Comemorarea deținuților politici morți în Penitenciarul Aiud. Mărturisiri ale deținuților

La Aiud va avea loc o slujbă de comemorare a deținuților politici decedați în perioada regimului comunist.

Evenimentul se va desfășura la monumentul „Calvarul Aiudului”, sâmbătă, în data de 14 septembrie 2024.

Locația a fost aleasă datorită faptului că aici îți duc somnul de veci mulți dintre deținuții politici de la Penitenciarul Aiud.

Închisoarea din Aiud, recunoscută şi sub denumirea de ”Zarca Aiudului” a ”găzduit” între zidurile sale sub regimul comunist deţinuţi politici cu pedepse mari, proveniţi din toate categoriile politice şi sociale.

În apropierea închisorii, în locul numit Râpa Robilor se află osemintele multor deţinuţi decedaţi în penitenciar şi aruncaţi în gropi comune.

Mulţi şi-au găsit aici sfârşitul în urma bătăilor primite sau a bolilor de care au suferit în anii de detenţie. În perioada 1953 – 1958 comandant al Penitenciarului Aiud a fost col. Ştefan Koller, unul dintre iniţiatorii acţiunilor represive împotriva deţinuţilor politici.

Acesta s-a făcut remarcat nu doar prin completa izolare a celor închişi aici, ci şi prin faptul că a transferat din infirmerie pe toţi deţinuţii bolnavi de TBC, răspândindu-i în toate celule penitenciarului, scrie Adevărul.ro.

Conform cercetărilor, în registrul special al morţilor de la penitenciar şi al registrelor de stare civilă de la Primăria Aiud, numărul morţilor ajunge la un minim de 782, în perioada 1945-1989.

Mărturisiri ale deținuților

Mărturii grăitoare ale celor care şi-au petrecut tinereţea în spatele gratiilor în Cetatea Aiudului apar în cartea „Aiudule, Aiudule“, apărută la Cluj Napoca în 2011.

Virgil Totoescu a fost arestat în 1948, când soţia era însărcinată în trei luni cu singura lor fiică, pe care o va cunoaşte peste 14 ani, la eliberare.

”Aiudul a rămas o pagină excepţională în viaţa noastră, în viaţa celor de acolo şi cu un ecou deosebit în afară, şi pentru ceilalţi, pentru că preocupările noastre spirituale n-au putut fi înfrânte.

Am suferit de foame, de frig, dar legătura cu Dumnezeu n-am rupt-o. M-a ajutat pe mine, şi pot spune şi pe ceilalţi, ne-a ajutat Dumnezeu să transformăm celula în chilie. Daţi-vă seama, ştiam evanghelii în întregime.”

Vezi și Ultima zi pe pământ a marelui om politic Iuliu Maniu, mort în pușcărie. ”Spre groapa comună și gloria eternă”

Ilie Tudor a povestit că a fost arestat de autorităţile comuniste în 1958.

În cei 6 ani dramatici de inchisoare, la Aiud i-a întâlnit, printre mulţi alţii, şi pe părintele Dumitru Stăniloae, Nichifor Crainic şi Radu Gyr.

Întrebat ce l-a făcut să reziste, a răspuns: „În primul rând, pentru că la temelia educaţiei mele a stat Biserica, desi sunt nevrednic şi-acuma.”

Fiul ctitorului manastirii din Rohia, Octavian Gherman, a fost arestat de 3 ori, a însumat 8 ani şi jumatate de detenţie.

Pus să caracterizeze încercarea comunismului asupra noastră, bărbatul a răspuns: „Eu cred c-o fost o binefacere, dintr-un anumit punct de vedere. Or aparut valori nemaipomenite din punct de vedere spiritual. Or aparut valori, despre care nu ştiam că există-n neamul ăsta, datorită suferinţelor prin care au trecut.”

Monumentul „Calvarul Aiudului”

În  anul 1992 Asociația Foștilor Deținuți Politici din România, filiala Alba și Sibiu, au luat decizia de a ridica un monument și un așezământ monahal în „Râpa robilor”.

Concepția monumentului aparține arhitectului Anghel Marcu în colaborare cu arhitecții Nicolae Goga și Liliana Chiaburu. Lucrările de execuție s-au încheiat în 1999.

Simbolizează suferințele îndurate de cei întemnițați de comuniști în penitenciarul din Aiud, cele 14 cruci reprezentând martirii ce duc pe umerii lor crucea cea mare, suferința neamului românesc.

Pe brațele crucii mari sunt două găuri, simbol al ochilor plânși îndreptați spre Dumnezeu, singurul sprijin al deținuților.

Monumentul este prezent în majoritatea ghidurilor turistice, fiind vizitat de cei care trec prin orașul Aiud, pentru a aduce un omagiu celor care au suferit în temnițele României comuniste.