LIVE VIDEO: Eclipsa totală de Soare, din 8 aprilie. Fenomen rar, vizibil de pe continentul american. Ce urmăresc cercetătorii

Eclipsa totală de Soare, din 8 aprilie. Fenomenul este monitorizat de NASA. Eclipsa este vizibilă luni din centrul și nordul continentului american.

Eclipsa a început în Mexic la ora 18:07 GMT (21.07, ora României). Va traversa 15 state americane (SUA). Se va încheia în Canada.

Vezi și Eclipsă parțială de lună plină, vizibilă în România. Spectacol pe cer în septembrie 2024

În Statele Unite, peste 30 de milioane de persoane trăiesc în zona în care eclipsa totală va fi vizibilă timp de câteva minute, potrivit NASA.

În anumite regiuni, eclipsa durează peste patru minute. Numeroşi fani se reunesc în localităţi aflate de-a lungul „traseului totalităţii”, conform Reuters.

Vezi și Eclipsă de Lună, în această noapte, vizibilă și din România. De la ce oră poate fi observat fenomenul astronomic

Printre oraşele nord-american aflate pe traseul eclipsei se numără Mazatlan, Mexic; San Antonio, Austin şi Dallas, Texas; Indianapolis, Indiana, Cleveland, Ohio, Erie, Pennsylvania; ambele localităţi Niagara Falls, din New York (SUA) şi Ontario (Canada); şi Montreal, Quebec.

NASA difuzează o emisiune video în direct timp de trei ore, din mai multe locuri, cu imagini furnizate de telescoape şi comentarii ale unor experţi.

Eclipsa totală de Soare. Cât durează

Durează aproximativ 80 de minute începând din momentul în care Luna începe să acopere Soarele şi până la momentul de totalitate. Apoi alte 80 de minute pentru ca procesul să fie finalizat în sens invers, potrivit Agerpres.

Cu o durată de 4 minute şi 28 de secunde, ecplisa este mult mai lungă decât eclipsa totală ce a traversat Statele Unite în 2017. Aceea a durat 2 minute şi 42 de secunde. Conform NASA, eclipsele totale pot avea durate cuprinse între 10 secunde şi 7 minute şi jumătate.

Eclipsele totale se produc atunci când Luna se plasează exact între Terra şi Soare, blocând temporar lumina stelei noastre în plină zi.

Soarele este aproximativ 400 de ori mai mare decât Luna, dar şi de 400 de ori mai departe de Terra, iar cele două corpuri cereşti par astfel să aibă o mărime similară.

Traiectoria zonei de umbră de pe Pământ traversează 15 state americane – din Texas până în Maine -, înainte să îşi încheie cursa în estul Canadei.

În jurul benzii de eclipsă totală, ce va avea lăţimea de 185 de kilometri, localnicii vor putea să vadă o eclipsă parţială.

Printre locurile emblematice unde eclipsa va fi vizibilă se numără Cascada Niagara.

Eclipsa totală de Soare. Ce urmăresc cercetătorii

Cercetătorii intenţionează să colecteze date valoroase, luni, în timpul eclipsei de Soare. Comportamente ciudate ale animalelor, o coroană solară rareori observată şi chiar posibile efecte asupra oamenilor.

Eclipsele totale sunt „rare” şi reprezintă o „oportunitate ştiinţifică incredibilă”, a subliniat recent, într-o conferinţă de presă, Pam Melroy, administrator asociat la NASA. Agenţia spaţială americană va fi în prim-plan, în special cu lansarea de rachete-sondă.

Cercetătorii intenţionează să studieze:

Eclipsa totală de Soare. Coroana solară

La momentul la care Luna acoperă complet discul central al Soarelui, stratul exterior al atmosferei acestuia, numit coroană solară, va fi vizibil „într-un mod deosebit de special”, a declarat Pam Melroy. Totuşi, acesta este un domeniu „pe care încă nu îl înţelegem complet”, a precizat ea.

Căldura coroanei creşte odată cu distanţa faţă de suprafaţa Soarelui, un fenomen contra-intuitiv pe care oamenii de ştiinţă încearcă să-l explice.

Tot în această regiune superioară apar erupţiile solare sau proeminenţele structurilor imense de plasmă.

În timpul unei eclipse, partea cea mai joasă a coroanei este mai vizibilă decât prin utilizarea unui instrument special numit coronagraf, a explicat Shannon Schmoll, astronom la Universitatea de Stat din Michigan. Aşadar, aceasta este o oportunitate importantă pentru a o studia.

Un lucru îi entuziasmează în mod special pe oamenii de ştiinţă: Soarele se află în prezent aproape de apogeul activităţii sale, moment care revine la fiecare 11 ani.

Astfel, „şansele de a observa ceva incredibil sunt foarte mari”, a precizat Pam Melroy.

Eclipsa totală de Soare. Atmosfera terestră

Oamenii de ştiinţă vor, de asemenea, să studieze schimbările din partea superioară a atmosferei Pământului, ionosfera. Pe aici trec mare parte din semnalele de comunicaţii. „Perturbările din acest strat pot cauza probleme pentru GPS-ul şi comunicaţiile noastre”, a indicat Kelly Korreck, responsabilă în cadrul NASA.

Ionosfera este afectată de Soare – particulele sale sunt încărcate cu electricitate sub efectul radiaţiilor din timpul zilei.

Trei rachete-sondă de mici dimensiuni vor fi lansate înainte, în timpul şi imediat după eclipsă din Virginia, în estul Statelor Unite, pentru a analiza aceste schimbări.

Scăderea intensităţii luminii provocată de eclipsă, mai rapidă şi mai localizată comparativ cu un apus de soare, ar trebui să facă posibilă aflarea mai multor informaţii referitoare la modul în care lumina afectează ionosfera – pentru a putea prezice mai bine eventualele perturbări problematice.

Eclipsa totală de Soare. Comportamentele animalelor

Eclipsele provoacă comportamente surprinzătoare la animale – spre exemplu, au fost văzute girafe în galop, iar cocoşii şi greierii încep să cânte.

Pe lângă lumină, se poate înregistra o scădere a temperaturilor şi a intensităţii vântului, fenomene la care animalele sunt sensibile.

Andrew Farnsworth, cercetător la Laboratorul de ornitologie al Universităţii Cornell, studiază acest efect asupra păsărilor. El foloseşte radare meteo pentru a detecta vieţuitoarele în zbor.

În timpul eclipsei anterioare din Statele Unite, în august 2017, cercetătorii au observat „o reducere a numărului de vieţuitoare aflate în zbor”, a explicat el.

Această eclipsă a condus la încetarea comportamentelor diurne (insectele sau păsările au rămas la sol), însă fără a declanşa un comportament nocturn, precum zborul liliecilor sau al păsărilor migratoare, a explicat el.

Aceste studii sunt „importante pentru înţelegerea modului în care animalele percep lumea” înconjurătoare, a subliniat expertul.