Consens între administraţia locală, politicieni, societatea civilă şi mass-media pentru proiectul „Alba Iulia 2020 – Capitală culturală europeană”

Primul pas spre dezvoltarea proiectului „Alba Iulia 2020 – Capitală culturală europeană” a fost făcut, duminică, la Alba Iulia. Florin Roman, albaiulianul care a lansat ideea, a reuşit să strângă la o masă reprezentanţi importanţi ai judeţului Alba din zona culturală, ONG-uri, adminstraţie, educaţie, politică, societate civilă şi mass-media.

În cadrul unei dezbateri de câteva ore, aceştia au ajuns la un numitor comun: Alba Iulia are un patrimoniu cultural unicat, care trebuie promovat în toată lumea. Totodată, transformarea oraşului într-un pol de atracţie turistică internaţională va duce şi la o dezvoltare urbanistică, economică şi culturală.

Exemplul fostei Capitale culturale europene, municipiul Sibiu, este reper de plecare pentru albaiulieni când vine vorba despre implicarea economică pe care o prevede proiectul cultural. Pentru fiecare euro investit în cultură, sibienii au recuperat alţi 4 euro în anul de glorie culturală.

Opiniile participanţilor la Comitetul de Iniţiativă

Un număr de 25 de persoane invitate, în primă fază, să facă parte din grupul de iniţiativă al proiectului au semnat duminică protocolul de colaborare prin care-şi iau angajamentul de a conlucra pentru atingerea dezideratului.

Potrivit rectorului Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Moise Achim, unul dintre membrii grupului de iniţiativă, la întâlnirea de duminică s-a convenit că, pentru a se putea merge mai departe cu acest proiect, este necesară implicarea mai multor instituţii. Este vorba despre: Primăria Alba Iulia, Consiliul Local Alba Iulia, Muzeul Naţional al Unirii, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Arhivele Statului, instituţiile de cult – Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia şi Arhiepiscopia Romano – Catolică Alba Iulia.

A fost pus pe tapet numele directorului Teatrului Naţional “Radu Stanca din Sibiu, Constantin Chiriac, cel care a avut un rol important în proiectul din 2007, când Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană şi numele Regelui Mihai, Casa Regală având influenţa necesară pentru a face lobby pentru „Alba Iulia – Capitală Culturală Europeană”.

Nu va lipsi nici factorul politic, însă pentru a nu periclita proiectul, reprezentanţii partidelor politice vor semna un consens prin care-şi vor lua angajamentul de a nu utiliza această acţiune ca subiect de campanie electorală. În schimb, parlamentarii pot susţine proiectul făcând lobby în Parlament sau venind cu proiecte pentru judeţul Alba care ar putea ajuta initiativa culturală. Protocolul între partidele politice se va încheia la următoare şedinţă a Comisiei de iniţiativă ce va avea loc în 6 octombrie, la Universitatea Alba Iulia.

Un alt membru al Comitetului de initiativă, directorul ADR Centru, Simion Creţu, vicepreşedinte PNL Alba, a adus în atenţie alte câteva aspecte ce trebuie implementate în proiect şi investiţiile deja realizate de care ne putem folosi: Alba Iulia se poate asocia cu o localitate din Regiunea Centru, cum este oraşul Sibiu; în acest plan este necesar să folosim resursele umane bine pregătite pe care le avem; la următoarele întâlniri, comisia de lucru va veni cu un set de proiecte concrete; programele de dezvoltare locală realizată până acum sunt un atu, la fel şi patrimoniul cultural pe care-l avem şi cele două catedrale, care au dezvoltat o serie de investiţii.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Alba Iulia, Mihai Coşer, a transmis punctul de vedere al administraţiei locale, care va sta alături în acest demers. “Considerăm îmbucurătoare aceste iniţiative, prin care Alba Iulia poate căpăta valoare culturală importantă. Sperăm să nu rămână un deziderat, ci un scop atins”, a precizat Mihai Coşer. Acesta a mai subliniat că vor fi folosite resursele umane pregătite de care administraţia locală dispune pentru realizarea de proiecte concrete şi viabile. Totodată, evenimentele culturale deja de renume care se organizează în Alba Iulia pot fi exploatate astfel la maxim, iar pe lângă acestea să se creeze altele noi. De exemplu, Festivalul “Dilema Veche” este un eveniment cultural nou pentru oraş, dar care poate fi perfecţionat şi îmbunătăţit, la fel şi alte manifestări cu tradiţie în Alba Iulia.

“Ieşirea din criză se va face prin cultură şi educaţie”

Din punct de vedere financiar, nu ar fi o problemă ca specialiştii din Alba Iulia să realizeze portofoliul cultural necesar pentru a deveni un competitor la nivel naţional în cursa pentru “Capitala Culturală Europeană”, nu doar pe hârtie, ci şi practică. Fondurile necesare pentru investiţii în infrastructura culturală şi turistică există, după cum ne asigură reprezentantul administraţiei locale.

La rândul său, directorul ADR Centru, Simion Creţu aduce în atenţie faptul că sunt la dispoziţie fondurile europene care pot fi folosite în acest sens. Totodadă, Creţu a subliniat că multe voci pe plan internaţional spun că “ieşirea din criză se va face prin cultură şi educaţie”. Acesta reaminteşte beneficiile pe care oraşul nostru le poate culege de pe urma candidaturii noastre la titulatura de „Capitală Culturală Europeană”: dezvoltarea de programe locale, crearea de locuri de muncă directe şi indirecte, aducerea oraşului nostru la un grad ridicat de cunoaştere în ţară şi în afara ei, fapt ce va ajuta la dezvoltarea turismului şi implicit la atragerea investitorilor.

Educarea publicului din punct de vedere socio-artistic, parte din proiect

În prezent, Alba Iulia, ca toată România de altfel, se confruntă, din păcate, cu un grad ridicat de dezinteres pentru cultură din partea societăţii civile, mai ales din partea tinerilor. Invitat în Comitetul de iniţiativă “Alba Iulia 2020 – Capitală culturală europeană”, Marius Moga senior, un conscut om de mass-media din Alba, a propus ca în proiect să se prevadă un aspect important: educarea culturală a publicului albaiulian şi implicarea tinerilor în proiecte socio-artistice.

Totodată, cetăţenii vor putea veni cu idei şi propuneri pentru proiect. Prin mecanisme media şi Internet, Comitetul de iniţiativă va ţine o legătură permanentă cu societatea civilă, de la oamenii de rând şi până la operatori economici.