Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Cum se obţine PENSIA comunitară în 2016, pentru perioade lucrate şi în alte ţări europene. Condiţii, documente necesare şi prevederi din lege


Publicat

pensionariCetăţenii care au avut loc de muncă şi în alte state din Uniunea Europeană, nu doar în România, îşi pot cumula toate perioadele lucrate, la ieşirea la pensie, în baza legislaţiei comunitare. Trebuie să se adreseze unei singure instituţii la care să prezinte o serie de documente.

Citeşte şi Casa de Pensii Alba: Aproape 400 de solicitări pentru pensii internaţionale, anul trecut. Cum se obţine confirmarea perioadelor de asigurare din ţări UE

„Pentru stabilirea drepturilor de pensie pentru limită de vârstă, anticipată, anticipată parţială, de invaliditate şi de urmaş, persoana îndreptăţită se adresează unei singure instituţii, cererea astfel depusă fiind valabilă pentru toate instituţiile la legislaţia cărora persoana respectivă a fost supusă”, potrivit Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP).

Asta înseamnă că persoanele care locuiesc în România şi vor să se pensioneze pot să depună cererea şi actele necesare la casa teritorială de pensii din raza domiciliului. Apoi, autorităţile sunt cele care se ocupă de stabilirea pensiei pentru toate perioadele lucrate pe teritoriul UE şi/sau SEE.

Cererea de pensionare poate fi depusă doar de la data la care solicitantul îndeplineşte condiţiile de pensionare prevăzute de lege.

Cumularea tuturor perioadelor lucrate pe teritoriile UE şi/sau SEE este avantajoasă deoarece, conform CNPP, aceasta asigură întregirea stagiilor de cotizare necesare la ieşirea la pensie.

România are încheiate acorduri bilaterale pe modelul regulamentelor europene cu Macedonia, Turcia, Coreea de Sud, Moldova, Canada şi Israel. Totodată, România aplică alte acorduri şi convenţii bilaterale de securitate socială cu Maroc, Armenia, Belarus, Ucraina şi Rusia.

Pensia comunitară poate fi cerută şi într-un alt stat european în care s-a muncit. Într-o astfel de situaţie, la îndeplinirea condiţiilor de pensionare impuse de statul respectiv, cererea şi actele doveditoare se pot depune la instituţia competentă din acea ţară.

Condiţiile de pensionare sunt stabilite de fiecare stat în parte, iar pensia se acordă în funcţie de perioadele de asigurare realizate. Pentru ca anii lucraţi în străinătate să fie luaţi în considerare, solicitanţii trebuie să fi muncit în fiecare stat cel puţin un an.

Solicitanţii care stau în România trebuie să aibă în vedere condiţiile de pensionare incluse în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Potrivit acestui act normativ, există cinci tipuri de pensie: pentru limită de vârstă, anticipată, anticipată parţială, de invaliditate şi de urmaş.

Pensia pentru limită de vârstă, cea anticipată şi cea anticipată parţială

În ţara noastră, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru barbaţi şi de 63 de ani pentru femei, iar stagiul minim şi cel complet de cotizare sunt de 15, respectiv 35 de ani. Deoarece atingerea acestora se face prin creşteri graduale, anumite persoane pot să obţină pensia pentru limită de vârstă chiar mai devreme.

Pensia anticipată poate fi obţinută cu cel mult cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, însă doar de către persoanele cu un stagiu de cotizare cu cel puţin opt ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de lege.

În ceea ce priveşte pensia anticipată parţială, aceasta „se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani”, conform Legii pensiilor.

La depunerea cererii de pensie pentru limită de vârstă, anticipată sau anticipată parţială, solicitanţii au nevoie de următoarele documente:

formularul de cerere E 202;

formularul E 207;

o declaraţie pe propria răspundere;

o copie după actul de identitate românesc (dacă deţin dublă cetăţenie sau dacă au menţinut cetăţenia română);

carnetul de muncă original sau în copie certificată de instituţiile competente din străinătate;

livretul militar original sau în copie certificată de instituţiile competente din străinătate;

diploma de studii originală sau în copie certificată de instituţiile competente din străinătate sau adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora şi forma de învăţământ;

o adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă.

Pensia de invaliditate şi cea de urmaş

Pensia de invaliditate se cuvine, potrivit Legii nr. 263/2010, persoanelor care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauza accidentelor de muncă, bolilor profesionale, neoplaziilor, schizofreniei, SIDA, bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca. Acestea trebuie să fie încadrate în gradul I, II sau III de invaliditate.

În principiu, pensia de invaliditate se acordă indiferent de stagiul de cotizare realizat. Totuşi, „persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate, dacă au realizat, în condiţiile legii, stagiu de cotizare”, scrie în actul normativ.

Pentru obţinerea pensiei de invaliditate, reprezentanţii CNPP spun că este nevoie de cerere şi de:

formularul de cerere E 204;

formularul E 207;

documente şi rapoarte medicale pentru a determina gradul de invaliditate;

o declaraţie pe propria răspundere;

o copie a actului de identitate românesc (dacă solicitanţii deţin dublă cetăţenie sau dacă au menţinut cetăţenia română);

carnetul de muncă original sau în copie certificată de instituţiile competente din străinătate;

livretul militar original sau în copie certificată de instituţiile competente din străinătate;

diploma de studii originală sau în copie certificată de instituţiile competente din străinătate sau adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora şi forma de învăţământ;

adeverinţa privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă.

Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, însă doar dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea condiţiile legale de pensionare.

Solicitanţii pensiei de urmaş au nevoie, pe lângă cerere, şi de următoarele acte:

formularul de cerere E 203;

formularul E 207;

declaraţia pe propria răspundere urmaşi;

adeverinţa de studii (elev sau student);

o copie a actului de identitate românesc (dacă deţin dublă cetăţenie sau dacă au menţinut cetăţenia română);

carnetul de muncă original sau în copie certificată de instituţiile competente din străinătate al susţinătorului decedat;

livretul militar original sau în copie certificată de instituţiile competente din străinătate;

diploma de studii originală sau în copie certificată de instituţiile competente din străinătate sau adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora şi forma de învăţământ a susţinătorului decedat.

Admiterea/respingerea cererii de pensionare se face prin decizie a casei teritoriale de pensii în cel mult 45 de zile de la data înregistrării. Apoi, decizia se comunică solicitantului în cel mult cinci zile de la emitere, acesta având dreptul de a o contesta în 30 de zile de la comunicare.

Pensia poate fi transferată în străinătate

Pensionarii români stabiliţi în străinătate au posibilitatea de a primi banii direct în statul de domiciliu, aşa cum informează CNPP.

„Începând cu anul 2008, beneficiarii sistemului public de pensii din România stabiliţi în străinătate pot primi pensia pe teritoriul statului de domiciliu, Casa Naţională de Pensii Publice asigurând plata pensiilor prin Citibank Europe Dublin – sucursala România”, scrie pe site-ul sursei citate.

Concret, pentru a primi pensia în străinătate, solicitanţii trebuie:

– să deschidă un cont la orice bancă de pe teritoriul statului de domiciliu (preferabil la o bancă a Grupului Citi, pentru a beneficia de taxe de transfer bancar mai reduse);

– să comunice detaliile bancare (adresa completă a beneficiarului, denumirea şi adresa băncii beneficiarului, codul SWIFT/BIC al băncii beneficiarului, acolo unde este cazul, numărul de cont internaţional bancar) casei teritoriale de pensii în evidenţa căreia se află dosarul de pensie (prin intermediul declaraţiei de transfer).

Titularul pensiei sau mandatarul acestuia pot depune declaraţia de transfer, documentul care confirmă detaliile bancare şi copia actului de identitate al titularului (care atestă domiciliul său actual) direct la sediul casei teritoriale în a cărei evidenţă se află dosarul de pensie. De asemenea, există şi varianta expedierii documentelor prin poşta clasică sau cea electronică.

surse: avocatnet.ro. cnpp.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

Ce au obținut primarii orașelor din România, după întâlnirea cu premierul Florin Cîțu

Publicat

Primarii orașelor mari din România presează Guvernul cu o serie de solicitări legate de administrația publică, printre care transportul public și o lege a zonelor metropolitane.

Conducerea Asociației Municipiilor din România (AMR) a participat marți, 19 ianuarie, la o întâlnire cu premierul Florin Cîțu si Attila-Zoltán Cseke, Ministrul Dezvoltarii, pe tema bugetului de stat pe anul 2021.

În urma negocierilor, primarii au obținut următoarele:

1. Începând cu ianuarie 2021 cheltuielile pentru indemnizațiile lunare ale persoanelor cu handicap grav de la nivelul Municipiilor si sectoarelor municipiului Bucureşti, drepturile asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav, centrele de asistenţă socială a persoanelor cu handicap, sistemul de protectie a copilului, se vor finanta astfel:

– 90% de la bugetul de stat

– 10% din bugetele locale.

– Guvernul va reglementa componenta comisiilor de evaluare a dosarelor pentru persoanele cu handicap si va include in acestea reprezentantii municipiilor.

2. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) :

– va relua si va accelera procedurile privind transferul bunurilor, imobilelor, terenurilor din domeniul public / privat al statului, catre autoritatile locale,

– va elabora o lege sectorială pentru transferul bunurilor imobile aflate în proprietatea Ministerului Tineretului si Sportului ( MTS ) către municipii,

– va ugenta procedurile de transfer ale acestora si va permite cadastrarea si intabularea bunurilor dupa transferul acestora catre municipii

– va colabora cu AMR pentru modificarea prevederilor Codului Administrativ.

3. S-a agreat elaborarea unui proiect al “Legii zonelor metropolitane “ care va fi susținut de Guvern.

4. S-a acceptat propunerea AMR privind analizarea creșterii plafonului actual pentru autorizarea tragerilor din finanțările rambursabile, care este în prezent de 1.200 mil. lei, pentru anii 2021/2022 / 2023.( Autorizarea tragerilor se face prin Comisia de Autorizare a Împrumuturilor Locale – CAIL).

5. Suportarea costurilor burselor și a transportului public pentru elevi de către Guvern.

Sursă: comunicat de presă al AMR

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

MIERCURI: Guvernul va include noi categorii de persoane între cele eligibile în etapa a II-a de vaccinare împotriva Covid-19

Publicat

Guvernul adoptă miercuri o Hotărâre de Guvern prin care campania de vaccinare va fi extinsă pentru a include, în etapa a doua, și alte categorii de angajați, în special din instituții publice, persoane cu dizabilități și persoane fără adăpost.

Noile categorii din etapa a doua a campaniei de vaccinare:

Astfel, în etapa a doua vor fi incluse „persoane încadrate într-un grad de handicap, persoane imobilizate, persoane imunodeprimate, însoțitorii acestora și persoanele care locuiesc la același domiciliu cu acestea; persoane fără adăpost”.

Documentul poate fi vizualizat AICI.

De asemenea, în etapa a doua intră:

  • personal-cheie pentru funcţionarea instituţiilor statului, respectiv Parlament, Curtea Constituțională, Preşedinţie, Guvern, Consiliul Economic și Social, Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, Banca Națională a României, ministere şi instituţii subordonate acestora
  • personalul în activitate din cadrul celorlalte instituții din sistemul național de apărare națională, ordine publică și securitate națională, precum și executorii judecătorești, interpreții și traducătorii autorizați de Ministerul Justiției și avocații înscriși în tabloul avocaților întocmit potrivit Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat,republicată, cu modificările și completările ulterioare.
  • personalul navigant român maritim și fluvial;
  • personalul român care își desfășoară activitatea pe platforme marine (eoliene, gaz, petrol)
  • personalul român care își desfășoară activitatea pe unități mobile de foraj marin (nave tip FPSO și nave tip FSU).
  • personalul care lucrează în domeniul pompelor funebre, direct implicat în manipularea cadavrelor umane;
  • personalul din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului/serviciul public de asistență socială care își desfășoară activitatea în relație directă cu beneficiarii;
  • persoanele care asigură asistență medicală și socială persoanelor prevăzute la pct.(iii) al lit.a);
  • personalul din administrația publică locală;
  • lucrătorii din agricultură și din industria alimentară de alimente esențiale;
  • personalul din Administrația Națională de Meteorologie
  • membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare de carieră și reprezentanțelor organizațiilor internaționale din România, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc, deținători de cărți de identitate special emise de Ministerul Afacerilor Externe;
  • personalul civil și militar care urmează să execute misiuni în afara teritoriului național, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc la post, anterior plecării în misiune;
  • inspectorii sociali din cadrul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială și a structurilor subordonate acestora.
  • personalul Curții de conturi a României și ai camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti
    personalul din cadrul aparatului central și local al Consiliului Concurenței
  • sportivii componenți ai loturilor naționale sau ai loturilor olimpice, sportivii calificați individual la jocurile olimpice precum și staful tehnic care participă la pregătirea acestor sportivi‘.

În etapa a treia, destinată populației generale, intră următoarele categorii, potrivit Hotărârii de Guvern, „persoane care își desfășoară activitatea în cadrul unor unități, operatori economici cu risc ridicat de infectare al personalului propriu și al persoanelor deservite, din următoarele domenii de activitate”:

i) lucrătorii din Industria extractivă,

ii) lucrătorii din Industria prelucrătoare

iii) lucrătorii din Hoteluri și restaurante

iv) lucrătorii din domeniul de întreținere corporală, coafură și alte activități de înfrumusețare

v) lucrătorii din domeniul spectacole, activitati culturale și recreative.

vi) lucrătorii din sistemul financiar, bancar și din domeniul asigurărilor, cu precădere a celor care au contacte directe cu publicul și a celor care prestează servicii esențiale de plăți, administrare cont și investiții și operează infrastructuri critice naționale, precum și personalul critic de suport al acestora;

vii) membrii Uniunii naționale a notarilor publici

b) populaţia adultă, alte categorii decât cele prevăzute la punctele 1 și 2 de la litera C;

c) populaţia pediatrică, în funcţie de evoluţia epidemiologică şi de caracteristicile vaccinurilor aprobate pentru utilizarea la persoanele cu vârsta sub 18 ani.”

Până acum, în etapa a treia nu era specificată nicio categorie de angajați.

Sursă: Digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

CERT: Infractorii cibernetici au intensificat atacurile asupra sectorului de sănătate, în contextul distribuției vaccinurilor

Publicat

În contextul începerii distribuirii vaccinurilor pentru Covid19 la nivel mondial, în luna decembrie 2020 compania de securitate cibernetică Imperva a observat o creștere cu 51% a numărului de atacuri desfășurate de infractorii cibernetici împotriva sectorului de sănătate, comparativ cu luna noiembrie, potrivit unor informații citate de Centrul Național de Răspuns la incindente de Securitate Cibernetică – CERT.

Patru tipuri distincte de atacuri au fost utilizate în mod special luna trecută: cross-site scripting (numărul atacurilor crescând cu 43%), SQL injection (+44%), protocol manipulation (+76%) și remote code execution sau remote file inclusion (+68%).

În medie, în anul 2020, organizațiile de sănătate din jurul lumii au fost vizate de 187 milioane de atacuri pe lună.

O explicație pentru atacuri constă în faptul că, în cadrul eforturilor de transformare digitală și adaptare la provocările actuale, multe dintre entitățile din sectorul de sănătate se bazează pe aplicații provenite din surse terțe.

Acest aspect are anumite riscuri care facilitează desfășurarea de atacuri: actualizările sunt realizate în funcție de programul vânzătorului, exploit-urile cunoscute sunt făcute public și cercetarea constantă pentru identificarea de noi vulnerabilități la nivelul aplicațiilor provenite de la surse terțe.

Astfel, începtului lui 2021 ar putea fi dificil pentru multe entități din domeniu, fiind observată o creștere a scurgerilor de date cu 43% în primele 3 zile ale anului. CERT-RO și CV19.ro derulează încă din primăvara anului trecut un program de voluntariat pentru asistență specifică de securitate cibernetică acordată spitalelor și unităților medicale din România.

Surse: Cert.ro, infosecurity-magazine.com

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Rareș Bogdan nu exclude să candideze pentru președinția PNL „Nu exclud, dar în același timp pot să susțin pe oricine altcineva”

Publicat

r b

Prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan nu exclude o candidatură la președinția formațiunii la congresul care va fi organizat în acest an. „Nu exclud, dar în același timp pot să susțin pe oricine altcineva”, spune el la emisiunea Marius Tucă Show.

„Nu știu dacă voi candida. Pot să susțin pe cineva, nu neapărat (să candidez – n.r.). Nu exclud, dar în același timp pot să susțin pe oricine altcineva. Voi face parte dintr-o echipă, dar asta nu înseamnă că trebuie să fiu moț în fruntea echipei. Pot fi poziția doi, trei, patru cinci”, spune Rareș Bogdan la Aleph News.

El precizează că în interviul acordat emisiunii „Interviurile lui Cristoiu” a vorbit despre susținerea lui Florin Cîțu în funcția de premier, nu pentru a deveni liderul PNL.

Citește și Rareş Bogdan atac dur la adresa lui Ludovic Orban: „A pierdut ca papagalul toate ministerele importante”

„E o bătălie pe termen lung. Alegerile nu sunt mâine. Ea o chestiune pe termen lung. (…) Nu regret nimic din ceea ce am spus. Am spus putrul adevăr și cred că am realizat un prim pas- am reușit să arăt că există opoziție în partidul de guvernământ și am cerut democratizarea deciziilor. (…) Nu dăm înapoi. Pentru moment ce am făcut este suficient”, conchide prim-vicepreședintele PNL.

Rareş Bogdan a declarat că partidul are nevoie de o reformă totală şi că Ludovic Orban a eşuat în calitatea de preşedinte al formaţiunii liberale. Declaraţiile au fost făcute duminică seara în cadrul emisiunii Interviurile lui Cristoiu de la Aleph News.

„I s-a umflat capul. Şi-a închipuit că e câinele, lupul alfa, omul fără de care România nu merge înainte”, a afirmat Rareş Bogdan..

Cine este Rareș Bogdan și cum a ajuns de la Ocna Mureș în Parlamentul European

Puțină lume știe că Rareș Bogdan este din Ocna Mureș pentru că fosta vedetă de la Realitatea TV a preferat întodeauna să afirme public că este clujean.

Rareș Bogdan (născut la , Ocna Mureș, România) este un jurnalist de televiziune și om politic din România. După ce a activat în televiziune, în 2019 s-a înscris în Partidul Național Liberal (PNL) și a fost pus cap de listă între candidații la alegerile europarlamentare din 2019. În prezent este europarlamentar.

A absolvit Școala Generală Lucian Blaga și Liceul Teoretic Petru Maior din Ocna Mureș apoi Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. La Cluj Napoca, după terminarea facultății și masterului a devenit antreprenor deschizându-și un magazin GSM.

A început să lucreze în presă în 2004, ca fondator și editorialist al cotidianului Ziua de Cluj și în 2010 a devenit asociat cu postul de televiziune Realitatea TV. A devenit popular prin crearea și realizarea emisiunii „Jocuri de putere”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate