Dosarul Roșia Montană, AMÂNAT în Comisia UNESCO. Candidatura pentru nominalizarea în patrimoniul mondial, reprogramată

UPDATE: Discuţiile privind includerea sitului Roşia Montană în Patrimoniul Mondial, care urmau să aibă loc duminică, la Fuzhou, China, unde este reunit Comitetul UNESCO, au fost reprogramate.

Întâlnirea a fost întreruptă de Tian Xuejun, vice-ministru chinez al Educaţiei şi preşedinte al Comisiei Naţionale Chineze pentru UNESCO.

Candidaturile dosarelor la UNESCO vor fi discutate până în 28 iulie.

Astăzi, dosarul ”Roșia Montană” trebuia discutat în Comisia UNESCO. Ministrul Culturii a afirmat că o eventuală listare a Roșiei Montane la UNESCO poate duce la la pierderea procesului cu Gabriel Resources.

Compania canadiană invocă un prejudiciu de 5 miliarde de dolari, iar listarea zonei în patrimoniul mondial UNESCO ar reprezenta o confirmare că statul român blochează dreptul companiei de a efectua activități de minerit în zonă, după ce același stat i-a acordat licența de exploatare în urmă cu mai bine de 20 de ani.

Procesul a demarat în urmă cu 4 ani iar miza se apropie de 5 miliarde de dolari.

Dosar trimis la UNESCO din 2017, amânare cerută de guvernul Dăncilă

În 24 iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Mondial ar urma să decidă înscrierea Peisajului Minier Roșia Montană pe lista UNESCO. Zona localității a fost declarată în 2016 sit istoric de categoria A, respectiv de importanță națională.

Comitetul UNESCO se întrunește între 24 – 27 iulie 2021 pentru a discuta nominalizările pentru Lista Patrimoniului Mondial. Dosarul Roșia Montană se află pe ordinea de zi a Comitetului la poziția 17, din cele 26 de nominalizări programate.

Dosarul „Peisajul Cultural Minier la Roșia Montană” a fost trimis către UNESCO pe 4 ianuarie 2017 de către ministrul Culturii, Corina Șuteu, în ultimele zile de mandat ale Guvernului Cioloș.

În iunie 2018, guvernul Dăncilă a solicitat amânarea dosarului în plenul Comitetului UNESCO. Solicitarea a fost aprobată cu mențiunea că acesta trebuie retrimis în maximum trei ani, altfel recomandarea de înscriere va expira.

În ultima zi a lui ianuarie 2020, guvernul Ludovic Orban a reluat procedura pentru UNESCO.

Nominalizarea se află acum pe ordinea de zi a Comitetului UNESCO, cu recomandare de înscriere din partea ICOMOS, organism consultativ de specialitate al UNESCO.

Ca și în 2018, ICOMOS recomandă, simultan cu includerea pe Lista Patrimoniului Mondial, și includerea în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol.

Proces cu despăgubiri de miliarde de dolari

Motivul pentru care România ar vrea retragerea dosarului este legat de o despăgubire-record pe care Gabriel Resources, compania care a inițiat proiectul de exploatare cu cianuri a zonei aurifere Roșia Montana, ar cere-o statului român.

Înscrierea dosarului, spun multe voci din lumea politică, ar echivala cu creșterea șanselor ca România să fie obligată să plătească acești bani.

Această interpretare, contra-intuitivă, se ciocnește de o alta, a ONG-urilor și a arheologilor, potrivit căreia, tocmai înscrierea dosarului la UNESCO, ar ajuta statul român să nu plătească respectivele despăgubiri.

În 2015, Gabriel Resources a anunțat că a dat în judecată România la Curtea de Arbitraj a Băncii Mondiale pentru un prejudiciu de 4,4 miliarde de dolari, ca urmare a respingerii legii prin care putea începe exploatarea zăcământului.

Procesul în fața unei instante arbitrale a fost posibil în baza acordurilor bilaterale de protecție a investițiilor (BIT) încheiate de România cu Canada, pe de o parte, și cu Marea Britanie și Irlanda de Nord, pe de cealaltă parte.

Judecata, care durează deja de peste cinci ani, e departe de a fi finalizată.

Avocați USR PLUS : Listarea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO nu are legătură de cauzalitate cu prejudiciul

Potrivit unor documente consultate de HotNews, o casă de avocați ai USR-PLUS (care sunt în favoarea listării), spun că nicio legătură de cauzalitate nu a fost stabilită între prejudiciul pretins a fi reparat și depunerea dosarului Roșia Montană la UNESCO.

”Este important de semnalat ca în actele dosarului arbitral depuse de către investitor, se arată marginal că depunerea dosarului este dovada ca Statul nu va permite dezvoltarea proiectului atâta vreme cât va pune în pericol peisajul cultural pe care acum dorește să îl protejeze .

Aceasta susținere este nefundamentată, nominalizarea UNESCO nu echivalează cu instituirea unui regim de protecție a sitului.

Asa cum arata si avocatii apararii, reclamanta porneste de la premiza eronata ca mineritul este interzis pentru totdeauna dacă un regim de protectie este instituit pe un anumit perimetru.”

Istoricul conflictului dintre RMGC și statul român

• 1996 – după ce la mina încă proprietate de Stat încep restructurările şi disponibilizările, compania Gabriel Resources, listată la Bursa din Toronto, Canada îşi manifestă interesul de a continua exploatarea minieră în zonă

• 1997 – este creată compania cu capital mixt EURO GOLD RESOURCES S.A. , în care acţionarii principali sunt Gabriel Resources şi compania minieră de stat Minvest Roșia Montană S.A.; în anul 2000, compania îşi schimbă numele în Roşia Montană Gold Corporation (RMGC)

• 1999 – RMGC obţine licenţa de concesiune pentru exploatare nr. 47/ 1999, pentru exploatarea minereurilor de aur şi argint din perimetrul Roşia Montană.

• Martie 2001 – RMCG organizează întâlniri (consultări publice) cu autorităţile regionale şi locale, cu localnicii, precum şi cu oponenţii proiectului, pentru a răspunde la întrebări legate de operaţiunile de relocare şi strămutare

• 2002 – 2006 – elaborarea de studii de fezabilitate, inclusiv a studiilor de condiţii iniţiale necesare Studiului de evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM)

• Aprilie 2002 – a fost finalizat Planul de Urbanism General (PUG) al comunei Roşia Montană, care include şi proiectul minier propus de RMGC. Tot atunci este finalizat şi Planul de Urbanism Zonal pentru zona industrială Roşia Montană

• Iunie 2002 – Mai 2004 şi Octombrie 2006 – Februarie 2008 – RMGC achiziţionează proprietăţi în zona proiectului, pe baza unui Plan de acţiune pentru strămutare şi relocare, în conformitate cu standardele Băncii Mondiale şi IFC

• Mai 2004 – RMGC revizuieşte Planul de acţiune pentru strămutare şi relocare

• Iulie – august 2006 – au loc 16 consultări publice (14 în România şi 2 în Ungaria) pentru EIM, pentru a prezenta publicului proiectul minier şi a răspunde la întrebările oamenilor; în urma etapei de informare şi consultare publică au rezultat 5600 de întrebări care au fost transmise către RMGC de către Ministerul Mediului în Ianuarie 2007

• Mai 2007 – RMGC a depus la Ministerul Mediului răspunsurile la cele 5600 de întrebări, document care însumează 12.600 de pagini şi care reprezintă o anexă la Raportul EIM, rezultând astfel un document final de peste 17.000 de pagini

• Iunie- August 2007 – începe etapa de analiză a raportului EIM, au loc 4 şedinţe ale comisiei de analiză tehnică (CAT).

• Septembrie 2007 – Ministerul Mediului suspendă procedura de evaluare a Raportului Studiului de Impact asupra Mediului

• Septembrie 2010 – Ministerul Mediului reia procedura de evaluare a Raportului Studiului de Impact asupra Mediului pentru Proiectul Rosia Montana.

• August 2013 – Guvernul român a aprobat şi emis un proiect de lege privind „unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argintifere din perimetrul Roșia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităților miniere în România”

• Decembrie 2013 – Proiectul de lege pentru modificarea Legii Minelor a fost dezbătut şi votat în Camera Deputaților unde nu a reușit să adune numărul minim de voturi necesare pentru a fi adoptat

• Ianuarie 2015 – Gabriel Resources trimite o scrisoare oficială către Președintele României şi Primul Ministru susținând soluționarea pe cale amiabilă a diferendului privind acordarea autorizației

• Tot în 2015, Gabriel Resources a anunțat că a dat în judecată România la Curtea de Arbitraj a Băncii Mondiale pentru un prejudiciu de 4,4 miliarde de dolari, ca urmare a respingerii legii prin care putea începe exploatarea zăcământului