Istoricul Liviu Zgârciu demolează mitul Celulei lui Horea de la Alba Iulia. Vezi unde fost întemniţat de fapt eroul românilor

“A fost închis Horea în Poarta a III-a a Cetăţii bastionare de tip Vauban Alba Carolina în 1785?”. Acesta este unul dintre subiectele care au ridicat semne de întrebare în rândul specialiştilor. Răspunsul la această întrebare a fost oferit de istoricul Liviu Zgârciu, istoricul care şi-a propus să demonteze acest mit şi să ne dezvăluie care este de fapt adevărul.

Unul dintre punctele de atracţie turistică ale Cetăţii Alba Iulia este Celula lui Horea, locul în care acesta ar fi fost închis înainte de a fi executat. Totuşi, în decursul timpului au existat voci potrivit cărora eroul răscoalei de la 1785 nu ar fi fost niciodată întemniţat în acest loc. Unul dintre istoricii interesaţi despre acest subiect a fost Nicolae Densuşianu, cel care şi-a petrecut 15 ani în bibliotecă pentru a cerceta această parte a istoriei românilor. Acesta a susţinut că Cloşca a fost închis în celula amplasată în Poarta III-a a Cetăţii, sub statuia ecvestră a lui Carol al VI-lea, în timp ce Horea ar fi fost întemniţat în „Poarta Nouă”, adică a IV-a, iar Crişan – în Corpul de Gardă care era amplasat pe spaţiul pe care s-a construit ulterior Catedrala Ortodoxă.

Detalii despre „mitul” Celulei lui Horea de la Alba Iulia, în lucrarea istoricului Liviu Zgârciu

Liviu Zgârciu a dezvăluit în expunerea sa din cadrul Sesiunii de Comunicări Ştiinţifice „Unitate, continuitate și independență în istoria poporului român. 93 de ani de la Marea Unire (1918-2011)” că locaţia cunoscută, în mod tradiţional, sub numele de „Celula lui Horea” este de fapt un mit. Acesta a afirmat că izvoarele istorice scrise nu au atestat niciodată această locaţie ca fiind cea în care a fost întemniţat Horea. Liviu Zgârciu a citat trei istorici români interesaţi cu adevărat de locul captivităţii conducătorilor răscoalei din 1784-1785. Este vorba despre Nicolae Densuşianu, Ioan Fruma şi David Prodan. Nicolae Densuşianu a cercetat îndeaproape acest subiect, în timpul celor 15 luni petrecute în bibliotecă, citind şi scriind. Istoricul a descoperit, într-un mesaj al unui curier maghiar din perioada răscoalei, că Cloşca a fost închis în celula de sub statuia lui Carol al VI-lea, iar Horea, în Poarta a IV-a. David Prodan confirmă adevărul acestor descoperiri, adăugând informaţiile găsite într-o scrisoare datând din anul 1785, cu expeditor şi destinatar necunoscuţi, care transmitea amănunte despre Horea şi Cloşca, aflaţi în închisoare: „Cum intri pe sub prima poartă, sub ea e vestitul Cloşca. Horea este închis în Poarta Nouă, amândoi în lanţuri, păziţi de 2 străjeri”.

Istoricul Liviu Zgârciu afirmă că aceia care pretind că Horea a fost închis în celula din Poarta a III-a, sub statuia ecvestră a lui Carol al VI-lea nu se bazează pe izvoare istorice scrise şi că această asociere s-ar fi creat pe o bază simbolică. Poarta a IV-a a funcţionat ca închisoare în acea perioadă, iar acolo au fost închişi ofiţeri din cadrul garnizoanei, care încălcau legile.

Există de asemenea desene-portret ale conducătorilor răscoalei, făcute după natură, de desenatori care se presupune că ar fi fost angajaţi să le facă portretele, ceea ce explică şi eventualul acces al desenatorilor în celulele lor. Restul desenelor sunt cel mai probabil realizate după aceste portrete.

Adina E. CURTA
Flavia NICOLAE