Botezul său în Iordan de către Sfântul Ioan Botezătorul, şi nu la naşterea Sa.

Boboteaza: Arătarea Domnului

Acum, Botezătorul, care nu ştia cine este Hristosul, Îl descoperă şi Îl mărturiseşte:

„Şi eu nu-L ştiam; dar ca să fie arătat lui Israel, de aceea am venit eu, botezând cu apă.

Şi a mărturisit Ioan zicând: Am văzut Duhul coborându-Se, din cer, ca un porumbel şi a rămas peste El.

Şi eu nu-L cunoşteam pe El, dar Cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: Peste Care vei vedea Duhul coborându-Se şi rămânând peste El, Acela este Cel ce botează cu Duh Sfânt.

Şi eu am văzut şi am mărturisit că Acesta este Fiul lui Dumnezeu” (Ioan 1; 33, 34).

Părintele Cleopa spune că arătările Domnului în această lume sunt două. Una este cea de acum care s-a împlinit la Botez. Cea de-a doua este aceea care are să vină şi care se va face cu slavă mare la sfârşitul lumii.

Atât în Vechiul cât şi în Noul Testament, apa este un element de regenerare a creaţiei, şi prin Botezul Său, Iisus a sfinţit natura apelor.

Slujba de sfințire cea mare a apei

În amintirea botezului lui Iisus Hristos în Iordan şi a arătării Sfintei Treimi în ziua Bobotezei (6 ianuarie) se săvârşeşte slujba Agheasmei mari sau sfinţirea cea mare a apei.

Pentru cei care cred, puterea aghiasmei este foarte mare. Ea se ia spre sănătatea sufletului şi a trupului.

Se foloseşte la sfinţirea locaşului de cult, la sfinţirea vaselor bisericeşti, la sfinţirea veşmintelor liturgice, a caselor, a izvoarelor de apă şi a grădinilor.

Botezul Domnului: semnificații

În Biserică, Botezul este una din Tainele instituite direct de Iisus Hristos şi practicate de Apostoli ca fiind actul de inţiere în istoria mântuirii şi de intrare în Biserică:

„Datu-Mi-s-a toată puterea, în cer şi pe pământ. Drept aceea, mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Învăţându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă, şi iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin”. (Mt 28, 18-20)

„Credinţa şi botezul sunt două condiţii ale mântuirii şi sunt legate, de nedespărţit, una de alta”, spune Sfântul Vasile cel Mare.

„Pe de o parte, credinţa se desăvârşeşte prin botez; iar pe de altă parte, botezul se întemeiază pe credinţă. Ambele sunt depline (prin invocarea) aceloraşi nume.

Pentru că, după cum credem în Tatăl şi în Fiul şi în Sfântul Duh, la fel ne şi botezăm în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.

Mărturisirea precede credinţa, care duce la mântuire. Însă botezul, cel ce pecetluieşte asentimentul nostru, îl urmează de aproape” – Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh.

Tradiții de Bobotează

Boboteaza este o tradiţie veche. Prăznuirea acesteia este consemnată începând cu din secolul al III-lea.

Încă de la început era considerată alături de Paşte şi Crăciun, una dintre cele mai importante sărbători din lumea creştină.

De Bobotează, locuitorii din Mehedinţi ‘păzeau’ fântânile, organizând o petrecere cu mâncare, băutură şi muzică.

Este perioada în care preoţii sfinţesc casele şi anunţă Teofania, prin troparul

• „În Iordan, botezându-Te Tu Doamne, închinarea Treimii s-a arătat; că glasul Părintelui a mărturisit Ţie, Fiu iubit pe Tine numindu-Te; şi Duhul în chip de porumbel a adeverit închinarea Cuvântului. Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule, şi lumea ai luminat, slavă Ţie!”.

Una dintre credinţele din sate este aceea că cel din urmă la care va veni preotul cu Botezul nu va trăi în acel an. De aceea, spre a nu-şi supăra enoriaşii, preoţii schimbă an de an rândul gospodăriilor colindate, încheind la o casă părăsită, potrivit Agerpres.

Demult era obiceiul să meargă în Iordănit. Copiii, băieţii de obicei, cu un cauc (vas din aramă) în care înmuiau mănunchi de busuioc pentru a stropi spaţiul în care erau primiţi şi pe cei care îi primeau în case, unde interpretau ce ştiau din cântările bisericeşti.

Boboteaza: Iordănitul și păzitul fântânilor

Vecinii fântânilor de pe uliţe le împodobeau cu brad, hârtie colorată, lângă fântâni începea o adevărată petrecere cu mâncare, băutură şi muzică, ceea ce se chema ‘păzit’.

Petrecerea era modalitatea în care cei care foloseau apa acestor fântâni le proteja de unele gesturi răutăcioase ale altor locuitori din alte zone ale satului.

Astăzi, acest Iordănit este practicat de biserică la sfinţirea apelor curgătoare din localităţi, obicei care implică întreaga comunitate sau cel puţin pe participanţii la slujbă.

Într-o procesiune cu o notă de solemnitate extraordinară, preoţii cu veşminte alese, urmaţi de cei care poartă steagurile bisericeşti şi icoanele şi de toţi doritorii, pornesc spre locul în care vor binecuvânta apele curgătoare.

Acolo, scufundă crucea (în apele mici, de exemplu în râul Ponoarele din comuna Ponoarele). În localităţile de la Dunăre, crucea este aruncată în apele fluviului şi recuperată de cei mai curajoşi.

Oamenii încă mai cred, în aceste locuri, că apa şi crucea înseamnă drumul spre mântuire.

Punerea crucii în apă ar ajuta la purificarea şi curăţarea acesteia de diavolii care sălăşluiesc în adâncuri.

În ziua de 6 ianuarie, preoţii sfinţesc apele, iar cu apa sfinţită oamenii îşi stropesc casele şi animalele. Restul de agheasmă pe care o primesc de la preot când vine cu Iordanul o păstrează în sticle, pentru leac.

Superstiții de Bobotează

• se spune că nu este bine să te speli pe cap sau să speli haine, pentru că „se spurcă apele”
• dacă te vei spăla pe cap în ziua de Bobotează, o să ai dureri de cap tot anul
• două săptămâni după Bobotează nu se recomandă să speli în pârâuri rufele sau cămășile
• fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acest an
• unii gospodari îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele
• alţii aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote
• nu este bine să lași haine la uscat, căci diavolii își caută scăpare sub ele
• atunci când preotul bagă sau aruncă crucea în apă, dracii ies de unde s-au ascuns şi fug pe câmp
  • nu pot fi văzuţi de oameni, ci doar de lupi, care îi urmăresc şi îi sfâşie
• dacă plouă de Bobotează, urmează o iarnă lungă
• cerul senin de Bobotează vestește o vară frumoasă
• spre seară, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele
• Boboteaza este momentul când cerurile se deschid. Îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursita în dragoste.