29 iulie: Ziua Imnului Național al României. Ce are în comun ”Deșteaptă-te Române!” cu ”Marseilleza” și bătălia de la Maraton

Sâmbătă, 29 iulie, în toate garnizoanele din țară va fi sărbătorită Ziua Imnului Național. ”Deșteaptă-te române!” este simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.

„Deşteaptă-te, române!” a fost cântecul care i-a însoţit pe români pe parcursul celor mai dificile momente ale istoriei: războiul de independenţă din 1877 şi cele două războaie mondiale.

Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în anul 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu.

„Deşteaptă-te, române!”, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, a devenit după Revoluţia din 1989 imnul naţional al României, prin Decretul-lege nr. 40 publicat în Monitorul Ofiacial al României nr. 15 din 25 ianuarie 1990, această prevedere fiind menţionată şi în Constituţia României din 1991.

În perioada 1991 – 1994, „Deşteaptă-te, române!” a fost şi imnul naţional al Republicii Moldova, dar a fost înlocuit cu imnul „Limba noastră”.

Cum se sărbătorește Ziua Imnului Național în 2023

La București, ceremonia dedicată evenimentului va avea loc, începând cu ora 9.00, în Piaţa Tricolorului – situată în fața Palatului Cercului Militar Naţional.

Programul activității cuprinde un serviciu religios și un concert susținut de Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale.

Programul activităţilor de la Alba Iulia organizate cu prilejul Zilei Imnului Național al României

Activitățile dedicate Zilei Imnului Național se vor desfăsura la Alba Iulia în Piața Tricolorului, de la ora 10,00
Programul activităţilor:

• 09.50 – 10.00   Primirea invitaților;
• 10.00 -10.05 Prezentarea onorului, salutul Drapelului de luptă și ocuparea locului în  dispozitiv;
• 10.05 – 10.15  Alocuțiune referitoare la simbolistica versurilor Imnului național al României, scurt istoric și semnificații;
• 10.15 – 10.20  Oficierea serviciului religios;
• 10.20 – 10.25  Intonarea Imnului Național al României.

Participanţi:

• Instituţia Prefectului – Judeţul Alba
• Consiliul Judeţean Alba
• Primăria Municipiului Alba Iulia
• Arhiepiscopia Ortodoxă Română, Arhiepiscopia Romano – Catolică, reprezentanți ai     cultelor religioase
• Unitățile militare (M.Ap.N., M.A.I.) din Garnizoana Alba Iulia
• Direcția Județeană de Informații Alba
• Direcția Județeană de Telecomunicații Speciale Alba
• Cercul Militar Alba Iulia
• Asociația Națională Cultul Eroilor ”Regina Maria”, filiala Alba
• Asociația Națională a Veteranilor de Război ”Ferdinand I”, filiala Alba
• Asociația  Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere, filiala Alba Gemina
• Asociația  Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere, filiala Avram Iancu
• Asociația Militarilor Veterani și a Veteranilor cu Dizabilități din Teatrele de Operații
• Asociația Revoluționarilor ”Decembrie 89” Alba Iulia
• Consiliul Județean al Pensionarilor și Persoanelor Vârstnice Alba
• Centrul de Cultură ”Augustin Bena” Alba Iulia
• Universitatea ”1 Decembrie 1918” Alba Iulia
• Servicii și instituții publice din județul Alba
• Partide politice

Ziua Imnului Naţional al României a fost proclamată prin Legea nr. 99/1998 și se sărbătoreşte în fiecare an, la data de 29 iulie. „Deșteaptă-te române!” a fost compus de Anton Pann, iar versurile au fost scrise de poetul Andrei Mureșanu.

Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998.

Legea nr. 99/1998,  prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Tot în anul 1998, în cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea unui secol şi jumătate de la Revoluţia română din anul 1848, Banca Naţională a României (BNR) a pus în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 29 iulie 1998, Zi a imnului naţional, simbol al unităţii Revoluţiei române din anul 1848, două monede din aur cu valori nominale de 500 lei şi 1.000 lei, dedicate acestei aniversări, potrivit Circularei nr. 12/1998 emise de BNR.

Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu

Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848.

Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică.

Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Ţara Românească Revoluţia a izbucnit pe 11 iunie).

Poemul va deveni imn sub titlul „Deşteaptă-te, române!”, câştigându-şi instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic şi mobilizator pe care-l conţine.

Începând din 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), cât şi în cel al primului şi celui de-al doilea Război Mondial.

Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, „Deşteaptă-te, române!”, ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare potrivit siteului Președinției României.

În 22 decembrie 1989 – Deșteaptă-te române a fost cântat pe străzile Revoluției

Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului.

Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanţilor.

Mesajul imnului „Deşteaptă-te, române!” este în acelaşi timp social şi naţional; social, deoarece impune o permanentă stare de vigilenţă pentru a asigura tranziţia către o lume nouă; naţional, deoarece alătură această deşteptare tradiţiei istorice.

”Acum ori niciodată” se regăsește și  în ”Marseilleza” Revoluţiei franceze

Imnul conţine acest sublim „acum ori niciodată”, prezent în toate imnurile naţionale, de la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina până la „Marseilleza” Revoluţiei franceze.

Invocarea destinului naţional este culmea cea mai înaltă pe care un popor o poate atinge în zborul său către divinitate. Acest „acum ori niciodată” concentrează toate energiile vitale, mobilizând la maximum.

Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele două strofe, cea de-a patra şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive.

Pe lângă acest imn, românii mai au „Hora Unirii”, scris în 1855 de marele poet Vasile Alecsandri (1821-1890), care a fost cântat în timpul unirii Principatelor (1859) şi, în general, în toate ocaziile când românii aspiră la uniune şi armonie. „Hora Unirii” este cântat pe ritmul unui dans lent, dar energic, ce reuneşte întreaga adunare.

Dansul în cerc (hora) este el însuşi un vechi ritual, simbolizând comunitatea spirituală, egalitatea şi dorinţa românilor de a trăi laolaltă.

Conţinutul profund patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti, pentru drepturi naţionale, mai ales din Transilvania.

A fost intonat în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), în Primul Război Mondial şi la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat în cel de-al Doilea Război Mondial.

Deșteaptă-te Române – a fost cântat la evenimente majore și dar a fost și interzis

”Deşteaptă-te române!” a fost intonat oficial pentru prima dată la 29 iulie 1848, în cadrul unei manifestări organizate în Grădina Publică din Râmnicu Vâlcea, în prezent Parcul Zăvoi, la iniţiativa domnitorului Ştirbei Vodă.

”Deşteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol.

A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989.

Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, ”Deşteaptă-te române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003.

Astfel, în forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este ”Deşteaptă-te române!”, acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului, conform siteului Camerei Deputaților ( cdep.ro).

Versurile Imnului Național al României ”Desteptă-te Române! ”

• Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
• În care te-adânciră barbarii de tirani!
• Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte,
• La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

*

• Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
• Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
• Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
• Triumfător în lupte, un nume de Traian!

*

• Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
• Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
• Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
• Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

*

• Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
• Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
• Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
• „Viaţa-n libertate ori moarte!” strigă toţi.

*

• Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
• Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
• Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
• Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

*

• O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
• Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
• Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
• În astfel de pericul s-ar face vânzători!

*

• De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
• Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
• Când patria sau mama, cu inima duioasă,
• Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

*

• N-ajunse iataganul barbarei semilune,
• A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
• Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
• Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

*

• N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
• Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
• Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
• Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

*

• Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
• Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
• Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
• Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

*

• Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
• Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
• Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
• Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’pământ!