FOTO-VIDEO: 417 ani de la intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia. Depuneri de coroane și ceremonial, la statuia ecvestră a domnitorului, din Cetatea Alba Carolina

Oficialităţile din judeţul Alba au marcat marţi, 1 noiembrie, 417 ani de la intrarea triumfală a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, printr-o serie de manifestări la statuia ecvestră a domnitorului, din Cetatea Alba Carolina. 

Programul a inclus oficierea unei slujbe religioase, urmată de susţinerea unei alocuțiuni cu privire la semnificaţia evenimentului și depuneri de coroane de flori  la statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din municipiul Alba Iulia.

La eveniment au participat, printre alții, prefectul județului Alba, Mihaela Albu, președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, viceprimarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa, reprezentanți ai Arhiepiscopiei Ortodoxe Române, ai Garnizoanei Alba Iulia (M.Ap.N, M.A.I), Direcţiei Judeţene de Informaţii Alba, Oficiului Judeţean de Telecomunicaţii Speciale Alba, Colegiului Naţional Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia, serviciilor publice deconcentrate, Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia, Fundaţiei „1 Decembrie 1918 Alba Iulia pentru Unitatea şi Integritatea României” și Societății Cultural Patriotice „Avram Iancu”- Filiala Alba.

„Este un moment important pentru poporul român, nu numai pentru Alba Iulia. Mi-aș dori ca această zi de 1 noiembrie să fie sărbătorită în întreaga Românie, de românii de pretutindeni, pentru că a fost un eveniment important în istoria noastră. A fost un prim pas spre ideea de unitate națională și din fericire, aici la noi în oraș, în Alba Iulia”, a transmis președintele CJ Alba, Ion Dumitrel.

Au trecut mai bine de patru secole de când Alba Iulia a fost pentru prima dată capitala țărilor române unite sub sceptrul lui Mihai Viteazul. Înainte de îndeplinirea idealului românesc, de unire a teritoriilor de la nord și sud de Carpați, în 1600, în istorie a rămas glorioasa intrare a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, după victoria de la Şelimbăr asupra oştilor transilvane, conduse de cardinalul Andrei Bathory.

Născut în anul 1558, Mihai Viteazul a fost ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Ţării Româneşti şi, pentru o scurtă perioadă, în 1600, conducător al celor trei ţări ce formează România: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova.

Până să ajungă domn al celor trei ţări româneşti, Mihai Viteazul a mai treacut de două ori prin Alba Iulia: prima dată în 1592, ca fugar după ce luase parte în calitate de ban al Olteniei la complotul boieresc împotriva lui Alexandru cel Rău, domn al Ţării Româneşti şi a doua oară, în 1596, ca învingător la Călugăreni. Cronicarul Szamosközy ne relatează că “boierul român a stat ascuns aici, în Ardeal în 1592, la curtea lui Sigismund timp de două săptămâni, timp în care Balthazar Báthory, vărul principelui, i-a furat toate lucrurile”, potrivit Dacoromania.ro.

În contextul politic al pericolului destrămării coaliției anti-otomane, Mihai Viteazul a decis Unirea celor trei țări. În iulie 1599, a trimis o solie la Praga, pentru a cere încuviințarea împăratului Rudolf al II-lea. Primind un răspuns favorabil, la sfârșitul aceluiași an, a intrat în Transilvania prin pasul Buzău, cu o armată formată din români și mercenari de diferite etnii: unguri și secui din Ardeal, polonezi, sârbi etc. După victoria asupra lui Andrei Bathory – suveran al Transilvaniei (Bătălia de la Şelimbăr, 18/28 octombrie 1599), Mihai Viteazul şi-a făcut intrarea triumfătoare la Alba Iulia, pe 1 noiembrie 1599, primind cheile fortăreței de la episcopul Napragy. Pentru a consolida Unirea celor trei ţări, Mihai Viteazul a luat unele măsuri, cum ar fi adoptarea aceleiași steme pentru toate teritoriile, construirea unei biserici ortodoxe la Alba Iulia şi acordarea anumitor înlesniri preoților și iobagilor români.