Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Ministrul Educaţiei: Ordinul privind durata temelor pentru elevi a fost semnat. Cât timp este alocat, în funcţie de clasă

Publicat

elevi

elevi invata Ordinul privind durata temelor pentru elevi a fost semnat încă dinainte de minivacanţa de 1 decembrie, a anunţat Mircea Dumitru, ministrul Educaţiei.

„Ordinul este semnat. A fost o mică confuzie în spaţiul public, pentru că ordinul nu este încă postat pe site-ul ministerului, dar ordinul este semnat de săptămâna trecută, chiar înainte de mica vacanţă pe care am avut-o înainte de 1 decembrie. Am primit foarte multe mesaje, unele dintre ele de susţinere, de încurajare, alte persoane socotind că nu a fost decât o intenţie a noastră de a ajunge la acest ordin, o intenţie care nu a fost finalizată tocmai pentru că au fost şi voci critice care s-au ridicat împotriva acestui gen de reglementare, au apărut articole, pe bloguri, pe Facebook, tot felul de intervenţii. Ei bine, părinţi ne-au scris oarecum îngrijoraţi, crezând că am renunţat la această idee şi că de fapt am vrut să testez cum stau lucrurile şi că am spus ceva care nu corespunde realităţii. Nu, ordinul există şi ordinul a fost semnat şi urmează să fie şi postat pe site-ul ministerului”, a declarat ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, la RFI, conform Mediafax.

Ministrul Educaţiei a precizat că „nu este un ordin care să aibă caracter punitiv, adică să fie nevoie să fie asociat şi unor sancţiuni, pentru că ordinul nu este respectat”.

„Eu vreau să întreb pe toată lumea dacă socoteşte că este normal ca o persoană să lucreze în medie pe zi opt ore, să nu lucreze mai mult de opt ore. Ăsta este un drept pe care ni l-am câştigat cu toţii şi oamenii maturi. Şi atunci să vedem ce se întâmplă în şcoli şi în mod specific în şcoala românească. Un elev sau o elevă care poate să stea la şcoală patru sau cinci ore se întâmplă să mai aibă teme obligatorii acasă, care nu fac altceva decât să prelungească ceea ce au făcut în acele patru-cinci ore la şcoală, mai stau încă cinci-şase ore peste program. Deci ajung să stea 10-12 ore în fiecare zi şi să se concentreze numai asupra unor sarcini şcolare care se presupune că ar trebui făcute în primul rând la oră, în clasă, în şcoală, împreună cu profesorul şi nu acasă cu un meditator sau cu părintele”, a mai declarat Dumitru.

Ministrul crede că „motivul pentru care unii profesori simt nevoia să dea această încărcătură mai mare de teme acasă este că programele noastre şcolare sunt foarte încărcate”.

La finalul lunii noiembrie, Mircea Dumitru preciza că pentru învăţământul primar, timpul pe care trebuie să îl petreacă un elev făcând teme nu trebuie să depăşească o oră, iar la gimnaziu, două ore.

„Nu dai la vârsta de 6 ani teme acasă. Pentru învăţământul primar, de asemenea, este un cuantum de ore pe care trebuie să îl petreacă acasă ca să facă temele, care nu trebuie să depăşească o oră. Pentru învăţământul gimnazial, creşte gradul la două ore. Pentru liceu, sigur că trebuie să fie ceva mai mare”, declara atunci Dumitru.

Astfel, copiii de la clasa pregătitoare nu vor avea teme deloc, elevii învăţământului primar vor avea un timp alocat temelor de maximum o oră, iar pentru clasele V-VIII, timpul alocat efectuării temelor obligatorii va fi de maximum două ore. În plus, s-a mai hotărât ca tema pentru acasă să fie stabilită diferenţiat în funcţie de nivelul de pregătire al elevului, astfel încât tema obligatorie să aibă un nivel mediu de dificultate, pentru toţi elevii, iar tema suplimentară, individuală şi diferenţiată, fără caracter permanent, să fie special gândită pentru activităţi de recuperare sau pentru pregătirea pentru concursuri.

Mai mult, ministrul a atras atenţia că tema pentru acasă nu poate fi folosită ca un instrument de pedeapsă, în ordin fiind prevăzut că este interzis acest lucru. De asemenea, „în stabilirea temelor se va evita apariţia unor efecte negative”, respectiv „pierderea interesului elevului faţă de învăţare (din cauza cantităţii, dificultăţii sau monotoniei temelor etc.), oboseală fizică şi emoţională, reducerea timpului liber destinat unor activităţi recreative (activităţi sportive, artistice, gospodăreşti, lectură), adâncirea diferenţelor dintre elevii performanţi şi cei aflaţi în dificultate”, arată documentul citat.

De asemenea, ordinul de ministru poate fi văzut şi ca o compensare a noului plan cadru pentru gimnaziu, care în loc să scadă numărul de ore petrecut de elevi la şcoală, îl creşte de la 29-30 de ore pe săptămână la 31-34 de ore. „Ordinea logică ar fi trebuit să fie în felul următor: un plan cadru cu un număr obligatoriu redus, un plan cadru care să permită, dincolo de partea de curriculum obligatoriu, discipline la alegere şi apoi manuale foarte bune. Numai că deciziile acestea au fost luate. Dacă fiecare ministru care vine şi stă pe acest scaun şase luni sau mai puţin reîncepe acest proces de redefinire a planului cadru, de relansare a planurilor de învăţământ şi a manualelor, vom ajunge în viitor ca niciun elev din nicio clasă să nu ai aibă nici manual, nimic fix. Eu nu am fost cu totul de acord cu planul cadru că a ieşit aşa cum a ieşit, dar nu mai puteam în luna august să dau timpul înapoi, mai ales că rezultatul la care s-a ajuns a venit în urma unui proces în care au fost consultaţi 18.000 de oameni, profesori, părinţi. Când ai o astfel de consultare masivă, social, care susţine acest plan cadru, nu poate veni un alt ministru să spună că dăm la o parte totul şi o luăm de la capăt”, a declarat Dumitru.

surse: realitatea.net, adevărul.ro

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate



Parteneri: Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro. Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax