Formularul 088: Care sunt noile obligații pentru acționarii, asociații și administratorii companiilor care se înregistrează în scopuri TVA. Exemplu de fraudă de la ANAF

Firmele care solicită înregistrarea în scopuri de TVA trebuie să depună un formular în care să fie detaliate informații despre acționari și administratori, date precum studiile lor, veniturile obținute în ultimul an indiferent care e sursa acestor venituri, dacă au fost la conducerea unor firme cu datorii la stat.

ANAF a justificat necesitatea păstrării procedurii controversate de înregistrare în scop TVA de către firme, prin cazuistica bogată privind fraudarea bugetului de stat cu sute de milioane de euro de către firme din categoria marilor contribuabili. După cum a promis acum 10 zile, Fiscul prezintă și primul exemplu de evaziune fiscală din domeniul TVA.

Citește și ANAF: Termen prelungit cu o lună pentru firmele care trebuie să îndeplinească noile condiţii de înregistrare TVA

Prevederile privind formularul 088, valabile și anul trecut, fac, de această dată, obiectul detalierii cazurilor în care formularul se reface în cazul oricărei modificări ce ține de la înregistrarea în scopuri de TVA și până la cazul schimbării sediului social sau a structurii acționariatului.

Se aplică norme din Noul Cod de Procedură Fiscală, după ce anul trecut mai existase o formă, specifică vechiului Cod, dar care nu apucase să fie pusă în aplicare la toate nivelurile, întrucât în economia reală crease numai probleme.

Formularul 088 „Declaraţie pe propria răspundere pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA” va trebui completat în patru situații:

– în momentul în care se solicită înregistrarea în scopuri de TVA;

– atunci când este depășit plafonul de 220.000 de lei și persoana impozabilă este obligată să se înregistreze în scopuri de TVA;

– în momentul în care se schimbă sediul social – chiar dacă firma este deja înregistrată în scopuri de TVA;

– atunci când se schimbă administratorii și/sau a asociații – chiar dacă firma este deja înregistrată în scopuri de TVA.

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA trebuie să comunice o serie de informații, dar și să pună la dispoziția ANAF documentele care atestă respectivele informații.

Informațiile solicitate de ANAF se referă inclusiv la studiile administratorilor și a asociaților, dar și la istoricul lor „antreprenorial”, spre exemplu dacă au deținut calități similare la companii care au intrat în insolvență sau care au datorii la stat.

Toate informațiile declarate trebuie însoțite de documente care să le ateste veridicitatea: diplome de studii, cazierul fiscal, adeverințe de venit, contracte de muncă etc.

Printre informațiile cerute de ANAF se numără:

– la câte persoane impozabile deţin sau au deţinut calitatea de asociat şi/sau administrator, în ultimii 5 ani anteriori depunerii prezentei declaraţii, administratorii şi asociaţii persoanei impozabile care solicită înregistrarea

– în situaţia deţinerii calităţii de asociat şi/sau administrator, în ultimii 5 ani anteriori depunerii prezentei declaraţii, conform pct. 18, la persoane impozabile şi în situaţia creditării acestor persoane impozabile de către asociaţi şi/sau administratori, companiile trebuie să precizeze soldul sumei cu care a fost creditată fiecare persoană impozabilă în parte

– veniturile brute realizate de asociați și administratori persoane fizice în ultimele 12 luni

– ce studii/profesii au administratorii persoane fizice şi ce ocupaţii au avut în ultimele 12 luni anterioare celei în care se depune declaraţia

– indicatorii realizați de asociații și administratorii persoane juridice în ultimul an fiscal (cifra de afaceri)

– spațiul cu destinație de sediu fiscal și dacă domiciliul fiscal declarat este diferit de sediul social

– dacă există spații cu destinații de sedii secundare

– dacă acționarii sau administratorii dețin sau au deținut calități similare la companii lichidate, în insolvență sau inactive

– dacă acționarii sau administratorii dețin sau au avut în ultimii 5 ani calități similare la companii care înregistrează datorii la buget. Dacă da, formularul prevede completarea acestor firme și a obligațiilor fiscale restante

– informații din cazierul fiscal al administratorilor și al asociaților (fapte de natură contravențională)

– informații despre cetățenii străini acționari sau administratori (dacă au viză)

– conturile bancare din străinătate ale companiei

– date despre contabilii societăților (CNP, data începerii și încheierii contractului de muncă)

– datele de identificare a persoanelor care depun declaraţii fiscale în numele companiei

– numărul contractelor individuale de muncă încheiate pentru realizarea obiectului de activitate.

Formularul 088 a fost introdus la începutul anului trecut și completat în vara lui 2015 când au fost introduse prevederile legate de completarea sa în momentul în care se schimbă sediul social sau structura administratorilor/acționarilor.

Dacă nu se vor conforma noilor prevederi, companiile riscă să își piardă statutul de societate înregistrată în scopuri de TVA.

Înainte de introducerea acestui formular, firmele aveau de completat un document mult simplificat. Formularul anterior nu prevedea necesitatea completării datelor detaliate despre acționari.

Cum este utilizat codul de TVA de către contribuabilii care fraudează bugetul de stat folosind firme fantomă

ANAF a justificat necesitatea păstrării procedurii controversate de înregistrare în scop TVA de către firme, prin cazuistica bogată privind fraudarea bugetului de stat cu sute de milioane de euro de către firme din categoria marilor contribuabili. După cum a promis acum 10 zile, Fiscul prezintă și primul exemplu de evaziune fiscală din domeniul TVA.

Potrivit ANAF, “inspectorii antifraudă au identificat şi stabilit un prejudiciu de peste 24 milioane euro (cca 108 milioane lei), reprezentând taxa pe valoarea adăugată aferentă comercializării de legume şi fructe către marile lanţuri de retail (Carrefour, Lidl, Metro, Selgros, Billa, Real, Cora, Mega Image) din 2012 până în 2014”.

Din ianuarie 2014, inspectorii antifraudă fiscală au analizat şi monitorizat activitatea comercială a 62 firme, care au realizat importuri şi achiziţii intracomunitare de legume şi fructe din ianuarie 2012 până în prezent, transmite Fiscul.

Circuitul era controlat de un grup restrâns de persoane de origine turcă şi reprezenta liderul de piaţă în acest domeniu, pentru unii retail-eri fiind chiar cel mai important furnizor, după valoarea contractelor.

Sistemul de fraudare funcţiona pe două paliere distincte. Primul palier era constituit din 58 societăţi tip „fantomă”, fără active, înfiinţate pe numele unor persoane cu situaţie materială precară, fără studii și fără venituri (cetăţeni români sau arabi, refugiaţi din zone de conflict), care primeau între 100 şi 200 lei pentru fiecare firmă.

Firmele din primul palier, care fie nu declarau obligaţiile fiscale, fie refuzau să le plătească şi intrau în insolvenţă, aveau rolul de a asigura un circuit de furnizori şi facturare pentru cele trei firme din al doilea palier, menit să confere aparenţa legalităţii şi seriozităţii necesare colaborării cu marile lanţuri de retail. Timp de doi ani şi jumătate, au fost descărcate şi comercializate săptămânal în România cca 570 tone legume şi fructe (28 TIR-uri), cu predilecţie banane şi portocale provenite din UE (Franţa, Olanda, Grecia şi Italia) şi citrice importate de la o firma din Turcia, controlată de tatăl uneia dintre persoanele implicate.

În fapt, în cazul achiziţiilor intracomunitare, TVA aferentă se înregistra cu taxare inversă, urmând să fie colectată la vânzarea produselor, iar sustragerea de la achitare se realiza prin înregistrarea de achiziţii cu TVA deductibil de la firmele tip „fantomă” interpuse pe lanţul de comercializare. În cazul importurilor, obligaţiile fiscale erau preluate de aceleaşi firme tip „fantomă”, iar societăţile de pe cel de-al doilea palier solicitau compensarea debitelor fiscale, mai precizează ANAF.

Valoarea livrărilor din ultimul an către retail-eri a fost de cca 100 milioane euro, perioadă în care bugetul de stat a fost privat de plata TVA, înregistrându-se chiar solduri negative, respectiv TVA de recuperat.

La verificările efectuate în cooperare cu organele de cercetare penală din cadrul IGPR, au fost identificate stocuri de legume şi fructe de cca 700 tone, sume de încasat de la retail-eri echivalentul a 4 milioane de euro, terenuri in proprietate in jud. Ilfov, instalaţii de coacere pentru banane, sume în numerar, autoturisme de lux şi alte active valorificabile, asupra cărora organele de urmărire penală au dispus instituirea măsurilor asigurătorii în vederea recuperării prejudiciului. În cauză procurorii au dispus reținerea a 12 persoane cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile.

surse: cursdeguvernare.ro, anaf.ro