CSM a sesizat Inspecţia Judiciară privind declaraţii ale premierului Victor Ponta şi altor persoane publice

Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat, luni, Inspecţia Judiciară în vederea dispunerii şi efectuării de verificări privind posibila încălcare a independenţei justiţiei prin afirmaţii publice ale europarlamentarului Ramona Mănescu, ale deputaţilor Varujan Vosganian şi Mihai Voicu, precum şi premierului Victor Ponta.

„Sesizarea Inspecţiei Judiciare vizează, în special, intervenţiile acestora în calitate de lideri politici şi formatori de opinie, prin declaraţii ce depăşesc limitele de  disciplină a discursului public, cu potenţial de intimidare şi decredibilizare a justiţiei, ca putere a statului. Conducerea CSM a hotărât sesizarea Inspecţiei Judiciare în vederea efectuării de verificări în ceea ce priveşte posibila afectare a independenţei justiţiei şi a principiilor statului de drept, ca urmare a declaraţiilor acestora care vizează cercetările penale efectuate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu  modalitatea de organizare şi desfăşurare a referendumului din data de 29 iulie 2012”, se arată într-un comunicat CSM.

În sesizarea CSM se solicită „dispunerea  şi efectuarea unor verificări cu privire la apărarea independenţei sistemului judiciar, ca urmare a prezentării, pe mai multe posturi de televiziune şi în presa scrisă şi on-line din ţară, a unor afirmaţii – făcute de importanţi reprezentanţi ai partidelor politice – referitoare la activitatea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”

În acelaşi act se face referire la declaraţii din 11 august ale europarlamentarului Ramona Mănescu, în  cadrul unei conferinţe de presă privind dezbaterea solicitării adresate Camerei Deputaţilor de către Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de acordare a avizului pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al Administraţiei Victor Paul Dobre: „Unul dintre aceste mijloace de presiune pare să fie astăzi Parchetul General, foarte apropiat domnului Traian Băsescu şi foarte drag preşedintelui suspendat, prin sesizarea pe care a adresat-o Parlamentului şi publicarea in extenso a convorbirilor telefonice dintre miniştri ai Guvernului României, dintre care unul membru CSAT, şi care conform legii ar fi trebuit avertizat asupra înregistrărilor convorbirilor lui … USL solicită CSM să se autosesizeze urgent în raport cu acest demers al Parchetului General, demers în care Parchetul devine un arbitru politic într-o criză constituţională”. Sesizarea Parchetului adresată Parlamentului în cazul lui Dobre este „o formă de presiune inacceptabilă, iar din punctul de vedere al parlamentarilor USL această sesizare nu va fi acceptată în legislativ şi cu siguranţă nu va fi pusă pe ordinea de zi a legislativului”.

De asemenea, conducerea CSM arată că în „data de 09 august 2012, domnul senator Varujan Vosganian, a postat pe blog-ul personal textul (preluat şi comentat de numeroase publicaţii de presă): < … constat că s-a întrecut măsura. Un chestor este deja învinuit cu promptitudine, in numai două zile de week-end, la recomandarea expresă a preşedintelui suspendat. Lui îi urmează încă un secretar de stat şi apoi un ministru, pe motive pe care nu le înţelege nimeni, cum că nu şi-ar asuma răspunderea pentru nişte lucruri despre care toată lumea ştie că nu sunt adevărate. Listele electorale sunt transportate la Parchet cu noaptea în cap, fără să fie clară legalitatea acestei măsuri inedite>… <De ce s-a dezlănţuit acum Parchetul în a ancheta pe toţi cei ale căror acţiuni pot afecta reîntoarcerea la Cotroceni a preşedintelui suspendat? Până acum credeam că CCR are menirea de a soluţiona criza politică. Acum se pare că această responsabilitate trece, într-un mod de neînţeles, în sarcina Parchetului General. Dar nu cred că asta e genul de soluţionare de care aveam nevoie.>

„La data de 10 august  2012, domnul deputat Mihai Voicu, vicepreşedinte al PNL, a declarat: <..Se pare că în România respectarea legii devine, in viziunea unora, abuz in serviciu. Sunt uimit de aceasta cerere si din păcate cred ca are puternice conotaţii politice. (…) Nu cred in justeţea acestei cereri>.”

„La data de 09 august 2012, domnul prim-ministru Victor Ponta, a declarat:. <….Ca fost procuror, fac un apel la foştii mei colegi procurori să evite pe cât posibil situaţiile ridicole. Nu mi s-a părut deloc amuzant, deşi probabil că este, să văd că sunt anchetate manechinele domnului Mazăre. Cred că procurorii din această ţară trebuie să prindă criminali, violatori, trebuie să ancheteze oameni corupţi, tâlhari. Manechinele domnului Mazăre nu trebuie să le ancheteze procurorii….   fac acest apel ca fost procuror. Ţin la meseria de procuror şi la prestigiul acestei meserii mai mult decât la orice altceva. Prestigiul de om politic e mult mai confuz. Când eşti procuror sau judecător ai un anumit statut. Te apuci să le anchetezi pe fetele lui Mazăre?….>.

De asemenea, într-o scrisoare remisă de cabinetul premierului ambasadelor  străine acreditate la Bucureşti, se face referire la  <abuzurile împotriva cetăţenilor români care au participat la referendum…‚  audierea  lor >…poate fi interpretată ca o intimidare la adresa tuturor cetăţenilor români care au votat la referendum…”.

 

Reprezentanţii CSM susţin că „ prin afirmaţiile  <Unul dintre aceste mijloace de presiune pare să fie astăzi Parchetul General, foarte apropiat domnului Traian Băsescu şi foarte drag preşedintelui suspendat, prin sesizarea pe care a adresat-o Parlamentului >…..s-a indus ideea că justiţia este aservită politic sau, mai mult, controlată politic.

Aşa-zisă implicare politică a fost accentuată prin trimitere la diferiţi lideri politici, precum şi la alte persoane publice care au fost sau sunt acuzate de săvârşirea unor fapte penale

Mai mult, în contextul materialelor de presă difuzate şi a transmisiunilor televizate, afirmaţiile cu caracter general la adresa activităţii parchetelor, prin asocierea improprie a termenilor, respectiv a unor nume de politicieni şi cazuri anterioare mediatizate, induc şi ideea unei implicări a politicului în justiţie, în mod preponderent în activitatea procurorilor, sugerându-se că justiţia, în ansamblul ei, nu e străină de influenţele politice. Toate aceste aspecte pun în discuţie atât independenţa magistraţilor, cât şi a sistemului judiciar în ansamblul său, conturându-se ideea unei justiţii care nu corespunde standardelor europene şi care răspunde la comenzi politice. Totodată – contrar prevederilor Constituţiei României şi cu ignorarea principiilor fundamentale ale statului de drept – se încearcă, prin diverse aserţiuni,  inducerea ideii că nu toţi cetăţenii ar fi egali în faţa legii, respectiv a procedurilor penale.”