Mircea Hava: ”Tinerii au demonstrat întotdeauna că sunt cecul în alb al Europei. E rândul nostru și al Europei să îi susțină!”

Geografie aplicată în teren, istorie trăită pe viu, fizică, economie sau chimie extrase din teorie și traduse practic alături de alți colegi, din alte țări…. Sunt experințele care definesc acum învățământul european. Cum eram a devenit cum… ERASMUS. Granițele au fost deschise, însă dreptul de a studia în altă țară este un segment ce trebuie întregit cu calitatea studenților de rezidenți bine integrați nu doar sub tutela academică, ci inclusiv în comunitățile în care ajung să trăiască. Pe scurt, în plenul Parlamentului European, Mircea Hava a propus, în principal, ca sumele alocate programelor de studiu să fie suplimentate pentru a exista cât mai puține bariere în adaptarea la viața trăită în țările gazdă.

„Doresc să salut reușita acordului pe bugetul Uniunii Europene pentru anul 2020. Este o victorie a înțelepciunii și rațiunii partenerilor de negociere și un ascendent foarte sănătos pentru debutul activității noii Comisii Europene. O felicit pe colega mea MONICA HOHLMEIER pentru implicarea sa și în egală măsură pe toți colegii și actorii instituționali care au făcut posibil un acord final pe acest buget.

O componentă importantă a bugetului anului viitor vizează suplimentarea alocărilor pentru programul Erasmus⁺ cu 50 milioane de euro. Cred că suntem cu toții de acord că acest program este unul dintre cele mai mari succese ale Uniunii Europene, este un brand european îmbrățișat și asumat de aproape 10 milioane de beneficiari ai programului din 33 de țări implicate. Tinerii au demonstrat întotdeauna că sunt cecul în alb al Europei. E rândul nostru, al celor din PPE, și al Europei să îi susțină.

Cu toate acestea, programului îi pot fi aduse o serie de îmbunătățiri care să îl facă și mai atractiv, și mai de impact, și mai îmbrățișat de beneficiarii săi. Sunt îmbunătățiri necesare pentru perioda de programare 2021 – 2027, dar care trebuie considerate încă de anul viitor.

Am să mă refer în cele ce urmează la câteva dintre acestea:

Sunt situații în unele state membre unde capacitatea de procesarea a rapoartelor de implementare și de onorare a obligațiilor de plată către beneficiari este afectată de subdimensionarea organigramelor de personal și de demotivarea salarială a acestuia. Sunt plăți, mai ales cele finale care se fac uneori peste limita de timp prevăzută în contractele de finanțare, cu consecințe negative pe bugetele organizațiilor beneficiare.

Sumele decontate pentru susținerea cheltuielilor de transport, cazare și masă, costurile vieții de zi cu zi, trebuie reconsiderate și adaptate realist prețurilor din statele implicate în program. Cred că este necesară organizarea unui grup de lucru format din specialiști în implementarea și monitorizarea programului, deopotrivă din partea organizațiilor implementatoare, agențiilor naționale, Agenției Executive din partea Comisiei, reprezinți ai Parlamentului și Consiliului, care să vină cu o soluției de ameliorare a sumelor decontate în funcție de distanțele în linie dreaptă dintre țări, costurile de cazare și masă în funcție de țările de destinație.

Parteneriatele transnaționale dintre organizațiile implementatoare ar trebui întărite cu o serie de reglementări care să faciliteze încrederea reciprocă, să întărească responsabil premisele de colaborare dintre acestea și să evite decomiterea din proiect a organizațiilor partenere, mai ale pe fondul neonorării la timp a unor obligații de plată.

Bugetele de proiect ar trebui să conțină sume de bani care să ajute beneficiarii Erasmus⁺ la o mai bună integrare în viață comunităților locale, la o mai bună acomodare cu valorile culturale și sociale ale țării gazdă. Dublata și de o extensie a duratelor de studii, de schimburi, de stagii, această măsură ar accentua nevoia de o și mai bună cunoaștere a Europei de către tineri, a valorilor acesteia, ar da cu adevărat importanță încrederii tinerilor în proiectul de funcționale al Uniunii Europene și ar ilustra deplin nevoia de proteja și promova stilul nostru de viață european.

Cred că o implicare și mai mare a companiilor private, mai ales în componenta de învățare practică de către tineri, este un deziderat ce ar optimiza performanțele programului.

Nu, în ultimul rând încurajez statele membre să vină cu soluții de cofinațare națională, care să complementeze bugetele și să dea sustenabilitate proiectelor Erasmus^+, inclusiv acordarea și garantarea unor împrumuturi cu dobândă subvenționată beneficiarilor Erasmus^+., în condiții legitime de performanță educațională și preocupare pentru angajabilitate.”, Mircea Hava, europarlamentar PNL, membrul al grupului PPE.