ASASINII VEGETALI: Plante care cresc în România şi care te pot omorî rapid. Lăcrămioarele și leandrul, pe listă

Flora spontană din România conține o sumedenie de plante extrem de toxice, care pot ucide chiar dacă sunt ingerate în cantități mici, de ordinul gramelor.

Mulţi dintre aceşti „asasini vegetali” cresc pe terenuri situate în preajma locuinţelor, ba chiar sunt plante ornamentale cultivate.

Iată care sunt o parte dintre plantele care sunt foarte periculoase pentru oameni şi care cresc în țara noastră:

Omagul (Aconitum napellus)

Întâlnit atât în varianta cu flori violet, cât şi în cea cu flori galbene – este una dintre cele mai toxice plante din ţara noastră (mai ales rădăcina şi seminţele). Este o planta erbacee, din familia Ranunculaceelor, cu tija florală de circa 35-45 de centimetri, mare iubitoare de zone muntoase, stâncoase (cea violet), dar răspândită şi în zonele de deal (ceal galbenă). Denumiri populare: mărul-lupului, remf, foaie, omag albastru, mierea ursului.

Omagul este una dintre cele mai otrăvitoare plante care cresc în Europa Centrală şi de Est, iar la noi este ocrotită prin lege. Culmea este că din frunzele plantei se pot obţine o serie de remedii naturiste pentru afecţiuni respiratorii, reumatism, dureri musculare.

Dediţelul (Pulsatilla pratensis)

Este o plantă toxică ce se întâlneşte în zonele montane, în toxicitatea ei la ingerare nu a fost măsurată. Este o planta erbacee, perenă, între 8 și 30 cm înălțime. Frunzele sunt fin divizate și asemănătoare cu firele și acoperite dens cu fire de argint. Florile penduloase, asemănătoare cu clopotele, au tepalele cu vârfuri reflexive, sunt de culoare violet la nord, până la verde-violet în sud. Florile sunt hermafrodite și sunt polenizate de albine.

Denumiri populare: floarea vântului, iarba vântului, oiţe albe, vânturele, adormiţele, sisinei.

Măselariţa (Hyoscyamus niger)

Este o plantă halucinogenă ce era folosită foarte des de către vrăjitoare pentru a prepara licori ce generau halucinaţii. Creşte spontan pe lângă drumuri, garduri, pe câmpuri etc. În medicina populară a fost folosită pentru calmarea durerilor de măsele, de unde şi denumirea de măselăriţă (fiertura de plantă se ţinea în gură la măsea, apoi se vărsa şi se clătea bine gura cu apă curată).

De asemenea, Shakespeare ne povesteşte că regele Danemarcei a fost omorât cu sevă de măselariţă turnată în ureche în timp ce dormea.

Cucuta (Conium maculatum)

Este o specie toxică ce se întâlneşte în toate regiunile din România. Face parte din familia umbeliferelor, cu miros caracteristic, cu frunze mari, flori albe și fructe brune-verzui, întrebuințată ca medicament. Denumiri populare: dudău, buciniș. Toate părţile ce alcătuiesc cucuta sunt toxice şi pot provoca decesul celui care le consumă.

Condamnații la moarte, în antichitate, ca de exemplu filozoful grec Socrate, au fost omorâți cu un extract (fiertură) din fructele sau rădăcina plantei.

Lăcrămioara (Convallaria majalis)

Denumită popular mărgăritar, clopoţel sau iarba Sfântului Gheorghe, este planta naţională a statului Finlanda, iar la noi creşte în flora spontană, dar şi în grădini, fiind preferată pentru mirosul foarte plăcut al florilor.

Se zice că un pahar cu apă în care s-au înmuiat câteva fire de lăcrămioară este suficient pentru a provoca moartea celui care-l bea, însă specialiştii în toxicologie au altă opinie: ar fi nevoie de circa 10 grame de sevă.

Leandrul roz (Oleander)

Este de asemenea o plantă destul de toxică. Este de origine mediteraneeană, dar s-a aclimatizat şi la noi, fiind întâlnită des şi ca plantă de apartament. Creşte pe la 2,5 metri înălţime, având flori foarte frumoase.

Se estimează ca 100 de grame din frunzele ei sunt suficiente pentru a ucide un animal de talie mare (vacă, bou, cal). Este foarte periculoasă pentru om, deoarece o cantitate de câteva grame (câteva frunze mestecate) poate avea ca efect oprirea inimii.

sursa: realitatea.net, exquis.ro, wikipedia.org