Fenomene spectaculoase pe cer în iulie: Primele imagini de la un nou telescop spațial. Ce corpuri cerești se vor vedea

Pentru astronomi, luna iulie aduce o surpriză mult așteptată: primele imagini luate de telescopul spațial James Webb. Acestea vor putea fi văzute marți, 12 iulie, la ora 6 dimineața, ora României, transmise direct pe site-ul NASA.

Observatorul Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu” transmite ce obiecte se vor vedea în primele imagini surprinse de acest telescop:

• Nebuloasa din Carina, una din cele mai mari nebuloase, aflată la 7.000 de ani lumină depărtare.
•  Nebuloasa NGC 3132, vizibilă în constelația Vela, la 2.000 de ani lumină depărtare.
• Cvintetul lui Stephan, un grup de galaxii aflat la 250 de milioane de ani lumină depărtare.
• Un roi de galaxii foarte îndepărtat, denumit SMACS J0723.3-7327.

Pe lângă cele menționate mai sus, se va putea vedea și un spectru al atmosferei unei exoplanete.

Imaginile vor fi cu siguranță deosebite, după cum arată și imaginea test luată cu acest telescop, în care se văd mii de stele și galaxii, se mai arată în postarea Observatorului Astronomic din București.

NASA va publica  primele imagini obținute de telescopul spațial Webb

NASA a publicat vineri lista cu cele cinci subiecte celeste alese pentru debutul Webb, construit pentru agenția spațială americană de către gigantul aerospațial Northrop Grumman Corp .

Printre acestea se numără două nebuloase – nori enormi de gaz și praf aruncați în spațiu de exploziile stelare care formează pepiniere pentru noi stele – și două seturi de roiuri de galaxii.

Unul dintre acestea, potrivit NASA, prezintă în prim-plan obiecte atât de masive încât acționează ca niște „lentile gravitaționale”, o distorsiune vizuală a spațiului care mărește foarte mult lumina care vine din spatele lor pentru a expune obiecte și mai slabe și mai îndepărtate.

NASA va prezenta, de asemenea, prima analiză spectrografică a lui Webb a unei exoplanete – una cu o masă aproximativ jumătate din cea a lui Jupiter, care se află la peste 1.100 de ani lumină distanță – dezvăluind semnăturile moleculare ale luminii filtrate care trece prin atmosfera sa.

Toate cele cinci ținte de prezentare ale lui Webb erau cunoscute anterior de oamenii de știință. Una dintre ele, grupul de galaxii aflate la 290 de milioane de ani-lumină de Pământ, cunoscut sub numele de Cvintetul lui Stephan, a fost descoperit pentru prima dată în 1877.

Dar oficialii NASA promit că imaginile Webb captează subiectele sale într-o lumină cu totul nouă, la propriu.

„Ceea ce am văzut m-a emoționat ca om de știință, ca inginer și ca ființă umană”, a declarat reporterilor Pam Melroy, administratorul adjunct al NASA, care a analizat imaginile, potrivit Mediafax.

O imagine nespecificată din această colecție va fi prezentată luni seara de președintele american Joe Biden, în cadrul unei ședințe de informare la Casa Albă cu șeful NASA, Bill Nelson, a anunțat duminică agenția spațială.

Restul vor fi făcute publice așa cum a fost programat anterior, în cadrul unei transmisiuni în direct și pe internet, marți, de la Centrul Goddard Space Flight Center al NASA din Greenbelt, Maryland, de către NASA și colaboratorii săi de la agențiile spațiale europene și canadiene.

Telescopul Webb – cel mai mare observator astronomic în spațiu

Telescopul în infraroșu, în valoare de 9 miliarde de dolari, cel mai mare și mai complex observator astronomic trimis vreodată în spațiu, a fost lansat în ziua de Crăciun din Guyana Franceză, pe coasta de nord-est a Americii de Sud.

O lună mai târziu, instrumentul de 6.350 kg a ajuns la locul său de parcare gravitațională pe orbita solară, învârtindu-se în jurul Soarelui în tandem cu Pământul la aproape 1 milion de mile de casă.

Webb, care își vede subiecții în principal în spectrul infraroșu, este de aproximativ 100 de ori mai sensibil decât predecesorul său de 30 de ani, telescopul spațial Hubble, care orbitează Pământul de la o distanță de 547 km și operează în principal cu lungimi de undă optice și ultraviolete.

Suprafața mai mare de colectare a luminii a oglinzii primare a lui Webb – o matrice de 18 segmente hexagonale din beriliu acoperit cu aur – îi permite să observe obiecte la distanțe mai mari, deci mai departe în timp, decât Hubble sau orice alt telescop.

Sensibilitatea sa în infraroșu îi permite să detecteze surse de lumină care, altfel, ar fi ascunse în spectrul vizibil de praf și gaze.

Luate împreună, aceste caracteristici ar trebui să transforme astronomia, oferind prima imagine a unor galaxii nou-născute care datează de la doar 100 de milioane de ani după Big Bang, punctul de aprindere teoretic care a pus în mișcare expansiunea universului cunoscut acum aproximativ 13,8 miliarde de ani.

De asemenea, instrumentele lui Webb îl fac ideal pentru a căuta semne de atmosfere care ar putea susține viața în jurul a zeci de plante recent documentate care orbitează în jurul unor stele îndepărtate și pentru a observa lumi mult mai apropiate de casă, cum ar fi Marte și Titan, satelitul înghețat al lui Saturn.

Pe lângă o serie de studii deja programate pentru Webb, cele mai revoluționare descoperiri ale telescopului s-ar putea dovedi a fi cele care încă nu au fost anticipate.

Acesta a fost cazul descoperirii surprinzătoare a lui Hubble, prin observarea supernovelor îndepărtate, că expansiunea universului se accelerează, în loc să încetinească, deschizând un nou domeniu al astrofizicii dedicat unui fenomen misterios pe care oamenii de știință îl numesc energie întunecată.

sursa: Facebook Observator Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”, Mediafax