Ministrul Finanțelor: România trece prin cea mai mare CRIZĂ din ultimii 100 de ani. Deficitul bugetar este de trei ori mai mare

Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a anunţat marţi că România trece alături economia globală prin cea mai mare criză din ultimii 100 de ani, iar deficitul bugetar pe primele 9 luni ale acestui an este de 6,36% din PIB, sau 67,27 miliarde lei.

“România trece, alături de economia globală, prin cea mai mare criză din ultimii 100 de ani. Nu o spun eu, o spun toţi cei care se uită azi la economiile globale.

Şi totuşi, tot ei spun, şi din ce în ce mai mulţi vin şi confirmă, România va trece peste această perioadă cu o situaţie mult mai bună decât o estimau toţi analiştii, Comisia Europeană şi alţii.

Şi scenariul de bază, revenirea în V, este un scenariu care va fi confirmat şi este confirmat de date. După 9 luni de zile, execuţia bugetară arată un deficit de 6,36% din PIB, sau dacă vreţi în cifre 67,27 miliarde lei”, a declarat ministrul Finanţelor, potrivit Agerpres.

Conform datelor ministerului, execuţia bugetului general consolidat în primele 8 luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 54,77 miliarde lei (5,18% din PIB), din care mai mult de jumătate este rezultat din măsurile de combatere a crizei cauzate de epidemia COVID-19.

În primele 9 luni din 2019, execuţia bugetului general consolidat a consemnat un deficit de 26,97 miliarde de lei, respectiv 2,6% din PIB.

Mai mult de jumătate din deficitul înregistrat în primele nouă luni ale anului, respectiv 37,12 miliarde de lei (3,51% din PIB), reprezintă sumele lăsate în mediul economic prin facilităţi fiscale, investiţii şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19, informează Ministerul Finanţelor Publice, în raportul privind execuţia bugetului general consolidat în perioada ianuarie-septembrie 2020, consultat de Agerpres.

Deficit bugetar de trei ori mai mare față de anul trecut

În primele nouă luni ale anului 2020, execuţia bugetară indică un deficit bugetar de 67,27 miliarde de lei (6,36% din PIB), de aproape trei ori mai mare faţă de deficitul de 26,97 miliarde de lei, respectiv 2,6% din PIB, consemnat în perioada similară a anului trecut.

În condiţiile în care după primele opt luni ale acestui an deficitul bugetar se cifra la 54,77 miliarde de lei (5,18% din PIB), numai în luna septembrie soldul negativ a urcat cu 12,5 miliarde de lei, un sfert din deficitul înregistrat în tot anul 2019 (48,3 miliarde de lei).

“Creşterea deficitului bugetar aferent primelor nouă luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-septembrie din cauza crizei, precum şi ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada crizei (16,15 miliarde de lei), de creşterea cu 3,22 miliarde de lei a restituirilor de TVA, faţă de nivelul aferent perioadei ianuarie-septembrie 2019, pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat, precum şi de bonificaţiile acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,57 miliarde de lei”, se arată în raportul MFP.

De asemenea, pe partea de cheltuieli, faţă de creşterea bugetară prin efectul legilor, s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor de investiţii cu 6,83 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi plăţi cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 10,35 miliarde de lei.

„De unde vine acest deficit bugetar? Păi jumătate, 3,51% din PIB sau 37,12 miliarde de lei sunt sume care au rămas la agenţii economici.

Sunt sume pe care aceştia le-au folosit, vorbim de 37,12 miliarde de lei, care nu au ajuns la buget, dar sunt la companii să le folosească după cum doresc şi au rămas acolo prin facilităţi fiscale sau au ajuns prin investiţii, cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de Covid 19.

Şi avem 16,15 miliarde de lei ca urmare a amânării plăţilor pentru obligaţii fiscale, şi astea le ştiţi, care expirau pe 25 (octombrie, n.r.) şi bineînţeles că am prelungit o poarte din aceste facilităţi, 3,22 miliarde de lei sunt TVA restituiţi mai mult decât anul trecut pentru aceeaşi perioadă, ianuarie – septembrie 2019. Deci ca să fie şi pe înţelesul socialiştilor.

Am eliminat toate acele taxe pe care le-aţi introdus voi, suntem în cea mai mare criză economică şi am reuşit să rambursăm mai mult decât aţi rambursat voi anul trecut TVA cu 3,22 miliarde de lei. Acesta înseamnă că firmele beneficiază de mai mulţi bani”, a afirmat Florin Cîţu.

Potrivit MFP, veniturile bugetului general consolidat au însumat 227,72 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2020, în scădere cu 0,4% faţă de nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o reducere marginală de 0,05 puncte procentuale (an/an), cauzată cu precădere de contracţia încasărilor nete din TVA.

În ce priveşte evoluţia lunară, dinamica veniturilor totale se menţine şi în septembrie în teritoriul pozitiv (7,6% an/an), fiind determinată în principal de avansul veniturilor din fonduri europene, al celor nefiscale, precum şi de cel al contribuţiilor de asigurări. Volatilitatea crescută a încasărilor lunare, începând din martie, este explicată de facilităţile fiscale acordate în conjuctura actuală.

Cîțu a precizat că 570 de milioane de lei reprezintă sume aferente bonificaţiilor pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit. Ministrul Finanţelor a menţionat că s-a investit mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 6,83 miliarde de lei, iar 10,35 miliarde de lei reprezintă plăţi care au apărut cu caracter excepţional de pe urma crizei generate de coronavirus.

Veniturile totale în luna septembrie sunt cu 7,6% mai mari decât în septembrie anul trecut.

Pe partea de cheltuieli, ministrul a menţionat cel mai mare nivel de plăţi aferente unei luni din anul 2020, respectiv 38,9 miliarde de lei, faţă de o medie lunară de 32 miliarde de lei.

Miliarde de lei băgați în plățile legate de COVID-19

În ce ceea ce priveşte plăţile, el a declarat că 1,1 miliarde de lei sunt sume suplimentare aferente majorării punctului de pensie cu 177 de lei începând de la 1 septembrie 2020. 840 de milioane de lei sunt sume pentru despăgubirea producătorilor agricoli pentru culturile afectate de secetă.

Plăţile cu caracter excepţional legate de covid se ridică la 10,4 miliarde de lei, din care 6,4 miliarde de lei sumă pentru măsuri active, precum şomaj tehnic şi plata a 41% din salariul brut al angajaţilor menţinuţi în muncă. Bunurile şi serviciile au totalizat 1,1 miliarde de lei constând în medicamente şi produse sanitare.

„Am păstrat la final cheltuielile pentru investiţii pentru că anul acesta este un an record pentru investiţii. Sunt deja 30 de miliarde de lei cheltuiţi la 9 luni de zile pentru investiţii. Este cea mai mare sumă din ultimii 10 ani şi mai am două informaţii importante. Este mai mult decât s-a cheltuit în tot anul 2016, adică 28,7 miliarde de lei”, a spus Florin Cîţu.

Potrivit ministrului Finanţelor, administraţia locală a investit anul acesta cu 77,5% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

De asemenea, ministrul Finanţelor a precizat că în 2020 a fost modificată structura investiţiilor, iar după nouă luni 19,2 miliarde de lei sunt investiţii finanţate din fonduri naţionale de la bugetul de stat şi 10,5 miliarde sunt fonduri externe nerambursabile.

Performanțe la investiții

Florin Cîţu a menţionat şi care sunt primii 10 ordonatori de credite care au avut performanţe foarte bune în ceea ce priveşte investiţiile.

Pe primul loc se află Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor cu 3,98 miliarde de lei, dar aproape 3,6 miliarde de lei sunt din fonduri externe nerambursabile.

El a mai nominalizat Ministerul Apărării Naţionale cu 2,5 miliarde de lei, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei cu 900 de milioane, Ministerul Afacerilor Interne cu 335 de milioane de lei, Ministerul Sănătăţii cu 202 milioane de lei, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor cu 98 de milioane.

Totodată el e menţionat şi câteva dintre proiectele care au fost finanţate: reabilitarea linei de cale ferată Curtici – Simeria, legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Otopeni, drumul expres Craiova – Piteşti, Magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon, podul suspendat peste Dunăre în zona Brăila.

Analiștii economici trag un semnal de alarmă

Adevărata criză economică provocată de pandemie ne va lovi abia la finalul anului. Este avertismentul analiștilor economici, care spun că executivul ar trebui să aplice cât mai rapid măsurile de sprijin adoptate în ședințele de guvern. Multe afaceri s-au închis deja definitiv, ceea ce înseamnă că multe persoane au rămas fără un loc de muncă. Iar pentru românii care și-au amânat ratele sau pentru companiile care au amânat plata taxelor, sfârșitul acestui an va fi foarte împovărat.

Analiștii economici trag un semnal de alarmă și spun că adevarata criză generată de pandemia de coronavirus se va resimți abia la iarnă. Tot atunci se va vedea și impactul majorarii pensiilor și alocațiilor. Iar măsurile anunțate de Guvern pentru companii nu ajută cu nimic dacă acestea rămân doar pe hârtie.

„Veștile nu sunt bune și avem foarte multe riscuri la orizont. Pe finalul acestui an ne așteptăm la probleme pentru companii, de aceea există riscul ca salariile să scadă sau chiar șomajul să crească și în acest context, din păcate gospodăriile din România, familiile, nu sunt pregătite pentru că nu au investiții care să producă pentru ele”, spune analistul economic Iancu Guda, la Digi24.

sursa: agerpres, digi24.ro