Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Prezidențiale 2019: A început campania electorală. Reguli, calendar, ce este interzis


Publicat

Sâmbătă a început campania pentru alegerile prezidenţiale din 10 noiembrie. Va dura 30 de zile și se va încheia în 9 noiembrie, ora 7.00. În cazul organizării celui de al doilea tur, campania electorală începe în 15 noiembrie și se încheie în 23 noiembrie, la ora 7.00

Sunt 14 candidaţi la funcţia de președinte al României. Pentru prima dată, românii din străinătate pot vota pe parcursul a trei zile sau prin corespondenţă. În cazul votului prin corespondență, plicurile cu opţiunea electorală trebuie să ajungă în România până în 7 noiembrie.

Dacă la primu tur al alegerilor prezidențiale, niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea de voturi, va fi organizat al doilea tur de scrutin în 24 noiembrie, la care participă primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur.

Calendarul alegerilor prezidențiale:

8 noiembrie, orele 12.00-21.00 – prima zi a votului în străinătate

9 noiembrie, orele 07.00-21.00 – a doua zi a votului în străinătate

10 noiembrie, orele 07.00-21.00 – începe votul în țară și este a treia zi de vot în străinătate. Alegătorii care sunt în secția de votare la ora 21.00 și cei care stau la rând pot vota până la ora 23.59.

Ordinea candidaților pe buletinele de vot:

1. Klaus Werner Iohannis (PNL)

2. Theodor Paleologu (PMP)

3. Ilie-Dan Barna (Alianţa 2020 USR PLUS)

4. Hunor Kelemen (UDMR)

5. Vasilica-Viorica Dăncilă (PSD)

6. Cătălin Sorin Ivan (Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională)

7. Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc)

8. Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)

9. John Ion Banu (Partidul Naţiunea Română)

10. Mircea Diaconu (candidat susţinut de Alianţa electorală ”UN OM”, formată din ALDE şi Pro România)

11. Bogdan-Dragoş-Aureliu Marian-Stanoevici, candidat independent

12. Ramona Ioana Bruynseels (Partidul Puterii Umaniste, Social-Liberal)

13. Viorel Cataramă (Dreapta Liberală)

14. Alexandru Cumpănaşu, candidat independent

REGULI în campania electorală

Potrivit Legii 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată și intrată în vigoare pe 28 iulie 2019, candidații la prezidențiale au dreptul în această perioadă să organizeze mitinguri, marșuri sau adunări și să își exprime liber opiniile.

„În campania electorală candidaţii şi, după caz, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care i-au propus, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunărilor şi marşurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislaţia în vigoare”, conform actului normativ.

De asemenea, în perioada campaniei electorale, primarii asigură candidaţilor şi formaţiunilor politice care i-au propus, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii.

Afișajele electorale trebuie să fie puse în locuri publice frecventate de cetățeni, fără a deranja circulația pe drumurile publice și celelalte activități din localități. Afișele sunt permise în alte locuri numai cu acordul scris al proprietarilor și cu luarea măsurilor de asigurare a siguranței cetățenilor. Este interzisă utilizarea de către un candidat a locurilor speciale pentru afișaj electoral, astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt candidat. Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiș electoral.

O altă prevedere legislativă interzice afișele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.

„Se interzice afișajul în scop electoral prin aplicarea pe pereții sau pilonii de susținere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare și informare rutieră, precum și pe sistemele electronice de reglementare a circulației. Activitățile de propagandă electorală nu pot afecta în niciun fel spațiile verzi, rezervațiile naturale și zonele protejate ecologic”, mai arată legea.

Totodată, textul legii care reglementează campania electorală interzice folosirea minorilor sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală.

Primarii, cu ajutorul poliției sau jandarmeriei, este obligat să asigure integritatea panourilor, afișelor electorale și a altor materiale electorale amplasate în locuri autorizate. De asemenea, primarii pot aproba instalarea pe domeniul public a unor amenajări provizorii, precum corturile electorale, pentru distribuirea materialelor de propagandă, dacă prin amplasarea lor nu este restricționată circulația rutieră sau pietonală.

Potrivit legii, acțiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise în unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare.

Reglementările în audiovizual

Candidaţii sunt obligaţi să solicite, până la data începerii campaniei electorale, conducerii serviciilor publice de radio şi televiziune acordarea timpilor de antenă. Accesul candidaţilor la serviciile publice şi private de radio şi televiziune este gratuit.

Conform legii, campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice şi private, trebuie să servească următoarelor interese generale:

ale electoratului – de a primi informaţii corecte, astfel încât să îşi poată exercita dreptul de vot în cunoştinţă de cauză;

ale candidaţilor şi partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îi susţin – de a se face cunoscuţi şi de a-şi

prezenta platformele, programele politice şi ofertele electorale;

ale radiodifuzorilor – de a-şi exercita drepturile şi responsabilităţile care decurg din profesiunea de jurnalist.

„Radiodifuzorii publici şi privaţi sunt obligaţi să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfăşurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru toţi candidaţii şi toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îi susţin”, spune legea.

Posturile private de radio şi televiziune vor oferi candidaţilor timpi de antenă proporţionali cu cei practicaţi de posturile publice, în caz contrar acestea vor fi sancționate prin decizii stabilite de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA).

Conform legii, este interzisă introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale. Regulile de desfășurare prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale a campaniei electorale pentru prezidențiale sunt stabilite de CNA.

VOT pentru prezidențiale

În data de 10 noiembrie, în România vor avea loc alegeri prezidenţiale. Mandatul şefului statului este de cinci ani. Preşedintele României este ales „prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile legii”.

Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.

În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea de voturi, va fi organizat al doilea tur de scrutin în data de 24 noiembrie, la care participă primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur.

Scrutinul va fi câştigat de candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Românii din străinătate care s-au înregistrat online pe portalul www.votstrainatate.ro pot vota şi prin corespondenţă. Până acum, doar 43.003 de români stabiliţi în altă ţară au ales această variantă.

Pentru votul prin corespondenţă, alegătorii primesc acasă, prin poştă, toate documentele necesare şi trebuie să le trimită înapoi pe cele aferente turului întâi până în 7 noiembrie.

În străinătate, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis, vineri, către Autoritatea Electorală Permanentă o listă suplimentară cu 270 de secţii de votare, în completarea celor 444 de secţii aprobate. MAE estimează că vor fi înfiinţate peste 800 de secţii de votare.

Printre ţările în care vor fi organizate cele mai multe secţii de votare se numără: Spania (148), Italia (142), Germania (84), Marea Britanie (73), Franţa (48), SUA (38), Republica Moldova (36), Belgia (23), Olanda (22), Irlanda (16), Danemarca (12), Austria (11), Grecia (11), Portugalia (9), Elveţia (8).

Termenul limită prevăzut de lege pentru transmiterea propunerilor de secţii de votare în străinătate este 19 octombrie.

În țară vor fi deschise 18.748 de secţii de votare. Lista secţiilor de votare este publicată pe site-ul AEP, www.roaep.ro, la secţiunea Management Electoral / Geografie electorală / Registrul secţiilor de votare.

Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanelor însărcinate cu menţinerea ordinii, persoanelor acreditate şi operatorilor de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice sau ai societăţilor comerciale ori organizaţiilor neguvernamentale să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electoral

În ziua votării, între orele 7.00 – 21.00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare

În ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7.00 şi se încheie la ora locală 21.00.

Prin excepţie, votarea în străinătate se desfăşoară şi pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri, votarea începe în ziua de vineri, ora locală 12,00 şi se încheie la ora locală 21,00, iar în ziua de sâmbătă, votarea se deschide la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00

Alegătorul votează la una dintre următoarele secţii de votare:

a) în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii;

b) în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia;

c) în cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secţie de votare organizată în străinătate;

d) în cazul în care îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea;

e) în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la vot.

Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, conform hotărârii Autorităţii Electorale Permanente.

Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal semnalează dacă:

a) persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;

b) persoanei care s-a prezentat la vot i s-a interzis exercitarea dreptului de vot;

c) alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la secţia de votare respectivă;

d) alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la altă secţie de votare;

e) alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă;

f) alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin;

g) alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondenţă, votul prin corespondenţă transmis de acesta fiind recepţionat de biroul electoral competent

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă.

La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea „VOTAT”, dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial.

Candidaţii şi oricare alegător au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se stabileşte de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare prin orice mijloace legale. În cazul în care contestaţia este întemeiată, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îl va opri de la votare pe alegătorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal şi va sesiza această situaţie autorităţilor competente.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră. Suspendarea este anunţată prin afişare la uşa sediului secţiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanşat suspendarea.

În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral al secţiei de votare vor rămâne sub pază permanentă. În timpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare, în acelaşi timp. Candidaţii şi persoanele acreditate care asistă la votare nu pot fi obligate să părăsească sala de votare în acest timp.

La ora 21.00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot.

Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot.

surse: hotnews.ro, agepres.ro, roaep.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Serviciul de Informații Externe angajează specialiști în diferite domenii. Condiții specifice și modalitatea de aplicare

Publicat

Serviciul de Informații Externe, SIE, angajează ofițeri operativi, specialiști în analiză strategică, specialiști în domeniile IT, limbi străine, financiar, juridic, resurse umane, psihologie, medical și agenți de protecție. 

Cerinţe specifice pentru operativ:

  • Absolvent cu diplomă de licenţă al unei instituţii de învăţământ superior acreditate.
  • Media de absolvire şi rezultatele obţinute pe parcursul anilor de studiu reprezintă criterii de departajare.
  • Vârsta limită este de 35 de ani.

Pentru angajarea în domeniul operativ candidatul trebuie să dispună de o inteligenţă peste medie, cultură generală de nivel superior, capacitate foarte bună de relaţionare, abilitate de comunicare, exprimare bogată, fluentă şi elevată, atât în vorbire cât şi în scris.
De asemenea, disponibilitatea de a lucra în străinătate este obligatorie.
Acest domeniu necesită creativitate, spontaneitate, adaptabilitate, flexibilitate, spirit organizatoric, capacitate de a evalua şi de a lua decizii, precum şi asumarea responsabilităţii.

  • Exprimarea fluentă într-o limbă de circulaţie internaţională este obligatorie, iar cunoştinţele de limbi străine rare reprezintă un avantaj.
  • Timpul de lucru este flexibil.

Cerinţe specifice pentru analiză strategică:

  • Absolvent cu diplomă de licenţă al unei instituţii de învăţământ superior acreditate.
  • Media de absolvire şi rezultatele obţinute pe parcursul anilor de studiu reprezintă criterii de departajare.

Pentru a ocupa un post în acest domeniu, candidatul trebuie să aibă inteligenţa de nivel superior, cunoştinţe foarte bune de cultură generală, capacitate de analiză, sinteză, elaborare şi interpretare a informaţiei, exprimare clară şi concisă a ideilor.

Necesitatea de perfecţionare pe acest post impune interesul persoanei pentru dezvoltarea continuă, precum şi aptitudini de învăţare şi comunicare de nivel superior.

  • Exprimarea fluentă într-o limbă de circulaţie internaţională este obligatorie.
  • Pentru anumite specializări există posibilitatea desfăşurării activităţii în ture.

Cerinţe specifice pentru specialişti (IT, limbi străine, financiar, juridic, resurse umane, psihologie, medical):

  • Absolvent cu diplomă de licenţă al unei instituţii de învăţământ superior acreditate sau după caz, cu diplomă de bacalaureat al unei instituţii de învăţământ liceal acreditate.
  • Recrutarea şi selecţia se realizează în funcţie de existenţa unor posturi vacante în Serviciu şi are la bază performanţele universitare, licenţele şi acreditările deţinute, precum şi experienţa profesională acumulată în domeniul de specialitate.
  • Domeniul impune capacitate de adaptare, rezistenţă la stres, atenţie concentrată şi distributivă, perseverenţă, dorinţa de perfecţionare continuă, un bun echilibru psihoemoţional, capacitate de a lucra pe proiecte cu asumarea responsabilităţii.
  • Exprimarea fluentă într-o limbă de circulaţie internaţională este obligatorie.

Cerinţe specifice pentru protecţie:

  • Absolvent cu diplomă de bacalaureat al unei instituţii de învăţământ liceal acreditate.
  • Vârsta limită este de 30 de ani.
  • Pentru a ocupa un post în acest domeniu, candidaţii trebuie să aibă memorie vizuală, o bună percepţie a spaţiului şi timpului, aptitudini de comunicare, capacitate de a evalua şi lua decizii, viteză bună de reacţie şi minime abilităţi tehnice.
  • Disponibilitatea de a lucra în exterior este obligatorie.
  • Candidaţii pentru încadrare trebuie să aibă o înălţime de minim 1,70 m şi să fie apţi din punct de vedere al pregătirii fizice, psihologic şi medical.
  • Activitatea se desfăşoară în ture.

Persoanele interesate pot aplica pe siteul SIE.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

De ce bat clopotele bisericilor catolice din lume, în fiecare zi la ora 12 și care este legătura cu Alba Iulia

Publicat

De la Barcelona, la Roma, Lisabona, Viena, Paris sau Rio de Janeiro, clopotele bisericilor catolice bat exact la ora 12, în amintirea momentului în care Iancu de Hunedoara a salvat Creștinătatea din Europa vestică. 

Victoria acestuia la Belgrad, împotriva armatei turce condusă de Mahomed al II-lea în anul 1456, i-a adus recunoştinţa întregii lumi catolice.

A fost un moment de cotitură în istoria umanității, așa cum o știm astăzi. Sultanul Mahomed al II-lea a mobilizat, pentru cucerirea Belgradului forţe impresionante: circa 150.000 de soldaţi, o artilerie de asediu superioară celei folosite împotriva Constantinopolului şi o flotă ce urma să acţioneze pe Dunăre (60 – 65 de galere şi circa 150 de vase mai mici).

Iancu de Hunedoara şi-a întărit garnizoana cetăţii cu 5.000 de mercenari. Cu sprijinul călugărului franciscan Ioan de Capistrano, care a desfăşurat o intensă propagandă pentru o nouă cruciadă antiotomană, Iancu a reuşit să ridice o oaste de circa 30.000 de oameni, în cea mai mare parte vlahi şi sârbi ortodocşi, şi o flotă improvizată formată din 200 de vase.

”Din 4 iulie 1456, timp de câteva zile, artileria otomană, compusă din 300 de tunuri, a bombardat zidurile oraşului, încercând blocarea aprovizionării acestuia pe Dunăre, cu ajutorul flotei fluviale. La 14 iulie, flota creştină ataca vasele otomane distrugând şapte galere mari şi mai multe mici, provocând dispersarea acestora şi reuşind aprovizionarea cetăţii.

În zilele următoare, forţele terestre comandate de Iancu au reuşit să spargă blocada otomană în zona Zemunului, ocupând poziţii favorabile. La 21 iulie, sultanul a încercat să forţeze victoria printr-un asalt general. De două ori turcii au reuşit să pătrundă în oraş, dar au fost respinşi.

Al treilea atac asupra podului care asigura intrarea în fortăreaţa a fost respins de trupele comandate de Capistrano. Asupra turcilor care puseseră scări de asalt pe ziduri a fost aruncată apă clocotită şi materiale inflamabile.

Noi şi noi detaşamente de „cruciaţi” soseau pe Dunăre în cetate şi, spre seară, au trecut la contraatac, oraşul fiind despresurat. La 22 iulie, armata creştină a trecut Sava, dezlănţuind atacul general.

Tunurile turcilor au fost capturate şi folosite împotriva armatei sultanului, care a fost rănit de o săgeată, fiind salvat de aga ienicerilor, Hassan, care şi-a dat viaţa protejându-l pe sultan cu propriul trup.

La 23 iulie, turcii s-au retras în degringoladă, părăsind tabăra, lăsând în urmă o pradă uriaşă şi foarte mulţi morţi (circa 24.000, după sursele creştine, în timpul asediului, cărora s-au adăugat alţii, în timpul retragerii) şi prizonieri (circa 4.000).

Creştinii au pierdut relativ puţini oameni, circa 3.000 – 4.000”, afirmă istoricul Camil Mureşan în cartea „Ioan de Hunedoara şi vremea sa“.

catedrala romano catolica 2

Concepţia strategică modernă a lui Iancu l-a ajutat să-l înfrângă pe sultan în ciuda raportului de forţe defavorabil creştinilor.

Ca omagiu, papa Calixt al III-lea a elogiat victoria obţinută de Iancu de Hunedoara ca fiind ”cel mai fericit moment al vieţii sale” şi a decretat, printr-o bulă papală emisă pe 6 august 1456, ca toate clopotele bisericilor catolice din Europa să fie trase în fiecare zi la ora 12.00, ”până la sfârșitul veacurilor”.

Această practică, a trasului clopotelor de amiază, este atribuită în mod tradiţional sărbătoririi internaţionale a victoriei în bătălia de la Belgrad, contra oştirii otomane a sultanului Mehmed al II-lea Cuceritorul Constantinopolului.

Iancu de Hunedoara își are mormântul în Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail din Alba Iulia, vizitat anual de mii de turiști. Puțină lume știe însă că trupul domnitorului nu se mai află acolo, mormântul fiind jefuit și devastat de mai multe ori pe parcursul Evului Mediu, cu prilejul unor invazii.

Sursa: adevărul.ro, agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

GRAFIC: Incidența pe județe a cazurilor COVID: Situația din Alba. Date oficiale din 25 octombrie

Publicat

Grupul de Comunicare Strategică a transmis duminică, 25 octombrie, situația incidenței cazurilor COVID pe județe, actualizată.

Județele cu incidență de peste 3 infectări la mia de locuitori în ultimele 14 zile sunt Alba (3,69), Cluj (3,33), Harghita (3,3) și Sălaj (3,01).

Capitala depășește și ea acest indice: 3,35.

Harta județelor cu incidență de peste 3 la mia de locuitori

Mai multe județe au depășit pragul de 1,5 infectări la mie și se apropie și ele de acest prag.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

3.855 de cazuri noi de COVID-19 au fost confirmate în România, în ultimele 24 de ore. Situația actualizată în 25 octombrie

Publicat

Până astăzi, 25 octombrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 209.648 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

149.741 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 3.855 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Până astăzi, 6.391 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

73 de decese

În intervalul 24.10.2020 (10:00) – 25.10.2020 (10:00) au fost raportate 73 de decese (37 bărbați și 36 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Olt, Prahova, Sibiu, Timiș, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

Dintre acestea, 3 decese au fost înregistrate la categoria 40-49 de ani, 7 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 16 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 24 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 23 decese la categoria de peste 80 de ani.

71 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.482. Dintre acestea, 828 sunt internate la ATI.

Câte teste au fost prelucrate în total

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 3.055.989 de teste. Dintre acestea, 19.292 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 11.948 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 7.344 la cerere.

De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 54 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 25 octombrie.

Pe teritoriul României, 26.043 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 9.907 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 55.355 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 51 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.996 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 7.465 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.332.740 lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 9 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Nr. crt.

Județ

Număr de cazuri confirmate(total)

Număr de cazuri nou confirmate

1.

Alba

4163

227 (corect 86)

2.

Arad

4487

107

3.

Argeș

6481

57

4.

Bacău

7371

79

5.

Bihor

5431

151

6.

Bistrița-Năsăud

2297

62

7.

Botoșani

2720

46

8.

Brașov

8677

97

9.

Brăila

3180

25

10.

Buzău

3592

46

11.

Caraș-Severin

2297

28

12.

Călărași

1446

53

13.

Cluj

7430

164

14.

Constanța

4961

96

15.

Covasna

1950

56

16.

Dâmbovița

5867

110

17.

Dolj

5382

164

18.

Galați

5836

37

19.

Giurgiu

1674

13

20.

Gorj

2663

23

21.

Harghita

2575

47

22.

Hunedoara

3709

26

23.

Ialomița

1907

29

24.

Iași

9435

144

25.

Ilfov

5430

102

26.

Maramureș

3587

65

27.

Mehedinți

1945

31

28.

Mureș

4191

137

29.

Neamț

5474

82

30.

Olt

3107

62

31.

Prahova

8888

164

32.

Satu Mare

1416

41

33.

Sălaj

2092

100

34.

Sibiu

4349

150

35.

Suceava

8635

78

36.

Teleorman

2735

10

37.

Timiș

7338

160

38.

Tulcea

1360

17

39.

Vaslui

4571

55

40.

Vâlcea

4363

129

41.

Vrancea

3264

30

42.

Mun. București

31231

555

43.

141

TOTAL

209.648

3.855

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate