Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Guvernul vrea să majoreze salariile de la stat. România, campioană la luat bani de la populație și firme pentru plata bugetarilor

Publicat

Guvernul pregătește noi majorări salariale, inclusiv pentru toți bugetarii, cu excepția demnitarilor și a personalului încadrat la nivelul administrației publice locale. Creșterile vor fi valabile din această lună.

România este lider în UE la alocarea din buget pentru salariile angajaților de la sta din banii strânși de la populație și firme.

Câți bugetari are România

Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România este de aproximativ 1.270000, iar 64% dintre acestea lucrează în administraţia publică centrală, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor (MF).

Din totalul celor 807.562 de angajaţi din administraţia publică centrală, 595.034 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 2.879 angajaţi faţă de noiembrie 2021).

Cum justifică guvernanții majorările salariale pentru bugetari

Potrivit profit.ro, Guvernul spune că pandemia de COVID-19 a determinat la nivel național luarea unor măsuri de natură sanitară și economică care au generat dezechilibre la nivelul indicatorilor macroeconomici.

Astfel în lipsa unor măsuri concrete și rapide s-ar vulnerabiliza și mai mult categoriile de persoane vizate, prin diminuarea puterii de cumpărare, cu impact semnificativ asupra standardelor de viață ale populației și prin amplificarea riscului de sărăcire extremă.

Cu acest argument, Guvernul pregătește mai multe măsuri prin care toate categoriile de bugetari din administrația locală și centrală vor primi majorări de salarii:

• acordarea, începând cu luna august 2022, a unei pătrimi din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2021, tuturor categoriilor de personal bugetar, cu excepția personalului care ocupă funcții de demnitate publică și a personalului încadrat la nivelul administrației publice locale.

• acordarea, începând cu luna august 2022, a salariilor de bază prevăzute de lege pentru anul 2022, pentru personalul din cadrul Institutului Național de Statistică precum și din cadrul direcțiilor regionale și județene de statistică,

• acordarea majorării salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Ministerului Culturii și Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, a personalului din cadrul instituțiilor aflate din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, precum și a serviciile publice deconcentrate ale acestor ministere,

• acordarea majorării salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii personalului din cadrul Institutului Național de Statistică precum și din cadrul direcțiilor regionale și județene de statistică.

Aceste majorări salariale se vor acorda cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, pe fiecare ordonator principal de credite.

În primăvară, Parlamentul a semnat majorarea salariilor bugetarilor, de la 1 iulie, cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 și nivelul în plată la finele anului trecut.

România, lider în UE la cât alocă pentru salariile bugetarilor din banii strânși de la populație și firme

Datele analizate de Profit.ro mai relevă că România este, pentru al cincilea an, lider în UE după cât alocă pentru salariile angajaților statului din veniturile strânse de la populație și firme.

Statul român a urcat pe prima poziție în 2017, în contextul creșterilor salariale accelerate din acea perioadă, și s-a menținut pe acest loc inclusiv în perioada pandemiei, când statul a ajuns să dea pe salarii peste 37% din venituri.

Doi ani de înghețare a salariilor din sectorul bugetar (cu unele excepții, cum ar fi personalul medical și profesorii), corelat cu revenirea economiei și inflația care a erodat veniturile angajaților din sectorul public, au adus ponderea salariilor în venituri la cel mai redus nivel după 2017.

În ultimul an statul a angajat de patru ori mai mulți bugetari decât în anul anterior

Statul a angajat peste 17.000 de bugetari în ultimul an, de patru ori mai mulţi decât în anul anterior. Numărul de bugetari a crescut cu 17.000 în ultimul an (mai 2022 vs. mai 2021) şi a ajuns la 1,27 milioane de persoane.

Efectivul de angajaţi la stat a crescut mult mai alert decât în perioada mai 2020 – mai 2021, când s-au angajat 4.800 de salariaţi în sectorul public ♦ Este cea mai mare creştere a numărului de angajaţi din sectorul bugetar din 2019 încoace .

Cei 1,27 milioane de bugetari reprezintă un sfert din numărul total de salariaţi din România. Guvernul a îngheţat noile angajări în perioada iulie – decembrie 2022, pentru a reduce din cheltuieli.

UPDATE: Ministerul Muncii vine cu precizări. Ce categorii de bugetari vor avea salariile majorate de la 1 august

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale propune acordarea, începând cu luna august, a unei pătrimi din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021, tuturor categoriilor de personal bugetar, cu excepţia celui care ocupă funcţii de demnitate publică şi a personalului încadrat la nivelul administraţiei publice locale, conform unui proiect de Ordonanţă publicat pe site-ul ministerului.

„La Articolul I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1202 din 18 decembrie 2021, cu modificările ulterioare, se introduc următoarele prevederi:

acordarea, prin excepţie de la prevederile alin.(1), începând cu luna august 2022, a unei pătrimi din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021;

acordarea, începând cu luna august 2022, pentru personalul nou încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, în perioada ianuarie-iulie 2022, a unei pătrimi din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cel din luna iulie 2022”, se arată în Nota de fundamentare a proiectului de OUG pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

De asemenea, proiectul mai prevede majorări salariale acordate prin modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, respectiv acordarea, începând cu luna august 2022, a salariilor de bază prevăzute de lege pentru anul 2022, pentru personalul din cadrul Institutului Naţional de Statistică precum şi din cadrul direcţiilor regionale şi judeţene de statistică

„Personalul din cadrul Institutului Naţional de Statistică precum şi din cadrul direcţiilor regionale şi judeţene de statistică beneficiază, începând cu luna august 2022, de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022”, se menţionează în Nota de fundamentare.

Prin proiect se mai propune acordarea majorării salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Ministerului Culturii şi Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, a personalului din cadrul instituţiilor aflate din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, precum şi a serviciile publice deconcentrate ale acestor ministere, şi personalului din cadrul Institutului Naţional de Statistică precum şi din cadrul direcţiilor regionale şi judeţene de statistică.

„Aplicarea prevederilor se va face cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, pe fiecare ordonator principal de credite, cu respectarea art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.130/2021”, se precizează în Nota de Fundamentare.

Proiectul mai propune ca personalul prevăzut la art.5 alin.(1) din O.U.G. nr.155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, cu modificările şi completările ulterioare, să beneficieze de majorarea salariului de bază, soldei de funcţie/salariului de funcţie, indemnizaţiei de încadrare cu până la 50%.

Aceste majorări sunt motivate de iniţiatorii proiectului prin faptul că actuala criză generată de pandemia de COVID-19 a determinat la nivel naţional luarea unor măsuri de natură sanitară şi economică care au generat dezechilibre la nivelul indicatorilor macroeconomici, iar în lipsa unor măsuri concrete şi rapide s-ar vulnerabiliza şi mai mult categoriile de persoane vizate de prezenta ordonanţă de urgenţă, prin diminuarea puterii de cumpărare, cu impact semnificativ asupra standardelor de viaţă ale populaţiei şi prin amplificarea riscului de sărăcire extremă.

Începând cu 1 iulie 2017, salarizarea personalului din sectorul bugetar este reglementată prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 prevede că în perioada 2019 – 2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând o pătrime din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018, creşterea respectivă şi data de aplicare urmând a fi stabilite prin legea anuală a bugetului de stat.

Pentru anul 2019, salariile de bază s-au majorat cu o pătrime din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018.

Începând cu luna ianuarie 2020, conform prevederilor legale, salariile de bază s-au majorat cu 1/3 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2019.

În anul 2021, începând cu data de 1 ianuarie, s-a stabilit menţinerea cuantumului brut al salariilor de bază de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice la acelaşi nivel cu cel acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

De asemenea, potrivit prevederilor din OUG nr.130/2021, „prin derogare de la prevederile art.38 alin.(4) şi (4^1) lit. c) din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2022, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2021 în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii”.

Prin excepţie, pentru „Familia ocupaţională de funcţii bugetare Sănătate şi asistenţă socială”, începând cu data de 1 ianuarie 2022 salariile de bază s-au majorat cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021.

O altă excepţie a fost făcută în cazul personalului didactic de predare, personalului didactic auxiliar, personalului didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ.

„Prin urmare, drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar nu au fost majorate în ultimii doi ani ca urmare a măsurilor fiscal-bugetare adoptate în contextul economic actual, cu excepţia personalului care ocupă funcţiile prevăzute în anexa nr. II „Familia ocupaţională de funcţii bugetare Sănătate şi asistenţă socială” la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a personalului didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ care au beneficia de la începutul anului 2022 de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021″, semnalează Nota de fundamentare a proiectului de OUG.

De asemenea, prin Nota de fundamentare a proiectului se motivează că activitatea care urmează a fi desfăşurată de personalul implicat în implementarea reformelor din PNRR presupune responsabilităţi şi competenţe cel puţin similare celor necesare pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, precum şi faptul că activităţile specifice atribuţiilor de coordonator de reformă/investiţii sunt de o complexitate deosebită, iar pentru recrutarea/retenţia unui personal înalt calificat care să asigure implementarea reformelor şi investiţiilor în termenele asumate este necesară remunerarea în aceleaşi condiţii pentru toate instituţiile cu atribuţii şi specificităţi similare, drept pentru care este necesară şi uniformizarea condiţiilor de remunerare pentru activitatea de gestionare a PNRR.

Totodată, subliniază sursa citată, absenţa unui sistem motivaţional pentru personalul din cadrul Institutului Naţional de Statistică precum şi din cadrul direcţiilor regionale şi judeţene de statistică face foarte dificil demersul de atragere a personalului cu înaltă pregătire profesională sau păstrarea experţilor calificaţi şi cu experienţă.

Documentul mai menţionează că, prin comparaţie cu nivelul de salarizare practicat în cadrul celorlalte autorităţi ale administraţiei publice centrale, cât şi al serviciilor deconcentrate ale acestora, nivelul de salarizare existent în cadrul aparatului propriu al Ministerului Culturii şi Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, precum şi al serviciilor deconcentrate ale acestora, se situează la limita inferioară existentă la nivelul tuturor instituţiilor publice de la nivel central, rezumându-se la salariul de bază stabilit conform legii de salarizare, etapizat, în prezent acesta fiind plafonat la nivelul anului 2020.

„În contextul anterior menţionat, precizăm că atât Ministerul Culturii şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, cât şi serviciile publice deconcentrate ale acestuia întâmpină greutăţi în atragerea de specialişti care să înlocuiască persoanele cu experienţă şi vechime care părăsesc instituţia prin pensionare, transfer si prin
renunţare la funcţia deţinută şi insuficient remunerată. De asemenea, nivelul scăzut al salariilor împiedică recrutarea tinerilor specialişti în domenii cheie”, se arată în Nota de fundamentare.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

4 Comentarii

4 Comentarii

  1. pilu

    sâmbătă, 06.08.2022 at 11:38

    Aşa-i când proştii din partide ţin nepărat să fie populari. Nu dau din banii lor.

  2. Onelian

    sâmbătă, 06.08.2022 at 12:29

    Normali nu sant capaii care conduc astazi tara.Nici la balaceeanaca nus buni.Trbuie trimisi toti la munca fortata sa vada cum se castiga o bucata de paine banditii.

  3. Rabdatorul

    duminică, 07.08.2022 at 00:02

    Rusine să le fie! Lipitorii de afișe trebuie răsplătiți că la STAT este de stat nu de muncit. Cei ce scriu ce nu le place au telefoanele supravegheate dar asta nu este o problemă că le schimbăm dar vine votul….

  4. Penibilul

    duminică, 07.08.2022 at 07:50

    Bani mai multi la ,,statul degeaba,,? Nesimtirea politicienilor nu are margini. Uita ca nu voteaza doar birocratii !

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

Protest al sindicaliștilor din Poliție. Sunt nemulțumiți de salarii și spun că nu le sunt respectate drepturile

Publicat

Sindicaliștii polițiști au declanșat ”seria protestelor pe termen nelimitat”. Marți, aceștia pichetează sediul Ministerului Finanțelor.

Polițiștii susțin că drepturile lor le sunt ”sfidate grosolan” de Guvern. Amintesc de proiectul Ministerului Muncii prin care ”doar câteva ministere, laolaltă cu toate structurile lor teritoriale, ar beneficia de o majoare a salariului de bază de 15%”, iar pentru ei este prevăzută doar jumătate din diferența amânată doi ani.

Sindicaliștii care participă la protest spun că au revendicări scrise, trimise Guvernului, MAI și Ministerului Finanțelor și au solicitat inclusiv discuții cu ministrul Adrian Cîciu.

Participă și reprezentanți de la Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, de la SCMD, dar și de la alte sindicate polițienești.

Comunicatul Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual:

”Drepturile noastre și ale întregii familii ocupaționale bugetare Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, dar și ale pensionarilor militari (rezerviști din Armată și Poliție, care pot fi rechemați oricând, la ordin, în activitate, conform Legii nr. 446/2006 ), sunt în continuare sfidate grosolan de către actualul Guvern.

Mai mult, printr-un proiect legislativ inițiat acum câteva zile de Ministerul Muncii (confirmat oficial de către ministrul de resort al Coaliției), se continuă haosul în sistemul bugetar de salarizare, și așa discreționar și politizat, astfel încât doar câteva ministere, alese pe sprânceană, plus INS (pentru ,,complexitatea muncii desfășurate” – cităm din nota de fundamentare), laolaltă cu toate structurile lor teritoriale, ar beneficia de o majorare a salariului de bază de 15% (să ne explicăm: nu depreciem munca din diferite domenii de activitate și am evitat tot timpul să ne uităm în curtea altora, dar o astfel de sintagmă justificativă, inventată de inițiatorul OUG, este de neînțeles, prin raportare la noi și la celelalte ocupații bugetare).

O majorare consistentă, de până la 50%, ar urma să fie acordată tuturor angajaților de la stat, care lucrează în domeniul fondurilor europene (inclusiv în SNAOPSN), în timp ce familia noastră ocupațională ar beneficia DOAR de jumătate din diferența amânată doi ani, care trebuia acordată, INTEGRAL, la 1 ianuarie 2022 (în fond, sume infime, de 150-200 lei, anulate de inflația majoră a ultimilor ani). Deci, o altă amânare, O ALTĂ SFIDARE!

Nu putem suporta la nesfârșit deciziile preferențiale ale Guvernului și ale Coaliției care l-a generat, pentru că, în tot acest an, pe parcursul discuțiilor și al negocierilor, desfășurate la cel mai înalt nivel, deciziile care ne privesc au fost pasate de la unii la alții, fără scrupule!

  • – Pentru domnii guvernanți, ,,complexitatea muncii” noastre nu există!
  • – Sutele de cazuri de polițiști ultragiați sau zecile de cazuri de colegi căzuți la datorie sunt doar niște cifre furnizate de complexitatea muncii de la Statistică, și atât!
  • – Riscurile profesionale cotidiene și misiunile cu adevărat dificile – a căror complexitate este reală, nu generată din pix -, în lupta cu infractorii români sau importați de peste șase luni, odată cu declanșarea războiului de la granița României, nu sunt fezabile pentru Coaliție!
  • – Nopțile nedormite și eforturile mari ale colegilor de la Frontieră, de la Imigrări, de la Combaterea Crimei Organizate și Antidrog sau din alte structuri, pentru securizarea granițelor UE, dar și sfidarea miilor de polițiști judiciariști, care susțin activitatea Parchetelor și întregul proces penal românesc, pe salarii înghețate la nivel infim, niciuna dintre aceste probleme sau misiuni nu este atât de ,,complexă” pentru guvernanți, încât să le dea de gândit să aplice măcar legea salarizării, pe care tot ei au votat-o în Parlament!

Dacă nu vom avea un răspuns pozitiv din partea Guvernului, cât mai urgent, vom extinde manifestările, în mod legal, la nivel național, recurgând la ACȚIUNI DE PROTEST INEDITE!”

sursă foto: SNPPC – Facebook

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Atenționare Cod Galben de furtuni în Alba și alte județe din țară, de miercuri până joi. Ploi torențiale și descărcări electrice

Publicat

Meteorologii au emis marți o atenționare Cod Galben de instabilitate atmosferică temporar accentuată, valabilă în sudul județului Alba și alte județe din țară de miercuri, 10 august, ora 10:00 până joi, 11 august, ora 10:00. 

Potrivit ANM, în Oltenia, în nord-vestul Munteniei, precum și în zona Carpaților Meridionali vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată. Aceasta se va manifesta prin averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului și pe alocuri vijelii și grindină.

În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantitățile de apă vor depăși 25 … 35 l/mp și izolat 40 … 60 l/mp.

În majoritatea regiunilor, până la sfârșitul săptămânii, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată.

Reamintim faptul că județul Alba se află sub atenționări Cod Galben și Cod Portocaliu de furtuni, valabile până miercuri, 10 august.

Cod Galben – instabilitate atmosferică temporar accentuată – 9 august, ora 10:00 – 10 august, ora 10:00

La munte, în Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș, nordul Olteniei, nord-vestul Munteniei, mai ales dupăamiaza și seara, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată.

Aceasta se va manifesta prin averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului și pe alocuri vijelii și grindină.

În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantitățile de apă vor depăși 25 … 35 l/mp și izolat 40 … 60 l/mp.

Cod Portocaliu – instabilitate atmosferică accentuată – ploi abundente – 9 august, ora 12:00 – 10 august, ora 10:00

În zonele montane și submontane vor fi perioade cu averse torențiale, iar în intervale scurte de timp, dar mai ales prin acumulare se vor înregistra cantități de apă de 40 … 60 l/mp și pe arii restrânse de peste 70 … 80 l/mp.

Acestea vor fi asociate și cu descărcări electrice, intensificări ale vântului și izolat grindină.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Situație CRITICĂ în agricultura din Alba. Mai mult de o jumătate dintre culturile înființate în primăvară, distruse de secetă

Publicat

Alba se află printre cele 30 de județe care au raportat culturi afectate de secetă. În total, potrivit datelor colectate până vineri, este vorba la nivel național despre 242.958 de hectare.

Potrivit unor informații transmise Alba24 de către reprezentanții Direcției pentru Agricultură Alba, în total, peste 2.425 de hectare de culturi însămânțate în primăvară au fost afectate în județ.

Este mai mult de jumătate din suprafața de 4.551 de hectare declarată. De menționat că la culturile înființate în toamnă, recoltate deja în procent de 98%, nu s-au înregistrat pagube. 

Potrivit directorului instituției, Doina Vasiu, în județul Alba, au fost lovite de secetă culturile agricole din Cugir, Alba Iulia, Sebeș, Ocna Mureș, Ohaba, Pianu, Berghin, Ciugud, Albac, Gârbova, Cut, Noșlac și Vințu de Jos, dar situația din alte localități este în curs de raportare.

Spre exemplu la Cugir, din cele 213 hectare cultivate cu porumb siloz, 192 de hectare au fost calamitate. Situația stă la fel și la soia, unde aproape 48 de hectare din cele 53 cultivate, au fost distruse.

CULTURA SUPRAFAȚA DECLARATĂ SUPRAFAȚA CALAMITATĂ
PORUMB BOABE 2041,19 1071,25
SOIA 244,38 198,09
PORUMB SILOZ 786,43 438,07
LUCERNA 697,39 339,16
FLOAREA SOARELUI 752,68 362,63
CARTOF 6,86 4,12
GRÂU 9,06 4,88
ORZOAICĂ 8,95 4,63
TUTUN 3,79 2,50
ZMEURĂ 0,37 0,148
TOTAL 4551,05 2425,47

Prefectul Nicolae Albu spune că la nivelul județului funcționează o comisie de evaluare a pagubelor, din care fac parte și reprezentanții orașelor și comunelor care au raportat pagube. Comisia stabilește în teren gradul de afectare al culturilor și face o evaluare valorică.

Raportările ajung pe masa Guvernului. Potrivit procedurilor din anii trecuți, fermierii ar putea fi despăgubiți total sau parțial pentru pierderile suferite, cel mai probabil printr-o grilă unică pe hectar, raportată la tipul de cultură.

Situația la nivel național

Din suprafaţa totală raportată la nive național, 133.460 ha sunt cultivate cu grâu şi triticale, după care urmează suprafeţele cultivate cu orz, orzoaică, ovăz şi secară – 20.121 ha, rapiţă – 24.399 ha, porumb – 40.476 ha, soia – 2.641 ha, mazăre – 558 ha, floarea-soarelui – 15.148 ha, plante furajere – 1.955 ha, alte culturi – 4.107 ha.

Judeţele care au raportat culturi afectate de secetă sunt Alba, Arad, Bacău, Bihor, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Ilfov, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui şi Vrancea.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

9 august: 421 de ani de la asasinarea lui Mihai Viteazul, primul unificator al românilor. Ucis de mercenari la Câmpia Turzii

Publicat

Mihai Viteazu este primul domnitor care a reușit să unească cele trei provincii românești, Moldova, Țara Românească și Transilvania. În 9 august se împlinesc 421 de ani de la asasinarea domnitorului Mihai Viteazul – primul unificator al românilor.

Pe 9 august 1601, Mihai Viteazul, era ucis la Câmpia Turzii de mercenarii valoni din armata generalului Giorgio Basta, fostul său aliat. Mihai Viteazu a domnit în Țara Românească între anii 1593- 1601, în Transilvania între anii 1599-1600 și în Moldova în anul 1600.

 

Cine a fost Mihai Viteazul

Mihai Viteazul (născut la 1557 sau 1558 în orașul Târgul de Floci din Țara Românească), fiul lui Pătraşcu cel Bun (domn al Ţării Româneşti între 1554-1557), a urcat toate treptele dregătoriilor, de la ban de Mehedinţi, mare stolnic, mare postelnic, până la mare ban al Craiovei (1593).

În septembrie 1593 a devenit domn al Ţării Româneşti (1593-1601), cu sprijinul unor puternice familii boiereşti precum Buzeştii şi Cantacuzinii, precum şi al principelui Transilvaniei Sigismund Bathory.

„Mihai Viteazul a ocupat tronul Ţării Româneşti în toamna anului 1953, într-un moment în care conjunctura internaţională părea favorabilă ridicării Ţărilor Române de pe panta prăbuşirii economice şi a pierderii fiinţei lor statale”, se arată în ampla lucrare „Istoria românilor”, apărută sub egida Academiei Române (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001).

O parte a statelor europene se grupaseră, din iniţiativa papei Clement al VIII-lea, în „Liga Sfântă”.

La sfârşitul secolului al XVI-lea, Ţările Române cunoşteau pe plan intern cea mai puternică creştere de până atunci a dependenţei lor faţă de Poarta otomană, autonomia internă fiind grav ştirbită, în timp ce pe plan extern se afirma politica expansionistă a celor trei mari puteri vecine – Imperiul Otoman, Imperiul habsburgic şi Polonia.

În plan intern, Mihai Viteazul a acţionat pentru întărirea autorităţii domneşti. S-a remarcat rapid ca un luptător pentru independenţă, dar şi pentru apărarea cauzei creştinătăţii, luând singur iniţiativa alăturării la ”Liga Sfântă”.

Politică unificatoare, antiotomană

Politica sa antiotomană s-a concretizat în sistemul de alianţe politico-militare ale ţărilor române din 1594.

Războiul antiotoman a început la 13 noiembrie 1594, prin atacarea creditorilor şi a negustorilor otomani prezenţi în Ţara Românească, după care, în perioada decembrie 1594- ianuarie 1595, luptele s-au extins spre Dunăre, la Giurgiu, Rusciuc ş.a. Mihai Viteazul şi-a organizat o armată proprie, de mercenari, alcătuită din poloni, secui, cazaci, sârbi etc., precum şi unităţi de călăraşi, ”roşii”, unităţi de ”dărăbanţi”, la care s-au adăugat voluntari de la sud de Dunăre.

Pentru a face faţă confruntărilor cu turcii, Mihai Viteazul a căutat să întărească alianţa cu principele Transilvaniei, Sigismund Bathory. O delegaţie de 12 boieri munteni a plecat la 1 mai 1595 spre Alba Iulia pentru tratative în acest scop.

„La 20 mai a fost încheiat nu un simplu act de alianţă – cum voise domnul – , ci unul înjositor pentru Mihai Viteazul, care devenea din aliat un supus, un locţiitor al lui Sigismund Bathory în Ţara Românească, cu o autoritate scăzută şi faţă de marii boieri ai ţării, de al căror sfat trebuia să ţină seama în toate actele de guvernare”. („Istoria românilor”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001)

În august 1595, o mare oştire otomană condusă de marele vizir Sinan-paşa a trecut Dunărea la Giurgiu. După celebra bătălie de la Călugăreni (13/23 august 1595), în zona mlăştinoasă a Neajlovului, unde Mihai Viteazul a repurtat o strălucită victorie tactică asupra avangărzii otomane, domnul Ţării Româneşti a hotărât retragerea spre Bucureşti, apoi spre Târgovişte.

Armata otomană a ocupat Bucureştii şi Târgoviştea, dar în octombrie 1595 oştile unite din Ţara Românească, Moldova şi Transilvania au silit oştile otomane să se retragă. Tot în octombrie 1595 oastea turcă a suferit o grea înfrângere la Giurgiu, iar în noiembrie 1595 „teritoriul Ţării Româneşti cunoştea momentul eliberării de apăsătoarea dominaţie otomană”. („Istoria românilor”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001).

În 1596 au continuat luptele cu turcii în sudul Dunării, unde a avut loc o expediţie balcanică condusă de Baba Novac, căpitan al lui Mihai Viteazul.

La 30 mai/9 iunie 1598 a fost încheiat un tratat de alianţă între Ţara Românească şi Imperiul habsburgic.

Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, a renunţat la tron în 1598, apoi din nou în 1599, în favoarea vărului său, cardinalul Andrei Bathory. Ca atare, în Transilvania şi în Moldova, prin Andrei Bathory respectiv Ieremia Movilă, ambii duşmani ai lui Mihai Viteazul, se consolidase poziţia adepţilor unei politici favorabile alianţei cu turcii.

”Atât timp cât dincolo de Carpaţi – locul de refugiu în cazul invaziei otomane – era un principe ostil, domnia lui Mihai rămânea ameninţată, cu atât mai mult cu cât voievodul era confruntat cu opoziţia unor grupări boiereşti sprijinite de Polonia” aminteşte istoricul Florin Constantiniu în volumul ”O istorie sinceră a poporului român” (Editura ”Univers enciclopedic”, Bucureşti, 2002).

Înţelegând că aceste împrejurări făceau greu realizabile o alianţă creştină generală sau una mai restrânsă românească împotriva turcilor, Mihai Viteazul a luat iniţiativa înlăturării lui Andrei Bathory.

Oastea Ţării Româneşti a pătruns în Transilvania pe două direcţii: o parte a oastei, condusă de Mihai Viteazul, prin valea Buzăului şi a Teleajenului, iar cealaltă, condusă de banul Udrea, boierii Buzeşti şi de Baba Novac, pe Valea Oltului, spre Sibiu. Oastea Ţării Româneşti a înfrânt oastea lui Andrei Bathory în bătălia de la Şelimbăr, lângă Sibiu, la 18/28 octombrie 1599.

Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia

La 1 noiembrie 1599, la trei zile după bătălia de la Șelimbăr, Mihai Viteazul intră triumfal în Alba Iulia, oraș pe care îl va transforma, după cucerirea Moldovei, în prima capitală a celor trei țări.

La 27 mai 1600, Mihai Viteazul emite un hrisov care atestă Unirea și se intitulează „voievod și domn a toată Țara Românească și al Ardealului și al Țării Moldovei”. 

27 mai 1600 este ziua în care, pentru prima oară, un conducător român apare în documente purtând titlul de “Domn al Ţării Româneşti, Ardealului şi Moldovei”.

La această dată, Mihai Viteazul, în urma campaniilor desfăşurate în Transilvania şi Moldova, devine oficial conducător al celor trei ţări româneşti.

„De la 1600, nici un român n-a mai putut gândi unirea fără uriaşa lui personalitate, fără paloşul sau securea lui ridicată spre cerul dreptăţii, fără chipul lui de curată şi desăvârşită poezie tragică.” Nicolae Iorga despre Mihai Viteazul.

Campania militară a fost una rapidă şi încununată de succes, atât în luptele dintre Mihai Viteazul şi Andrei Bathory (desfăşurate în perioada 18-28 octombrie 1599 la Şelimbăr), câştigate de domnul român, care, la 1 noiembrie 1599 intră triumfător în Alba Iulia, cât şi prin cucerirea Bacăului, unde îl înfrânge pe domnitorul moldovean Ieremia Movilă, la 10 mai, urmată de de predarea fără luptă a cetăţii Suceava de către garnizoana moldoveană.

Încă de la venirea sa la domnie, în septembrie 1593, Marele domn vizează realizarea celor două mari idealuri: Independenţa şi Unirea. Pentru înfăptuirea lor îşi va stabili cu luciditate obiectivele şi priorităţile.

”Aceleaşi considerente de securitate – eliminarea lui Ieremia Movilă, care se manifestase ca duşman al lui Mihai – au determinat campania domnului muntean în Moldova, adusă şi ea sub autoritatea sa (1600)”, scrie istoricul Florin Constantiniu.

La sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii mai 1600, Mihai Viteazul a atacat Moldova din trei direcţii diferite, iar în zilele de 6-7 mai grosul oastei se afla la Bacău. La 26 mai 1600 Mihai Viteazul a reuşit să ocupe cetatea Sucevei.

Într-un hrisov emis la Iaşi la 27 mai 1600, afirmând noua realitate politică, Mihai Viteazul se intitula ”Io Mihai voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi al Moldovei”.

Mihai Viteazul a realizat prima încercare de unificare politică a teritoriului românesc, pentru prima dată în istorie cele trei ţări române fiind unite sub aceeaşi conducere.

Unirea a fost determinată de necesitatea creării unui puternic front antiotoman şi înlesnită de legăturile economice, politice, culturale existente între cele trei ţări române în Evul Mediu.

Unirea realizată de Mihai Viteazul a coalizat însă împotriva sa pe toţi cei care îşi vedeau ameninţate planurile de hegemonie politică în regiune. Împăratul Rudolf al II-lea nu dorea domnia lui Mihai Viteazul în Transilvania, iar generalul său Georgio Basta era unul dintre adversarii cei mai înverşunaţi ai voievodului muntean.

De asemenea, nobilimea maghiară din Transilvania era ostilă lui Mihai Viteazul ca urmare a măsurilor luate aici de acesta.

În septembrie 1600, Mihai Viteazul a fost înfrânt de oastea lui Basta şi a nobilimii maghiare în lupta de la Mirăslău, iar în octombrie 1600 oastea polonă condusă de Jan Zamoyski a ocupat Moldova, Ieremia Movilă fiind reinstalat domn.

În ianuarie 1601, Mihai Viteazul a ajuns la curtea imperială de la Viena, pentru a cere ajutor. El a redactat aici un memoriu explicativ al acţiunilor sale, adresat împăratului Rudolf al II-lea.

În contextul reînscăunării lui Sigismund Bathory pe tronul Transilvaniei, împăratul Rudolf al II-lea a acceptat să-l susţină pe domnul român.

Aliaţi, Mihai Viteazul şi Gheorghe Basta au ieşit victorioşi în bătălia de la Guruslău (3/13 august 1601) împotriva lui Sigismund Bathory.

Generalul Giorgio Basta avea însă ambiţii proprii, fiind convins totodată că împăratul habsburg dorea Transilvania pentru imperiu. Din ordinul său, la 9/19 august 1601 Mihai Viteazul a fost ucis de mercenari valoni în tabăra de la Câmpia Turzii, în apropiere de Turda.

Trupul acestuia a fost îngropat într-un loc rămas necunoscut, dar capul a fost adus în Ţara Românească de unul dintre căpitanii fostului domn şi înmormântat la Mânăstirea Dealu, de lângă Târgovişte.

Statuia lui Mihai Viteazul de la Alba Iulia. Dezvelită de Ceaușescu în 1968

Unul dintre simbolurile cele mai cunoscute al municipiului Alba Iulia este statuia din bronz a lui Mihai Viteazul, amplasată în Cetatea Alba Carolina, în fața Palatului Principilor Transilvaniei și nu departe de Muzeu și Sala Unirii.

Momentul dezvelirii statuii lui Mihai Viteazul, acum 54 de ani, pe data de 28 noiembrie 1968, a fost unul special. Se împlineau 50 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România.

La eveniment a participat însuși Nicolae Ceaușescu, care la vremea respectivă avea cea mai importantă funcție în stat, aceea de secretar general al Partidului Comunist Român.

Se spune că tot liderul comunist ar fi decis ca lucrarea să fie realizată de sculptorul Oscar Han, în ideea că artistul era la o vârstă înaintată, iar statuia lui Mihai Viteazul ar fi putut fi ultima sa operă importantă.

În realitate, realizările sale artistice au continuat. Amplasarea statuii în fața fostului Palat al Principilor Transilvaniei nu a fost întâmplătoare.

Edificiul este locul în care Mihai Viteazul a locuit și activat în scurta perioadă, de zece luni, în care a condus de la Alba Iulia destinele principatului Transilvaniei.

Statuia din bronz este singura dintre cele realizate de Oscar Han și dedicate unor voievozi în care personajul este înfățișat călare. Artistul a ales să-l surprindă pe Mihai în ipostaza intrării sale triumfale în Alba Iulia, în 1 noiembrie 1599.

Figura domnitorului este una demnă, hotărâtă, marcată de însemnătatatea momentului. Pentru redarea trăsăturilor fizice, sculptorul s-a ghidat după cele mai cunoscute imagini de epocă ale voievodului.

Mihai are pe cap celebrul său buciuman, căciula cu mănunchi de pene în partea dreaptă. Poartă o mantie amplă, iar buzduganul îl ține trimfător în mâna stângă. Asta, întrucât cronicile vremii atestă că Mihai Viteazul era stângaci.

Monumentul, cu înălțimea de 8,46 metri, din care soclul măsoară 2 metri, este dovada că, la Alba Iulia, în Cetate, amintirea lui Mihai Viteazul este vie și păstrată la loc de cinste.

surse: Agerpres, albaiuliaqr.ro, Consultant Științific: dr. Tudor Roșu – istoric

Sursa foto: (c) www.istorie-pe-scurt.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax