Abrud
FOTO-VIDEO Ultima liturghie: Biserică din Apuseni, pe cale să fie distrusă de ”lacul morții” din Valea Șesii
După biserica din satul Geamăna, un alt lăcaș de cult din Munții Apuseni este pe cale să fie „înghițit” de iazul de decantare a sterilului de la Valea Șesii. Apa acidă de la capătul barajului de decantare a ajuns la peretele exterior al bisericii „Sfântul Mihail” din satul Vința, comuna Lupșa, lăcaș de cult vechi de peste 200 de ani.
Vineri, 13 aprilie, s-a oficiat ultima liturghie în biserica ortodoxă din satul Vinţa. Lăcașul de cult a fost construit în perioada 1819 – 1826 prin contribuția a 30 de familii din sat. În ultima perioadă, apa acidă de la capătul iazului de decantare a sterilului a ajuns la zidurile lăcașului de cult, iar o parte din cimitir a fost inundat deja.
„A fost convocat Comitetul pentru Situații de Urgență care s-a deplasat la fața locului marți, 10 aprilie. S-a făcut un proces verbal care a fost înaintat Instituției Prefectului județului Alba. Am avut mai multe întâlniri cu reprezentanții Cupru Min SA Abrud, inclusiv anul trecut, iar aceștia ne-au spus că vor face tot posibilul pentru relocarea bisericii. Ca Primărie nu avem teren propriu în proprietate publică în zona respectivă, cea vizată pentru relocarea bisericii. Este extravilan și sunt terenuri aflate în proprietatea unor persoane fizice, astfel încât autorizația de costruire va trebui dată de către Consiliul Județean. Cu siguranță pentru terenul respectiv va trebui să fie obținut CF în cotă de 1/1. Există un proiect de relocare a bisericii, din câte știu eu, doar o parte dintre materiale vor fi folosite pentru construcție”, a transmis pentru Alba24 primarul comunei Lupșa, Dănuț Bârzan.
Zona propusă pentru relocare ar trebui să fie peste drumul de contur, la aproximativ 25 de metri față de cota de nivel.
„În urma unei întâlniri, la care au participat reprezentanţii Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia şi ai parohiei locale, precum cei ai societăţii Cupru Min SA Abrud, s-a hotărât ca biserica să fie strămutată. A fost găsită o nouă locaţie, există proiect, problema ar urma să fie rezolvată în această primăvară, cel târziu în vară”, au precizat pentru Alba24 reprezentanții Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia.
Biserica „Sfântul Mihail” este construită din piatră pe locul fostei biserici din lemn. Aceasta nu are o dată precisă a edificării sale, dar a fost renovată în 1819, iar ceea ce confirmă existenţa ei este inscripţia de pe clopot „Anii Domnului” 1775 la Vicea şi o „Evanghelie” (tipărită în 1760 şi cu însemnarea donaţie din 1773) . În interiorul bisericii se păstrează încă pictura realizată în 1821, în condiţii remarcabile.
„Toți au mințit. Au spus că o să salveze biserica și că o să fie strămutată. (…) Apa a ajuns și la temelia școlii, a intrat în grădini la oameni. Sunt oameni care ar fi fost dispuși să contribuie cu muncă, cu bani, ca să salveze biserica asta, să o strămute”, a spus unul dintre localnici, care a filmat lăcașul de cult luni, 9 aprilie, în a doua zi de Paști.
„Vrem să nu asistăm neputincioşi la acoperirea acesteia de ape, ca în cazul Bisericii din Geamăna, pentru care nu se mai poate face nimic. Am facut nenumărate sesizări, dar am primit raspunsuri în batjocură. La biserica din Geamăna, cea acoperită de steril, sunt sutele de morminte ale părinţilor, moşilor şi strămoşilor noştri, îngropaţi a două oară. La Vinţa, situaţia va fi la fel, deoarce cimitirul este în jurul bisericii“, spunea, în urmă cu doi ani, Vasile Bîrdea, un locuitor al satului Vinţa.
Schimbarea la faţă a zonei a început în anul 1977, când Nicolae Ceauşescu a decis să dea drumul exploatării de cupru de la Roşia Poieni, în prezent Cupru Min Abrud. La început, locuitorii celor aproape 400 de case şi-au imaginat că lucrurile vor merge bine, însă n-a fost aşa. La începutul anilor 1980, au fost expropriate de statul român peste 300 de familii din Geamăna. În 1986, când a început deversarea sterilului, trăiau aici peste 1.000 de persoane. Din biserica monumentală a satului Geamăna se mai vede doar turla şi o parte din acoperiş. Oamenii din Geamăna care locuiau mai sus de centrul satului s-a încăpăţânat să rămână. Odată cu creşterea muntelui de steril, au fost nevoiţi să plece, pentru că au rămas fără locuinţe. Au mai rămas în prezent mai puţin de 10 gospodării din vechiul sat care mai sunt locuite. Ultimele estimări arată că iazul are o suprafaţă de peste 130 de hectare.
sursa foto-video: Cristi Pascal, Vasile Bîrdea, Raluca Prelipceanu
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News