Connect with us
Advertisement

Eveniment

EVENIMENTELE astronomice 2020. Eclipse, ploi de stele, conjuncții. Calendarul fenomenelor spectaculoase din acest an

noaptea astro
credit foto: Ștefan Pop Coț https://www.facebook.com/StefanPopC0t

Publicat

În acest an, vor fi două fenomene astronomice spectaculoase, vizibile din România. Pe 21 iunie 2020, com putea observa o eclipsă parţială de Soare, iar în 21 decembrie 2020 va fi conjuncția planetelor Jupiter și Saturn.

Eclipsa de soare va fi cu o acoperire mică, iar în decembrie planetele Jupiter şi Saturn vor fi în conjuncţie apropiată, la o distanţă aparentă de aproximativ 7 minute de arc. Fenomenul se va putea observa şi din ţara noastră, undeva în jurul orei 17.00, când cele două planete vor fi vizibile spre orizontul sud-vestic.

Citește și VIDEO: Ce sunt luminile văzute pe cerul județului în ultima lună. Sateliții lui Elon Musk, filmați de Eduard Schneider la Sebeș

Alte fenomene deosebite vor fi curenţii de meteori, printre care Perseidele, Luna albastră și patru Super Luni.

Fenomene astronomice vizibile din România

Eclipsa de Lună prin penumbră din 10 ianuarie 2020 – Eclipsa va fi vizibilă din Europa, Africa, Asia, Oceanul Indian şi vestul Australiei. Din ţara noastră, eclipsa se va observa integral, faza maximă va avea loc în jurul orei 21.00; satelitul natural al Terrei nu se va întuneca complet

Eclipsa de Lună prin penumbră din 5 iunie 2020 – Eclipsa va fi vizibilă din Europa, Africa, Asia, Australia şi Oceanul Indian. Faza maximă se va produce la 22.25, ora României.

Eclipsa inelară de Soare din 21 iunie 2020-Din România se va observa o eclipsă parţială de Soare, cu o magnitudine cuprinsă între 0.05 şi 0.15 (5 – 15%)

Fenomene astronomice pe glob – nu sunt vizibile din România

Eclipsa de Lună prin penumbră din 5 iulie 2020 – Eclipsa va fi vizibilă din America de Nord, America de Sud, estul Oceanului Pacific, vestul Oceanului Atlantic, vestul Europei şi vestul Africii

Eclipsa de Lună prin penumbră din 30 noiembrie 2020 – Eclipsa va fi vizibilă din America de Nord, Oceanul Pacific, America de Sud, estul Asiei şi Australia

Eclipsa totală de Soare din 14 decembrie 2020 – Eclipsa va fi vizibilă din America de Sud, Oceanul Pacific şi Oceanul Atlantic

Alte fenomene astronomice vizibile în anul 2020

3 – 4 ianuarie – Maximul curentului de meteori Quadrantidele (ZHR = 40); curentul de meteori cu radiant în constelaţia Bootes, lângă Carul Mare; obiectele cosmice sunt slabe ca strălucire

9 februarie – Super Luna plină de Zăpadă – Luna este simultan plină şi aflată la perigeu (punctul din orbită este la cea mai mică distanţă de Pământ). Satelitul natural al Pământului va părea mult mai mare şi mai luminos pe cer. Termenul de „Luna Zăpezii” a fost dat de anumite triburi amerindiene.

9 martie – Luna viermilor (Luna plină din martie) şi Super Luna (a doua din 2020); triburile de amerindieni au observat că, odată cu topirea zăpezilor şi dezgheţarea solului, râmele încep să iasă din pământ

20 martie – Echinocţiul de primăvară – ora 5.50; începutul primăverii astronomice în emisfera nordică. Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera sudică a sferei cereşti în cea nordică

24 martie – Planeta Venus la elongaţie estică maximă (seara)

8 aprilie – Luna plină roz şi Super Luna (a treia din 2020). Luna plină roz a fost denumită tradiţional aşa deoarece în aprilie apar tufele de phlox (brumărele), unele dintre primele flori de primăvară

22 – 23 aprilie – Maximul curentului de meteori Liridele (ZHR = 20); sunt create de reziduurile din coada cometei Thatcher, ce realizează o orbită în jurul Soarelui în aproximativ 415 ani. Această cometă va mai trece pe lângă Pământ abia în 2276

6 – 7 mai – Maximul curentului de meteori Eta Aquaridele (ZHR = 60); meteori proveniţi din cometa Halley

7 mai – SuperLuna – va apărea mai mare și mai luminoasă pe cer

22 iunie – Solstiţiul de vară – începutul verii astronomice. Solstiţiu înseamnă „soarele stă”, adică are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia

14 iulie – Planeta Jupiter la opoziţie (vizibilă toată noaptea); cea mai mare planetă din sistemul nostru solar se va afla cel mai aproape de Pământ

20 iulie – Planeta Saturn la opoziţie (vizibilă toată noaptea); Planeta cu inele va fi cel mai aproape de Pământ, fiind luminată de către Soare

28 – 29 iulie – Maximul curentului de meteori Delta Aquaridele (ZHR = 20)

12-13 august – Maximul curentului de meteori Perseidele (ZHR = 60 – 100); Perseidele au loc în perioada în care Pământul trece prin coada cometei 109P/Swift-Tuttle. Cometa este considerată cel mai mare obiect cunoscut ce trece repetat pe lângă Pământ, nucleul său având o lăţime de 26 de kilometri.

13 august – Planeta Venus la elongaţie vestică maximă (dimineaţa)

11 septembrie – Planeta Neptun la opoziţie (vizibilă toată noaptea); Pământul se află în cel mai apropiat punct faţă de Nepun, a opta planetă de la Soare va putea fi vizibilă pe cer

23 septembrie – Echinocţiul de toamnă; începutul toamnei astronomice. Din această zi, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până la solstiţiul de iarnă.

13 octombrie – Planeta Marte la opoziţie (vizibilă toată noaptea); Marte va străluci de 7 ori mai puternic decât Saturn şi de 17 ori mai puternic decât steaua Antares, fiind vizibilă de pe Terra toată noaptea

21 – 22 octombrie – Maximul curentului de meteori Orionidele (ZHR = 20); Terra trece prin marginea exterioară a norului de particule din coada cometei 1/P Halley. 

31 octombrie – Planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea) și Luna albastră. Uranus se află cel mai aproape de Pământ, fiind luminată de către Soare. Planeta albastru – verzui va fi mai luminoasă decât în orice altă perioadă a anului. Termenul de „Lună albastră” este folosit atunci când avem două luni pline în decursul aceleeaşi luni

17 – 18 noiembrie – Maximul curentului de meteori Leonidele (ZHR = 15); Pământul trece prin traiectoria prafului cosmic lăsat în urmă de cometa Tempel-Tuttle; meteorii vor cădea cu viteză de 71 km/s

13 – 14 decembrie – Maximul curentului de meteori Geminidele (ZHR = 120); provin din asteroidul 3200 Phaeton

21 decembrie – Solstiţiul de iarnă, ora 12.02; începutul iernii astronomice

21 decembrie – Planetele Jupiter şi Saturn în conjuncţie (seara); Evenimentul nu a mai avut loc din anul 2000; cele două planete luminoase vor apărea la un arc de numai 7 minute una de cealaltă, pe cerul nopţii, vor părea o planetă dublă luminoasă.

surse: astrobarlad.wordpress.com, descopera.ro

foto: credit foto: Ștefan Pop Cot

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement