Paștele Catolic 2022. Calea Crucii spre Înviere, împovărată de teama războiului. Tradiții și obiceiuri de Învierea Domnului

Paștele catolic 2022 este sărbătorit duminică, 17 aprilie, cu o săptămână înainte de Paștele ortodox.  Data la care se sărbătorește Paștele este diferită de la an la an.

Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n.

Conform regulii, Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară.

Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paștelui să fie diferită în fiecare an.

Când pică Paștele catolic în următorii ani:

• Paștele catolic 2023 – duminică, 9 aprilie
• Paștele catolic 2024 – duminică, 31 martie
• Paștele catolic 2025 – duminică, 20 aprilie
• Paștele catolic 2026 – duminică, 5 aprilie
• Paștele catolic 2027 – duminică, 28 martie
• Paștele catolic 2028 – duminică, 16 aprilie
• Paștele catolic 2029 – duminică, 1 aprilie
• Paștele catolic 2030 – duminică, 21 aprilie

Tradiții și obiceiuri de Paștele catolic

În Sâmbăta Sfântă, Biserica meditează în tăcere şi rugăciune pătimirea şi moartea lui Hristos.

În noaptea de Înviere are loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale, prin care se exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Hristos Înviat.

În duminica Paştelui, Papa Francisc celebrează, în fiecare an, prima sa mesă de Înviere, în Piaţa Sfântul Petru, de la Vatican, în faţa a mii de credincioşi.

Suveranul Pontif rostește în zeci de limbi tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea „urbi et orbi”.

Vezi: Când pică Paștele în 2022. Zile libere și minivacanțele din an. În ce zile ale săptămânii sunt sărbătorile legale

Cele mai importante momente din noaptea de Înviere sunt:

• binecuvântarea focului în afara bisericii
• aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânări
• cântările speciale adresate lui Hristos
• lecturile din Vechiul Testament
• proclamarea evangheliei Învierii și împărtăşirea credincioşilor.

Există și multe tradiții și obiceiuri care nu au legătură cu cele religioase.

În multe locuri, copiii pornesc la „vânătoare de ouă” pentru a găsi ouăle ascunse în case sau grădini.

Vezi: URĂRI DE PAŞTE 2022 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

Apa de Paște este specială și de ea se leagă multe tradiții, în Transilvania fiind cunoscut obiceiul mersului „cu stropitul” sau „cu udatul”.

Stropitul fetelor nemăritate este un obicei care se practică în multe dintre satele din Ardeal.

Stropitul este practicat, de regulă, de popoarele cu origine germanică. Acest obicei are loc şi în amintirea zeiţei fertilităţii şi a primăverii, Ostera. De aici vine şi denumirea Paştelui în germană, „Ostern”.

Printre alte obiceiuri de Paşte la catolici se numără dăruirea şi ciocnitul ouălor, tradiţii similare cu cele ale ortodocşilor.

În Italia, în a doua zi de Paşte, se face un concurs cu ouă. În Germania, de Paşte se decorează casele cu ramuri înmugurite, cu flori şi cu salcie, iar copacii sunt împodobiţi cu ouă. Copiii se întrec în rostogolirea ouălor colorate prin grădină sau le ciocnesc, precum ortodocşii.

„Calea Crucii spre Înviere, împovărată de teama războiului”: editorialul ÎPS Aurel Percă în „Actualitatea creștină”

”Și anul acesta am început Postul Mare sub semnul pandemiei, care continuă să semene teamă, chiar dacă starea de alertă a încetat și au fost eliminate o serie de măsuri sanitare care au fost în vigoare până acum.

Timp de doi ani, pandemia de Covid-19 a fost un bici foarte dur pentru fiecare dintre noi și am privit-o ca un inamic invizibil împotriva căruia s-au mobilizat toate forțele științei și ale medicinei pentru a-l învinge, însoțite de măsuri sanitare uneori prea dure, pentru prevenirea contaminărilor.

În schimb, a apărut un alt inamic: războiul din Ucraina, care seamănă teroare nu numai printre locuitorii acestei țări, dar în întreaga Europă. Se citește frica pe fețele bătrânilor noștri care au experimentat războiul, există frică și pe fețele celor care primesc reverberația războiului prin intermediul mijloacelor de comunicație.

Zilnic sistăm la un adevărat calvar al copiilor, al femeilor, al persoanelor în vârstă, care trebuie să ia drumul pribegiei, lăsând în urmă vuietul armelor și al rachetelor, zgomotul infernal al tancurilor, exploziile bombelor, sirenele de alarmă care sună întruna în această țară devastată.

Adresându-se recent participanților la Zilele Sociale Catolice (Bratislava, 17-20 martie), Papa Francisc a scris că „sângele și lacrimile copiilor, suferința femeilor și a bărbaților care își apără pământul sau fug de bombe ne zguduie conștiința”.

Pentru că „din nou omenirea este amenințată de un abuz pervers de putere și de interese partizane, care condamnă oamenii fără apărare să sufere toate formele de violență brutală”.

 

O adevărată Cale a Crucii trăită și simțită de milioane de persoane și resimțită și de mai multe milioane de oameni în Europa și pe întreaga planetă

În această perioadă tulbure s-a făcut auzit în repetate rânduri glasul Papei Francisc care, într-un gest deosebit, a mers la Ambasada Federației Ruse pe lângă Sfântul Scaun pentru a cere oprirea spiralei războiului.

„Implorăm de la Dumnezeu pacea pe care oamenii nu o pot realiza și construi singuri”, a scris Papa Francisc în omilia Liturghiei pentru Miercurea Cenușii, zi pe care a voit-o să fie o zi de post și rugăciune pentru Ucraina.

În cuvintele Papei rostite la audiența generală din 23 februarie se simțea neliniștea și îngrijorarea noastră a tuturor: „Am o mare durere în inimă pentru înrăutățirea situației din Ucraina.”

L-am auzit în toate aceste zile pe Sfântul Părinte repetând cu multă determinare: „Pacea să devină realitate în Ucraina! Pacea să devină realitate în inimile noastre și ale voastre! Nimic nu este pierdut cu pacea! Totul poate fi pierdut cu războiul! Să tacă armele!”

Scenariul pe care îl vedem în aceste zile în mijloacele de informare la hotarele Europei de Est pare să fie o imagine cu atâția „răstigniți și răstignite”. Da, răstigniți. Au murit copii sub bombe.

Răstignite sunt mamele care fug și lasă o casă, o familie, un soț care merge la război. Răstigniți sunt soldații, cei ucraineni care își apără patria, dar și soldații ruși trimiși să lupte, poate inconștienți, dar oricum și ei demni de a fi iubiți.

Am văzut și vedem foarte mulți răstigniți în acest război, pentru a nu fi împinși cu toate puterile să căutăm calea păcii.

Pe acest fundal cenușiu, dar foarte dramatic pentru țara vecină, ne pregătim să sărbătorim Învierea Domnului. Cum va fi Paștele pentru cei care au luat calea pribegiei, ale căror locuințe au fost bombardate, bisericile zguduite de suflul bombelor?

Cum vor putea cânta frații noștri bucuria Învierii? Cum vor primi cuvintele Celui Înviat „pace vouă”, când tocmai pacea lipsește? Cum vor răsuna cuvintele Evangheliei: „Fericiți făcătorii de pace, pentru că se vor chema fiii lui Dumnezeu”?

Paștele amintește de biruința  Vieții asupra Morții, a Luminii asupra Întunericului, a Binelui asupra Răului, a Mâinilor împreunate asupra armelor.

Întunericul și lumina sunt, pentru creștini, actul de începere a riturilor din Vigilia pascală.

În mod tradițional, în biserica cufundată în întregime în întuneric, celebrantul intră  cu o lumânare aprinsă, o flacără timidă care sparge întunericul, o ridică de trei ori, „Lumina lui Cristos!”, pentru a simboliza lupta dintre moarte și viață, pentru a comemora inima credinței creștine: omul numit Isus din Nazaret, răstignit pe o cruce, a fost îngropat și mormântul său închis și păzit.

Istoria lui ar fi trebuit să se termine așa, dar piatra este rostogolită și mormântul este gol, femeile care l-au văzut repetă anunțul: Domnul a înviat, nu-l căutați pe cel care este viu printre cei morți!

„Moartea și viața s-au înfruntat în mod minunat: Stăpânul vieții a murit, dar acum e viu și domnește… Noi o știm: Cristos Domnul a înviat cu adevărat din morți. Tu, rege biruitor al morții, îndură-te de noi toţi! Aleluia!” (din Secvența pascală).

Să-l lăsăm pe El, Cristos înviat, biruitorul asupra morții și a păcatului, să transforme existența noastră și să primim cu toții darul păcii pe care a voit să-l dăruiască discipolilor după Înviere: „În seara aceleiaşi zile, prima a săptămânii, deşi uşile locului în care erau discipolii, de frica iudeilor, erau încuiate, a venit Isus, a stat în mijlocul lor şi le-a zis: «Pace vouă!»” (In 20,19).

Dacă toți cei responsabili de destinul popoarelor vor recepționa acest mesaj, cu siguranță că va fi pace în toate dimensiunile sale. Învierea este un eveniment istoric care a schimbat pentru totdeauna istoria omenirii. Și trebuie să schimbe și soarta acestui război absurd!

Dragi cititori ai revistei Actualitatea creștină, cu gânduri și dorințe de pace, vă adresez urarea de a avea un Paște fericit și liniștit, deschiși să primiți de la Domnul Înviat primul din darurile sale, același pe care l-a oferit Apostolilor săi: „Pace vouă!”

Cristos a înviat!

sursa foto: Facebook Arhidieceza Romano- Catolică de București

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News