Mii de bloguri create în România. Ce taxe trebuie să plătești la stat dacă obţii venituri din astfel de activități

În prezent, în România există peste 5.300 de bloguri active, dintr-un total de aproape 90.000 create. Conținutul postărilor în formă scrisă pe un blog reprezintă o proprietate a persoanei fizice autoare a acestor scrieri, iar aceasta își însușește sancțiunile prevăzute de lege, dacă sunt încălcate normele de conduită sau drepturile de proprietate intelectuală ale altei persoanei, potrivit consultanţilor financiari.
Astfel, aceste scrieri sunt subiect al drepturilor de proprietate intelectuală, așa cum prevede, la art. 7, alin. a), Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor:

Art. 7 Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creaţie intelectuală în domeniul literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar fi modalitatea de creaţie, modul sau forma de exprimare şi, independent de valoarea şi destinaţia lor, cum sunt:

a) scrierile literare şi publicistice, conferinţele, predicile, pledoariile, prelegerile şi orice alte opere scrise sau orale, precum şi programele pentru calculator; […]

“Prin urmare, pentru a dezvolta analiza fiscală reţinem că aceste înscrisuri, indiferent de calitatea conţinutului, pot face obiectul drepturilor de proprietate intelectuală dacă sunt cesionate către o persoană terţă sau sunt valorificate către un terţ”, a declarat un consultant fiscal pentru AvocatNet.ro.

Din punct de vedere fiscal, veniturile din drepturile de proprietate intelectuală sunt asimilate veniturilor din activităţi independente, conform art. 46 alin. (1) si (4) din Codul fiscal, dupa cum urmează:

Art. 46

(1) Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente.
(…)

(4) Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din brevete de invenţie, desene şi modele, mostre, mărci de fabrică şi de comerţ, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor şi altele asemenea.

“Acest lucru înseamnă impozitarea veniturilor cu procentul de 16%. Procedura de impozitare diferă însă de la caz la caz, în funcţie de realizarea efectivă a valorificării drepturilor de proprietate intelectuală”, a continuat consultantul, care a prezentat şi cele două posibile situaţii:

„De exemplu, pentru veniturile din vânzarea de tablouri sau veniturile din vânzarea unor sculpturi, persoana fizica se va înregistra la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) ca un contribuabil de sine stătător, va conduce contabilitate în partida simplă și va depune declarație anuală de impozit pe venit. Aceasta procedură nu considerăm că este aplicabilă persoanelor fizice ce realizeaza venituri din cedarea înscrisurilor sau prin valorificarea înscrisurilor de pe un blog. În acest caz particular se datoreaza contribuția individuală la asigurările de sănătate în procent de 5,5% din venitul net”, a explicat consultantul.

A doua procedură de impozitare este o procedură mai ușor de aplicat și este reglementată de art. 52 din Codul fiscal. Aceasta pornește de la faptul că persoana fizică încasează o suma de bani in baza unui contract civil de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuala, iar platitorul de venit reține din suma datorată persoanei fizice impozitul și îl achită la buget.

Cum se impozitează veniturile obtinute din drepturile de proprietate intelectuală?

Legislația permite două proceduri de impozitare întâlnite frecvent în practică, astfel:

a. din suma datorată către persoana fizică autoare a postării, plătitorul dreptului de proprietate intelectuală reține impozitul de 16%. Acesta este plătit la buget până pe data de 25 a lunii urmatoăre și este declarat în baza declarației 100. Până pe data de 28 februarie a anului următor, plătitorul dreptului de proprietate intelectuală va depune și declarația 205 privind impozitele datorate de persoana fizică.

b. din suma datorată către persoana fizică autoare a postării, plătitorul de venituri reține impozitul de 10% pe care îl virează și îl declară la bugetul de stat până pe data de 25 a lunii următoare iar persoana fizica are obligația depunerii declarației anuale de impozit pe venit, ocazie cu care regularizează diferenţa de impozit pe venit, până pe data de 25 mai a anului următor.

În acest ultim caz, când se depune declarația anuală de impozit pe venit formular 200, se beneficiază de o deducere dată prin efectul legii, o cheltuială forfetară, în procent de 20% din venitul brut, conform art. 50 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal.

Părțile au obligația să agreeze în contractul semnat procedura de impozitare.

În prima situație, când plătitorul de venit reține integral procentul de 16%, persoana fizică nu mai are obligația depunerii declarației anuale de impozit pe venit și va trebui să solicite de la plătitorul de venit o adeverință cu veniturile și plățile de impozit reținute pentru a justifica platile de impozit la un eventual control desfășurat la persoana fizică.

Pentru aceste drepturi de proprietate intelectuală cu stopaj la sursa pe contract nu se datorează contribuții individuale la asigurarile sociale de sănătate, scutirea fiind prevăzută în mod expres de legiuitor.

Alte surse de venit rezultate din activitatea pe blog

Sursele de venit prezentate mai sus nu sunt însa singurele rezultate din activitățile desfășurate pe un blog. Persoanele fizice deținătoare a diverselor bloguri pot încasa sume semnificative și din postarea de reclame, din postarea de anunțuri și alte alocări de spații puse la dispoziția persoanelor interesate.

„Și pentru această situație se datorează impozit pe venit însă aceste venituri se impozitează prin procedura veniturilor din cedarea folosinței bunurilor. În esență, persoana fizică ce încasează aceste venituri declară contractul la ANAF depunând o declarație estimativă de venit formular 220 în termen de 15 zile de la semnarea contractului”, a explicat consultantul fiscal Adrian Benţa.

Impozitarea pentru aceste venituri constă în plata următoarelor taxe:

a. impozitul pe venitul din cedarea folosinței bunurilor în procent de 16%;
b. contribuția individuală la asigurarile de sănatate în procent de 5,5%.

Ambele sume se calculează și se plătesc pentru un venit net determinat ca diferență între venitul brut realizat și o cota de cheltuieli forfetare de 25%.

Baza maximă anuală de calcul a contribuției individuale de sănătate nu va depăși de cinci ori cuantumul salariul mediu pe economie înmulțit cu 12 luni.

În anul 2015, salariul mediu pe economie utilizat pentru elaborarea bugetului asigurărilor sociale este de 2.415 lei. Acest lucru înseamnă că suma maximă pentru care se plătesc contribuții de sănătate pentru cedarea folosinței bunurilor este de 144.900 lei/an.

„Până pe data de 25 mai a anului următor, persoana fizica depune declarația anuală de impozit pe venit, ocazie cu care regularizeaza toate sumele aferente veniturilor încasate din cedarea folosinței bunurilor”, a încheiat specialistul.

sursa: avocatnet.ro