Curtea de Conturi: Prejudicii de 2,9 milioane lei la primăriile din Alba, constatate după controale de audit financiar

Într-o sinteză a Curţii de Conturi, judeţul Alba apare cu prejudicii constate în valoare de 2,9 milioane lei, generate de abaterile de la legalitate și regularitate constatate de autoritate, în urma acțiunilor de audit financiar asupra conturilor de execuție a bugetelor unităților administrativ-teritoriale pe anul 2014. De asemenea, veniturile suplimentare au fost de 9,3 milioane lei. În urma controalelor la autorităţile administrativ-teritoriale din ţară, Curtea a concluzionat că sunt în continuare nereguli majore la nivelul primăriilor, privind incapacitatea de a estima corect proiectele de buget, dar şi ilegalităţi la plata cheltuielilor.

La capitolul venituri suplimentare constatate, la nivel naţional, suma este de 263,3 milioane lei (adică venituri nerealizate, generate de abaterile de la legalitate și regularitate pe linia constatării și administrării veniturilor bugetare). În teritoriu, cele mai mari sume se regăsesc la Constanţa, Buzău, Suceava şi Ilfov, iar judeţele apropiate de Alba au fost depistate cu venituri suplimentare peste 5 milioane (Cluj şi Sibiu), în timp ce Hunedoara are 0,6 milioane lei.

La categoria prejudicii, la nivel naţional au fost înregistrate 524,4 milioane lei (generate de abaterile de la legalitate și regularitate constatate), Alba având 2,9 milioane lei, iar, comparativ, Cluj 17,4 milioane lei, Sibiu 7,3 milioane lei, Hunedoara 7 milioane lei, Braşov 12,6 milioane lei, Ilfov 9,8 milioane lei, Bucureşti 137,9. Majoritatea prejudiciilor provin din plăţi nelegale pentru personal (sporuri), decontarea ilegală a unor cheltuieli de funcţionare, nereguli la lucrările de investiţii.

Abaterile financiar contabile sunt de 4.450,2 milioane lei (nereguli financiar-contabile care nu au determinat producerea de prejudicii, dar au afectat corectitudinea situațiilor financiare).

Concluzii după verificarea modului de stabilire, evidențiere și urmărire a încasării veniturilor bugetare, în cuantumul și la termenele prevăzute de lege, precum și identificarea cauzelor care au determinat nerealizarea acestora:

Proiectele de buget nu sunt fundamentate realist ca urmare a neinventarierii și evaluării incorecte a materiei impozabile și a bazei de impozitare în funcție de care se stabilesc impozitele și taxele cuvenite bugetelor locale.

În sistemul administrației publice locale, în special la unitățile administrativ-teritoriale ale comunelor, implementarea programelor asistate pe calculator privind evidența și urmărirea încasării veniturilor aferente bugetelor locale este nesatisfăcătoare, existând frecvent riscul apariției unor erori de calcul, de evidență sau de raportare a veniturilor bugetului local.

Numărul posturilor, uneori insuficient, și pregătirea profesională a personalului, deseori deficitară, nu permit asigurarea verificării sistematice a operațiunilor din punct de vedere al respectării tuturor prevederilor legale care le sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării operațiunilor.

Neimplicarea suficientă a ordonatorului principal de credite în organizarea și desfășurarea procesului de colectare a impozitelor și taxelor locale și nestabilirea de persoane cu atribuții precise pe această linie a favorizat, în unele cazuri, însușirea din gestiune a veniturilor încasate în numerar, context în care Curtea de Conturi a procedat la sesizarea organelor de urmărire penală.

În majoritatea cazurilor aparatul de specialitate al unităților administrativ-teritoriale nu întreprinde toate măsurile pentru aplicarea procedurilor de urmărire și încasare pentru toate sumele datorate bugetelor locale sau, după caz, de executare silită. În aceste condiții, termenul de aplicare a procedurilor de executare silită se prescrie, bugetele locale fiind prejudiciate cu sumele în cauză, autoritățile locale neluând măsurile legale de recuperare de la persoanele răspunzătoare.

Deși bugetele locale sunt încă puternic dependente de susținerea bugetului de stat în asigurarea resurselor unităților administrativ-teritoriale, totuși abaterile consemnate în actele de audit evidențiază o slabă preocupare a autorităților administrației publice locale de a valorifica cu precădere veniturile care pot rezulta din desfășurarea unor activități economice sau din valorificarea unor bunuri din patrimoniul public și privat al unităților administrativ-teritoriale.

Prejudicii:

– plăţi nelegale pentru personalul primăriilor prin acordarea de spor de fidelitate şi loialitate, spor de confidenţialitate, spor pentru condiţii vătămătoare, drepturi speciale pentru menţinerea sănătăţii şi securităţii muncii, indemnizaţie de dispozitiv, suplimente salariale;

– decontări ilegale de cheltuieli: consum de carburanți, transport, cazare, contracte de consultanță și asistență juridică cu cabinete de avocatură, în condițiile în care entitățile au organizate în structura proprie compartimente juridice

– nereguli privind achiziţiile publice de servicii şi lucrări de investiţii; plăţi nelegale efectuate pentru lucrări de investiţii şi reparaţii curente.

Alte concluzii:

Atât veniturile cât și cheltuielile au fost mult supraestimate, nivelul realizat al acestora situându/se cu mult sub prevederile inițiale și cele definitive. Astfel, în execuție, veniturile au fost cu 1.576 milioane lei mai mici decât prevederile inițiale și cu 9.988 milioane lei decât prevederile definitive, în timp ce cheltuielile se situează cu 6.610 milioane lei față de prevederile inițiale și cu 15.159 milioane lei față de prevederile definitive. Analizând în structura veniturilor gradul de realizare a acestora, cea mai mare nerealizare se datorează evoluției sub așteptări a sumelor atrase din fonduri europene, care s-au situat la 40,4% din estimările prognozate.

Veniturile din impozite și taxe locale au avut un grad de realizare de 87,7%, iar cotele defalcate din impozitul pe venit de 93,1%. Pe de altă parte, cel mai bun grad de realizare s-a înregistrat la sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, de 99,1%, în timp ce subvențiile primite de la bugetul de stat și alte administrații s-au situat la 73,7% față de prevederile definitive.

La nivelul unităților administrativ-teritoriale, potrivit Programului de activitate al Curții de Conturi pe anul 2015, au fost realizate un număr de 1.145 acțiuni de audit financiar asupra execuției bugetare încheiate la 31.12.2014, în cadrul cărora au fost constatate abateri și nereguli care au generat fie venituri suplimentare cuvenite bugetelor publice, fie prejudicii sau au influențat calitatea gestiunii economico-financiare a entității verificate.

Deși bugetele locale sunt încă puternic dependente de susținerea bugetului de stat în asigurarea resurselor unităților administrativ-teritoriale, totuși abaterile consemnate în actele de audit evidențiază o slabă preocupare a autorităților administrației publice locale de a valorifica cu precădere veniturile care pot rezulta din desfășurarea unor activități economice sau din valorificarea unor bunuri din patrimoniul public și privat al unităților administrativ-teritoriale.

Pe parcursul anului 2015, au fost sesizate organele de urmărire penală în 81 de cazuri, urmare a consemnării în rapoartele de control/audit a unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale; faptei de nerecuperare a prejudiciului, ca urmare a nedispunerii și neurmăririi de către conducerea entităților a măsurilor dispuse de camerele de conturi.