Prezidențiale 2019: A început campania electorală. Reguli, calendar, ce este interzis

Sâmbătă a început campania pentru alegerile prezidenţiale din 10 noiembrie. Va dura 30 de zile și se va încheia în 9 noiembrie, ora 7.00. În cazul organizării celui de al doilea tur, campania electorală începe în 15 noiembrie și se încheie în 23 noiembrie, la ora 7.00

Sunt 14 candidaţi la funcţia de președinte al României. Pentru prima dată, românii din străinătate pot vota pe parcursul a trei zile sau prin corespondenţă. În cazul votului prin corespondență, plicurile cu opţiunea electorală trebuie să ajungă în România până în 7 noiembrie.

Dacă la primu tur al alegerilor prezidențiale, niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea de voturi, va fi organizat al doilea tur de scrutin în 24 noiembrie, la care participă primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur.

Calendarul alegerilor prezidențiale:

8 noiembrie, orele 12.00-21.00 – prima zi a votului în străinătate

9 noiembrie, orele 07.00-21.00 – a doua zi a votului în străinătate

10 noiembrie, orele 07.00-21.00 – începe votul în țară și este a treia zi de vot în străinătate. Alegătorii care sunt în secția de votare la ora 21.00 și cei care stau la rând pot vota până la ora 23.59.

Ordinea candidaților pe buletinele de vot:

1. Klaus Werner Iohannis (PNL)

2. Theodor Paleologu (PMP)

3. Ilie-Dan Barna (Alianţa 2020 USR PLUS)

4. Hunor Kelemen (UDMR)

5. Vasilica-Viorica Dăncilă (PSD)

6. Cătălin Sorin Ivan (Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională)

7. Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc)

8. Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)

9. John Ion Banu (Partidul Naţiunea Română)

10. Mircea Diaconu (candidat susţinut de Alianţa electorală ”UN OM”, formată din ALDE şi Pro România)

11. Bogdan-Dragoş-Aureliu Marian-Stanoevici, candidat independent

12. Ramona Ioana Bruynseels (Partidul Puterii Umaniste, Social-Liberal)

13. Viorel Cataramă (Dreapta Liberală)

14. Alexandru Cumpănaşu, candidat independent

REGULI în campania electorală

Potrivit Legii 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată și intrată în vigoare pe 28 iulie 2019, candidații la prezidențiale au dreptul în această perioadă să organizeze mitinguri, marșuri sau adunări și să își exprime liber opiniile.

„În campania electorală candidaţii şi, după caz, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care i-au propus, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunărilor şi marşurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislaţia în vigoare”, conform actului normativ.

De asemenea, în perioada campaniei electorale, primarii asigură candidaţilor şi formaţiunilor politice care i-au propus, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii.

Afișajele electorale trebuie să fie puse în locuri publice frecventate de cetățeni, fără a deranja circulația pe drumurile publice și celelalte activități din localități. Afișele sunt permise în alte locuri numai cu acordul scris al proprietarilor și cu luarea măsurilor de asigurare a siguranței cetățenilor. Este interzisă utilizarea de către un candidat a locurilor speciale pentru afișaj electoral, astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt candidat. Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiș electoral.

O altă prevedere legislativă interzice afișele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.

„Se interzice afișajul în scop electoral prin aplicarea pe pereții sau pilonii de susținere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare și informare rutieră, precum și pe sistemele electronice de reglementare a circulației. Activitățile de propagandă electorală nu pot afecta în niciun fel spațiile verzi, rezervațiile naturale și zonele protejate ecologic”, mai arată legea.

Totodată, textul legii care reglementează campania electorală interzice folosirea minorilor sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală.

Primarii, cu ajutorul poliției sau jandarmeriei, este obligat să asigure integritatea panourilor, afișelor electorale și a altor materiale electorale amplasate în locuri autorizate. De asemenea, primarii pot aproba instalarea pe domeniul public a unor amenajări provizorii, precum corturile electorale, pentru distribuirea materialelor de propagandă, dacă prin amplasarea lor nu este restricționată circulația rutieră sau pietonală.

Potrivit legii, acțiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise în unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare.

Reglementările în audiovizual

Candidaţii sunt obligaţi să solicite, până la data începerii campaniei electorale, conducerii serviciilor publice de radio şi televiziune acordarea timpilor de antenă. Accesul candidaţilor la serviciile publice şi private de radio şi televiziune este gratuit.

Conform legii, campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice şi private, trebuie să servească următoarelor interese generale:

ale electoratului – de a primi informaţii corecte, astfel încât să îşi poată exercita dreptul de vot în cunoştinţă de cauză;

ale candidaţilor şi partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îi susţin – de a se face cunoscuţi şi de a-şi

prezenta platformele, programele politice şi ofertele electorale;

ale radiodifuzorilor – de a-şi exercita drepturile şi responsabilităţile care decurg din profesiunea de jurnalist.

„Radiodifuzorii publici şi privaţi sunt obligaţi să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfăşurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru toţi candidaţii şi toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îi susţin”, spune legea.

Posturile private de radio şi televiziune vor oferi candidaţilor timpi de antenă proporţionali cu cei practicaţi de posturile publice, în caz contrar acestea vor fi sancționate prin decizii stabilite de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA).

Conform legii, este interzisă introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale. Regulile de desfășurare prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale a campaniei electorale pentru prezidențiale sunt stabilite de CNA.

VOT pentru prezidențiale

În data de 10 noiembrie, în România vor avea loc alegeri prezidenţiale. Mandatul şefului statului este de cinci ani. Preşedintele României este ales „prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile legii”.

Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.

În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea de voturi, va fi organizat al doilea tur de scrutin în data de 24 noiembrie, la care participă primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur.

Scrutinul va fi câştigat de candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Românii din străinătate care s-au înregistrat online pe portalul www.votstrainatate.ro pot vota şi prin corespondenţă. Până acum, doar 43.003 de români stabiliţi în altă ţară au ales această variantă.

Pentru votul prin corespondenţă, alegătorii primesc acasă, prin poştă, toate documentele necesare şi trebuie să le trimită înapoi pe cele aferente turului întâi până în 7 noiembrie.

În străinătate, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis, vineri, către Autoritatea Electorală Permanentă o listă suplimentară cu 270 de secţii de votare, în completarea celor 444 de secţii aprobate. MAE estimează că vor fi înfiinţate peste 800 de secţii de votare.

Printre ţările în care vor fi organizate cele mai multe secţii de votare se numără: Spania (148), Italia (142), Germania (84), Marea Britanie (73), Franţa (48), SUA (38), Republica Moldova (36), Belgia (23), Olanda (22), Irlanda (16), Danemarca (12), Austria (11), Grecia (11), Portugalia (9), Elveţia (8).

Termenul limită prevăzut de lege pentru transmiterea propunerilor de secţii de votare în străinătate este 19 octombrie.

În țară vor fi deschise 18.748 de secţii de votare. Lista secţiilor de votare este publicată pe site-ul AEP, www.roaep.ro, la secţiunea Management Electoral / Geografie electorală / Registrul secţiilor de votare.

Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanelor însărcinate cu menţinerea ordinii, persoanelor acreditate şi operatorilor de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice sau ai societăţilor comerciale ori organizaţiilor neguvernamentale să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electoral

În ziua votării, între orele 7.00 – 21.00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare

În ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7.00 şi se încheie la ora locală 21.00.

Prin excepţie, votarea în străinătate se desfăşoară şi pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri, votarea începe în ziua de vineri, ora locală 12,00 şi se încheie la ora locală 21,00, iar în ziua de sâmbătă, votarea se deschide la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00

Alegătorul votează la una dintre următoarele secţii de votare:

a) în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii;

b) în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia;

c) în cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secţie de votare organizată în străinătate;

d) în cazul în care îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea;

e) în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la vot.

Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, conform hotărârii Autorităţii Electorale Permanente.

Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal semnalează dacă:

a) persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;

b) persoanei care s-a prezentat la vot i s-a interzis exercitarea dreptului de vot;

c) alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la secţia de votare respectivă;

d) alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la altă secţie de votare;

e) alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă;

f) alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin;

g) alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondenţă, votul prin corespondenţă transmis de acesta fiind recepţionat de biroul electoral competent

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă.

La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea „VOTAT”, dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial.

Candidaţii şi oricare alegător au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se stabileşte de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare prin orice mijloace legale. În cazul în care contestaţia este întemeiată, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îl va opri de la votare pe alegătorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal şi va sesiza această situaţie autorităţilor competente.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră. Suspendarea este anunţată prin afişare la uşa sediului secţiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanşat suspendarea.

În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral al secţiei de votare vor rămâne sub pază permanentă. În timpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare, în acelaşi timp. Candidaţii şi persoanele acreditate care asistă la votare nu pot fi obligate să părăsească sala de votare în acest timp.

La ora 21.00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot.

Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot.

surse: hotnews.ro, agepres.ro, roaep.ro