PAŞTE 2018: A început POSTUL MARE. Tradiţii, superstiţii şi semnificaţii pentru credincioşi

Postul Paștelui 2018 (Postul Mare) a început luni, 19 februarie și durează 40 de zile, până în data de 7 aprilie. În 2018, Paștele ortodox pică duminică, 8 aprilie, iar cel catolic, pe 1 aprilie.

Postul Paștelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului și este cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante de peste an. Oamenii mai numesc acest post și Postul Mare. Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor.

Citeşte şi Când NU se fac NUNŢI în 2018. Ce spune rânduiala bisericească

Perioada aceasta amintește de postul celor 40 de zile ținute de Mântuitor înainte de începerea activității sale Mesianice. Din această cauză, Postul cel Mare mai poartă numele de Paresimi.

În vechime, mai exact la finalul celui de-al treilea secol, Postul Mare a fost împărțit în două perioade: Postul prepascal, (Postul Paresimilor – care ținea până în Duminica Floriilor) și Postul Paștilor (Postul pascal), cu durată de o săptămână. Sinodul ecumenic de la Niceea (325) a adus și stabilirea actuală a duratei Postului Paștelui.

În perioada aceasta de 40 de zile este interzis consumul de carne sau de lactate. Mai mult decât atât, creştinii trebuie să se reţină de la anumite gânduri necurate, pofte, petreceri, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de postul sufletesc.

Citeşte şi Paște 2018: Postul Mare începe pe 19 februarie şi se încheie pe 7 aprilie

După perioada de post, creștinii merg la biserică, unde se spovedesc și se împărtășesc.

Totodată, în această perioadă se spune că este bine să se facă și o slujbă de sfințire a casei. Preotul este chemat la casa enoriașilor, unde are loc stropirea cu apă sfinţită a celor prezenţi şi a tuturor camerelor.

De asemenea, se fac şi rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei şi pentru sănătatea trupească şi sufletească a celor care locuiesc în ea.

În timpul Postului Mare, credincioşii vor să petreacă această etapă spirituală mult mai aproape de Dumnezeu, potrivit Bisericii.

De aceea, în acest interval de nevoinţă, postitorii merg la preotul lor duhovnic și-i mărturisesc păcatele, renunţând la petrecerile mondene, însoţite de bucate „de dulce” şi de alcool.

Singurul post care are două Lăsatul Secului este cel al Sfintelor Paști, cunoscut și sub numele de Postul cel Mare. Primul Lăsatul Secului este pentru carne și s-a ținut în Duminica Înfricoșătoarei Judecăți (11 februarie), iar celalalt este pentru ouă, pește și lactate și a fost în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (a Lăsatului sec de brânză), 18 februarie.

Zilele de post şi dezlegări la peşte

Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din prima săptămâna) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.

Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn.

În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ţinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinţii 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte-serbarea şi după-serbarea Buneivestiri (24 şi 26 martie), iar după unii şi în Joia Patimilor. La praznicul Buneivestiri (25 martie) şi Duminica.

Floriile se dezleagă şi la peşte (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn şi vin, iar când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin).

În postul Paștilor din acest an, dezlegare la peşte este în 25 martie (duminică), când se sărbătorește Bunavestire şi în 1 aprilie (Intrarea Domnului în Ierusalim), de Florii.

Semnificaţii şi obiceiuri

Motivul principal al postirii în Postul Paştelui era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezaţi de Paşti şi să între în biserica. Totuşi, Postul Paştelui a devenit absolut firesc o perioară de pregătire spirituală pentru toţi creştinii să sărbătorească Învierea Domnului nostru Iisus Hristos.

În Postul Mare creştinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele de provenienţă animalice. Mai mult, aceştia trebuie să se înalte sufleteşte prin rugăciune alături de fapte bune.

Postul reprezintă reţinerea totală de la anumite alimente şi băuturi în scop religios şi moral. Mai mult, creştinii trebuie să se reţină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de postul sufletesc.

Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, de atâtea ori atestată când e vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine: potopul, care trebuia să spele pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi (Facere 7, 11-17); patruzeci de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinţei (Deut. 7, 7 şi 29, 5-6); Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea (Ieşire 34, 28); ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi (Iona 3, 4-10); Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice (Matei 4, 1-2 şi Luca 4, 1-2). Practica aceasta a fost adoptată de Biserică încă dinainte de sec. IV, ca timp de pregătire a catehumenilor pentru botez, adică pentru re-naşterea sau înnoirea spirituală.

Rolul postului în viața credincioșilor

Postul presupune abținerea totală sau parțială de la anumite alimente și băuturi, în scop religios-moral. Însă doar reținerea de la anumite mâncăruri și băuturi trebuie însoțită și de rețnerea de la gânduri, pofte, patimi și fapte rele, adică însoțirea postului trupesc cu postul sufletesc. Credinciosul trebuie să fie pios, smerit, să ii ajute pe semenii lui și să uite orice supărări, ură, să îi ierte pe cei care i-au greșit și să le ceară iertare celor cărora le-a greșit.

Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an.

În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși. Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.

Postul Paştilor e ţinut şi în Biserica Romano-Catolică; el ține 40 de zile, începând nu luni ca la ortodocşi, ci în miercurea numită a Cenuşii (Dies Ceneris), pentru că în această zi se practică la apuseni presărarea cenuşii pe creştetul capului (rest din ceremonialul penitenței publice din vechime, moştenit de la evrei). Catolicii dezleagă postul în duminicile Păresimilor, mâncând de dulce.

Timp de 40 de zile, cât va ţine Postul Paştelui sau Postul Mare, nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică odată cu sufletul, cel dintâi prin regim, cel de-al doilea prin rugăciune şi gânduri bune. Aşadar, în aceste săptămâni, nu se consumă carne, ouă, lapte sau brânzeturi. De asemenea, nu vom mânca nici peşte sau untdelemn şi este interzis fumatul şi alcoolul.

Alimente recomandate de nutriționiști, în perioadele de post

Din dorinţa de a ţine post, foarte multe persoane apelează la alimente total nesănătoase din comerţ, care sunt dezechilibrate din punct de vedere nutriţional. Află cum să mănânci sănătos în Postul Paştelui.

Pateul vegetal, mezelurile vegetale, chiftelele prăjite din soia, cartofii prăjiţi, covrigul sau diversele combinaţii de făinoase (sticksuri, covrigei, inelele de pâine prăjită cu diverse arome) nu trebuie să ocupe cea mai mare parte din alimentaţia ta chiar dacă ţi-ai propus să ţii post.

De asemenea, nici excesul de pâine albă sau cartofi nu constituie o opţiune tocmai bună pentru o perioadă lungă de timp, deoarece organismul nu va avea zilnic nutrienţii necesari pentru a funcţiona la capacitate maximă.

Medicii spun că postul este unul foarte restrictiv, din punctul de vedere al alimentaţiei, practicanţii săi fiind privaţi de proteinele complexe ce se găsesc în carne, ouă şi lactate. Aceste alimente pot fi înlocuite cu produse de origine vegetală, cum ar fi soia, fasole, ciuperci etc. Odată cu privarea de proteine, apare şi o carenţă de vitamine şi oligoelemente vitale, care se găsesc în produsele de origine animală (vitamina A, D, complexul B). Aceste lipsuri conduc la schimbări ale metabolismului, precum şi la încetinirea anumitor funcţii ale organismului (cum ar fi procesul de creştere, sinteza de hormoni), ceea ce face ca efectele benefice ale postului (în plan fizic şi spiritual) să fie însoţite de unele mai puţin dorite, cum ar fi riscul de creştere în greutate (prin consumul excesiv de alimente cu conţinut exclusiv sau majoritar de hidraţi de carbon (glucide) – pâine, paste, mălai, dulciuri, cartofi, fasole etc.).

Consum exagerat de preparate pe bază de soia şi/sau de pateuri vegetale (care au un conţinut ridicat de aditivi şi grăsimi vegetale); mai frecvent în faza iniţială, ca efect al detoxifierii organismului, la unele persoane pot apărea manifestări de tipul: acnee, miros neplăcut al gurii şi/sau corpului (se impun măsuri de igienă riguroase), uşoare dureri de cap, senzaţie de greaţă, constipaţie (care dispar însă, pe masură ce organismul se obişnuieşte cu noua dietă). Ca urmare, este indicat ca postul să fie ţinut doar de persoanele cu stare bună de sănătate, care nu suferă de diabet zaharat, anemie sau boli anergizante sau imunodepresive (tuberculoză, SIDA, unele boli infecţioase – tuse convulsivă, rujeolă, gripă). De asemenea, nu se recomandă la copii, vârstnicii cu starea de sănătate efectată, gravide, persoane care lucrează în condiţii deosebite (frig, muncă fizică grea etc). Medicii spun că trebuie să ţinem cont şi de alte recomandări, respectiv alimentele să fie preparate în special prin fierbere, înăbuşire sau la cuptor şi nu prăjite – pentru a reduce cantitatea de grăsimi şi aportul de calorii suplimentare să consumăm în cantităţi suficiente legume şi fructe proaspete, să fim cumpătaţi, să nu mâncăm mult şi nu consumăm băuturi alcoolice, iar dacă sănătatea nu ne permite, să nu ţinem postul prea restrictiv pe o perioadă lungă de timp şi să nu ezităm să-l întrerupem dacă nu ne simţim bine.

3 lucruri esenţiale când ţii post

Găteşte alimente diverse, alegând în fiecare săptămână câteva legume pe care să le foloseşti pentru tocăniţe şi supe/ciorbe.

Nu mânca toate produsele de post pe care le găseşti la supermarket!

Fii selectiv şi citeşte înainte lista cu ingrediente. Iar dacă poţi să le prepari acasă este de preferat să facă acest lucru în weekend pentru a fi aprovizionată în timpul săptămânii.

Gândeşte în mare un meniu general, diversificat fără să te complici!

Alege 2-3 opţiuni pentru micul dejun (de exemplu, în loc de cereale cu lapte de vacă foloseşte laptele vegetal, în loc de pâine cu pateu de porc alege pâinea cu pastă de năut, salată de vinete, pastă de avocado, zacuscă, pateu de linte, în loc de cereale cu iaurt prepară un terci din fulgi de ovăz cu diverse fructe proaspete sau uscate, înlocuieşte untul cu unt de arahide sau de cocos presat la rece etc).

Pentru mesele de prânz şi cină înlocuieşte preparatele din carne cu ciuperci, oleaginoase crude, leguminoase, quinoa, orez integral, paste integrale care vor oferi consistenţă mâncării şi un plus de nutrienţi.

Alimente care nu trebuie să-ţi lipsească din meniu când ţii post

Pentru ca organismul să beneficieze de vitamine, minerale, antioxidanţi, fibre, grăsimi bune şi proteine de calitate este esenţial să ai o alimentaţie diversificată pe perioada postului. Baza reţetelor tale o vor constitui legumele şi verdeţurile la care se adaugă ingrediente la fel de valoroase pentru cantitatea lor bogată în proteine.

Fasolea boabe, năutul, mazărea, lintea, verdeţurile crude (spanacul, pătrunjelul, leurda, urzicile, andivele, rucola, salata verde), legumele crucifere (broccoli, conopidă, varza) şi orice alte legume care sunt pe placul tău nucile şi seminţele neprăjite, orezul integral (brun) sau basmati, ovăzul, hrişca, fructele proaspete, avocado şi uleiul de măsline sau de floarea-soarelui presate la rece

Dacă vrei să respecţi Postul Paştelui şi să profiţi de ocazie şi pentru a scăpa de kilogramele în plus, este important să-ţi stabileşti un regim de viaţă cât mai echilibrat, ca să nu-ţi pierzi energia când renunţi temporar la proteinele de origine animală.

Bea ceai verde

Spre deosebire de cafea, care te stimulează pentru o oră sau două,  perioadă urmată uneori de o cădere de energie, ceaiul verde are un efect mai slab, dar mai îndelungat.

Dacă bei dimineaţa o ceaşcă de ceai verde îndulcită cu miere, oferi corpului tău un plus de energie, pe care îl vei simţi cu siguranţa de-a lungul zilei.

Respectă mesele regulate

Când conţinutul de proteine de origine animală scade din alimentaţia ta zilnică, rezervele de energie ale corpului depind de mesele regulate.

Încearcă să respecţi cele trei mese principale, la care poţi adăuga două-trei gustări de-a lungul zilei: fructe, alune, migdale şi nuci.

Nu mânca până ai burta plină

Nivelul glicemiei în sânge, de care depinde energia ta zilnică poate scădea brusc şi după o masă copioasă. Încearcă să mănânci doar cât îţi trebuie, fără să-ţi umpli burta, indiferent dacă mănânci salată de legume sau altă gustare cu conţinut redus de calorii.

Programează cel puţin o masă de verdeţuri pe zi

Asigură necesarul zilnic de vitamine şi minerale cu cel puţin o masă de verdeţuri. Poţi mânca frunze de la orice legumă, însă urizicile şi spanacul au conţinutul nutritiv cel mai ridicat.

Nu este necesar să fierbi îndelung spanacul, poţi adăuga frunze proaspete şi în salate, alături de alte legume de sezon, pătrunjel şi salata creaţă roşie.

sursă: realitatea.net