Programul de guvernare USL. Reîntregirea salariilor pentru bugetari, restituirea banilor pentru pensionari, medici bine plătiţi

Programul de guvernare propus de USL a fost depus, joi seara, la Parlament. Acesta cuprinde 17 capitole – bugetul public şi politica economică, gestionarea fondurilor europene, sănătate, economie, comerţ şi mediul de afaceri, cultura, administraţie şi interne, apărare, justiţie, agricultura, turismul, transporturile, afaceri externe, educaţie, muncă, protecţia mediului, societatea informaţională şi strategii guvernamentale – şi aminteşte de majorări de salarii în domeniul bugetar, pentru a ajunge la nivelul anterior crizei economice, dar şi restituirea banilor pentru pensionari.

În document se arată că „noul guvern va promova un set coerent de politici macroeconomice şi măsuri de menţinere a stabilităţii financiare a ţării, care să asigure o creştere economică sustenabilă, refacerea atractivităţii investiţionale a României, precum şi o evoluţie favorabilă a mediului de afaceri, a pieţei muncii şi a nivelului de trai al populaţiei”.

Citește și Pensionarii angajați la stat vor trebui să aleagă, în termen de 15 zile, unul dintre cele două venituri. Modificările la OUG 114

Priorităţile guvernului sunt: respectarea legilor, fără excepţii, fără derogări sau scuze, repararea inechităţilor sociale; implementarea unei viziuni economice de lungă durată, care să ofere predictibilitate, locuri de muncă şi să protejeze resursele naturale ale ţării; depolitizarea administraţiei publice (doar miniştrii şi secretarii de stat vor fi numiţi şi sprijiniţi politic) şi toleranţă zero faţă de corupţie şi clientelism (continuarea eforturilor pentru atingerea obiectivelor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare).

Vă prezentăm în continuare o parte din măsurile avute în vedere de viitorul guvern, pentru fiecare domeniu amintit:

La capitolul bugetul public:

– execuția bugetară se va realiza de o manieră prudentă, concomitent cu respectarea obligațiilor asumate către diferite categorii de cetățeni, și anume, în cursul acestui an, reîntregirea salariilor personalului bugetar la nivelul din iunie 2010 și restituirea sumelor reținute fără bază legală pensionarilor;

– creșterea încasărilor bugetare prin eficientizarea administrării fiscale, îndeosebi prin aplicarea de proceduri moderne de control, lupta fermă împotriva evaziunii fiscale și a corupției, precum și prin utilizarea cu rezultate cuantificabile a banului public (reducerea drastică a cheltuielilor materiale ale instituțiilor bugetare și ierarhizarea investițiilor publice în funcție de influențele economico-sociale favorabile ale acestora);

– Eliminarea practicilor prin care “băieții deștepți” au devenit rentieri ai statului prin fraudarea banului public;

La capitolul afaceri europene şi gestionarea fondurilor structurale şi de coeziune:

– simplificarea procedurilor de verificare şi de rambursare a cheltuielilor efectuate de beneficiari;

– demararea implementării schemei privind reabilitarea termică a clădirilor, finanţată prin Programul Operaţional Regional, după aprobarea de către Comisia Europeană a realocării sumei de 150 milioane Euro de la Fondul Social European la Fondul European pentru Dezvoltare Regională;

– monitorizarea listei celor 150 de proiecte strategice şi prioritare şi operaţionalizarea task force-urilor care vor sprijini Autorităţile de Management şi beneficiarii în identificarea blocajelor şi luarea măsurilor de urgenţă pentru accelerarea implementării acestora.

La capitolul sănătate:

– definirea și implementarea unor reforme legislative și instituționale în domeniul sănătății;

– finalizarea, promovarea și aprobarea noului proiect de lege a sănătății;

– pregătirea condițiilor tehnice necesare reorganizării sistemului de sănătate (costul pe act medical, clasificarea spitalelor pe nivele de competență, planul național de paturi);

– implementarea unui proiect pilot cu privire la salarizarea diferențiată, în funcție de performanță, a personalului din sistemul sanitar.

– înființarea sistemului de evaluare a tehnologiilor medicale și medicinei bazate pe dovezi;

– înființarea, în structura spitalelor a compartimentului de management al calității și accelerarea procesului de acreditare a spitalelor;

– creșterea accesibilității populației vulnerabile la servicii medicale

– înființarea centrelor multifuncționale în zonele în care și-au încetat activitatea spitalele considerate ineficiente, pentru creșterea accesibilității populației la servicii medicale de specialitate;

-asigurarea condițiilor materiale și financiare, cu sprijinul autorităților locale pentru înființarea centrelor de permanență asigurând astfel continuitatea asistenței medicale;

– înființarea de noi centre de primire urgențe în zonele cu risc crescut;

– asigurarea accesului la tratamentul cu medicamente esențiale; asigurarea tratamentului în ambulator prin prevenirea situațiilor de criză privind prezența în piață a medicamentelor vitale; reducerea costurilor cu medicamentele inclusiv prin implementarea unui sistem de achiziții centralizate; promovarea consumului de medicamente generice pentru populaţie (medicamente mai ieftine, dar la fel de eficiente)

– modificarea prevederilor legale pivind organizarea și funcționarea consiliilor etice din unitățile sanitare;

– întărirea structurii de integritate și constituirea rețelei naționale

– demararea elaborării unei strategii de echilibrare financiară a sistemului de sănătate în următorii cinci ani;

– identificarea modalităților de a reduce arieratele la medicamentele utilizate în tratamentul în ambulator și prevenirea acumulării altora noi.

La capitolul economie, comerţ şi mediu de afaceri

– îmbunătăţirea performanţelor întreprinderilor de stat, prin restructurare, cu scopul reducerii pierderilor acumulate de acestea, şi prin restrângerea arieratelor, care la finele anului 2011 reprezentau 2,6% din PIB; implementarea prevederilor legii guvernanței corporatiste, prin eliminarea politizării managementului şi prin profesionalizarea actului de conducere în principalele întreprinderi de stat; auditarea şi evaluarea tuturor contractelor de achiziţii de bunuri şi servicii şi de consultanţă din punctul de vedere al necesităţii, oportunităţii şi eficientizării actului decizional.

–  implementarea corectă a legislaţiei europene în domeniul energiei („Pachetul 3 energie”) şi asigurarea independenţei reglementatorului, prin trecerea ANRE în subordinea Parlamentului; elaborarea unui pachet de măsuri, inclusiv fiscale –în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, privind redevenţele şi reglementarea pentru sectorul petrol, gaze naturale si energie electrică;

– continuarea procesului de privatizare, mai ales acolo unde şi atunci când privatizarea aduce responsabilitate şi chibzuinţă în gestionarea activelor economice şi a resurselor, dar după finalizarea auditului asupra activităţii Guvernului precedent şi clarificarea situaţiei reale, tehnice şi economice a societăţilor supuse acestui proces; accelerarea procesului de finalizare a proiectelor naţionale de interes strategic în domeniul energiei –Hidrocentrala Tarniţa –Lăpuşeşti, Unităţile 3 şi 4 Cernavodă, noile grupuri energetice de la Rovinari, Isalniţa, Iernut, Brăila, Galaţi, Borzesti etc.

– modernizarea şi dezvoltarea sectorului energetic; onorarea la timp şi nediscreţionar a obligaţiilor legale ale statului, eliminarea ambiguităţilor legislative, liberalizarea treptată a pieţelor energetice, armonizarea capacităţilor de producţie a energiei cu cele ale reţelelor de transport, înlăturarea obstacolelor birocratice, stimularea micilor investitori în sectorul energetic, precum şi promovarea unui sistem de stimulente pentru consumatori, în vederea asigurării unei benzi echilibate de consum de energie;

– accelerarea constituirii celor două complexe energetice (Complexul Energetic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia) şi îmbunătăţirea eficienţei în exploatarea cărbunelui;

– exercitarea funcţiei de control asupra calităţii serviciilor publice de transport şi distribuţie a energiei electrice şi gaze;

– îmbunătăţirea legii insolvenţei şi a procedurilor de restructurare/lichidare împreună cu Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor Publice pentru dinamizarea mediului de afaceri;

– acces crescut la achiziţii publice pentru IMM-uri, stimulat direct prin cadrul de reglementare, favorizând si sistemul de calificare al acestora şi simplificarea criteriilor de eligibilitate;

– promovarea de măsuri pentru reducerea costului creditului dintr-o perspectivă sistemică, creşterea intermedierii financiare prin dezvoltarea unei platforme de scontare, înfiinţarea instituţiei mediatorului de credite, introducerea unui registru de creanţe; înfiinţarea de fonduri de risc cu concentrare pe economia României; şansarea unui Program de micro-industrializare;

– control financiar fiscal de fond doar o singură dată la trei ani pentru IMM-uri şi aplicarea principiului „o singură data” în vederea eliminării solicitărilor adresate IMM-urilor de către o instituţie publică de a depune documente emise de către alte instituţii;

– relansarea industriei imobiliare şi conexe inclusiv prin introducerea de noi instrumente ca de exemplu obligaţiunile garantate cu portofolii de active;

– elaborarea si implementarea „Testului IMM” –Impactul asupra IMM-urilor.

– dezvoltarea de parteneriate strategice cu companiile private în care statul este acţionar minoritar; aceste companii trebuie să onoreze toate obligaţiile corect faţă de stat si sa ţină cont de obiectivele strategice pe care România le are; în acelaşi timp, statul va respecta principiile unei economii de piaţă si le va garanta companiilor private un tratament corect şi nediscriminatoriu în raport cu companiile de stat.

La capitolul cultură:

– extinderea surselor, eliminarea fraudelor, a pirateriei şi colectarea integrală a timbrului cultural

– îmbunătăţirea şi modernizarea sistemului de achiziţii de creaţii culturale; alocarea unor fonduri de achizitie a obiectelor de arta, prin modificarea legislatiei sponsorizării;

– susţinerea tradiţiilor culturale româneşti, a instituţiilor culturale şi a infrastructurilor aferente; nstituţiile de cultură, aşezămintele culturale, teatrele, muzeele, filarmonicile, revistele culturale si bibliotecile trebuie să beneficieze de o stabilitate şi predictibilitate a bugetului şi de un management eficient; reactivarea reţelei nationale de cămine culturale print-o activitate culturală minimală (cinematograf, bibliotecă);

– protejarea patrimoniului cultural naţional; promovarea culturii române în străinătate; elaborarea proiectului Codului patrimoniului cultural; semnarea Convenţiei cadru a Consiliului Europei cu privire la valoarea patrimoniului cultural pentru societate şi ratificarea sa de către Parlamentul României; revizuirea sistemelor nefuncţionale sau neperformante din domeniul patrimoniului, prin evaluarea activităţii managerilor muzeali, reevaluarea patrimoniului muzeal, asigurarea bunurilor muzeale şi implemetarea sistemului de garanţii guvernamentale;

– reinstituirea programului „Patrimoniului în pericol” destinat muzeelor etnografice în aer liber pe bază de cofinanţare cu contribuţie privată, mecenat şi sponsorizări;

– Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei: demararea unui proiect complex de rezolvare a situaţiei Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei (sit aflat pe Lista Patrimoniului Mondial, din 1999) – reglementarea statutului lor la nivel legislativ, oprirea degradării prin implementarea unor masuri concrete de protecţie, conservare şi restaurare, precum şi eliminarea totală a furturilor de piese dacice prin asigurarea unor perimetre de pază;

– înscrierea Ansamblului monumental „Calea Eroilor” de la Târgu-Jiu pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, contribuind astfel la promovarea şi recunoasterea valorilor culturale române la nivel internaţional;

– susţinerea inscrierii de elemente de patrimoniu imaterial naţional, cum este Ceramica de Horezu, pe Lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial

– inventarierea elementelor de patrimoniu şi finalizarea celui de-al II-lea volum din Patrimoniul cultural imaterial din România.

La capitolul administraţie şi interne:

– delimitarea clară a competenţelor Poliţiei, Jandarmeriei şi Poliţiei Locale, precum şi stabilirea cadrului de cooperare interinstituţională între aceste structuri

– îmbunătăţirea cooperării dintre instituţiile abilitate în combaterea evaziunii fiscale şi a contrabandei (ANAF, IGPF şi IGPR); implementarea strategiei sectoriale pentru combaterea corupţiei în structurile MAI; perfecţionarea cooperării poliţieneşti internaţionale în vederea combaterii infracţiunilor de crimă organizată circumscrise traficului de persoane şi a traficului de droguri; intensificarea activităţilor pentru destructurarea reţelelor de crimă organizată.

– eliminarea controalelor la frontierele maritime şi aeriene; implementarea măsurilor compensatorii; implicarea activă a României în finalizarea pachetului privind Guvernanţa Schengen.

– consolidarea cooperării cu Agenţia FRONTEX care asigură gestionarea frontierelor externe ale UE; implementarea sistemului EUROSUR (sistemul integrat de management al frontierelor externe ale UE); gestionarea eficientă a azilului şi migraţiei în funcţie de evoluţia provocărilor apărute;

– adoptarea măsurilor necesare pentru desfăşurarea alegerilor locale şi parlamentare în condiţii de deplină legalitate;

– depolitizarea administraţiei publice

– organizarea transparentă şi corectă a concursurilor pentru recrutarea şi promovarea în funcţiile publice şi în celelalte posturi din administraţia publică exclusiv pe bază de competenţă profesională; creşterea calităţii corpului funcţionarilor publici prin introducerea criteriilor de performanţă simultan cu eliminarea presiunilor politice, în special asupra înalţilor funcţionari publici.

– reformarea sistemului de pregătire profesională pentru funcţionarii publici, a sistemului de evaluare a performanţelor funcţionarilor publici; regândirea sistemului de organizare şi desfăşurare a concursurilor pentru a asigura transparenţa şi obiectivitatea atât în ceea ce priveşte accesul în corpul funcţionarilor publici cât şi avansarea în cadrul acestuia;

– pregătirea, de către Guvern, în parteneriat cu structurile asociative ale autorităţilor locale, a introducerii standardelor de calitate, cost şi a normativelor de personal pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte;

– eliminarea tuturor formelor de discriminare în alocarea fondurilor guvernamentale destinate autorităţilor publice locale; întărirea capacităţii administraţiei publice locale de a atrage fondurile europene şi de a finanţa/cofinanţa programele de dezvoltare locală;

– încurajarea asocierii între unităţile administrativ-teritoriale în vederea creşterii gradului de accesare a fondurilor europene.

– adoptarea cadrului legislativ aferent alegerilor parlamentare; adoptarea măsurilor necesare astfel încât prefecţii şi subprefecţii să asigure condiţiile pentru buna desfăşurare a procesului electoral.

La capitolul apărare:

– continuarea participării la operațiile internaționale pentru onorarea angajamentelor asumate la NATO și UE; asigurarea capabilităților necesare NATO şi UE prin angajarea în inițiativele: “Smart Defence/NATO” și “Pooling and Sharing/UE”; prioritară este participarea la proiectele capitale incluse în Pachetul de Apărare pentru Summitul de la Chicago; îndeplinirea obligațiilor asumate prin Parteneriatul strategic cu SUA-

– inițierea unui proces cuprinzător de revizuire a apărării, având la bază principiile procesului de planinficare a apărării în cadrul NATO, în scopul dezvoltării unei structuri de forțe echilibrate, diminuarea deficitelor de capabilități prin optimizarea cheltuielilor, inclusiv reinvestment;

– reanalizarea programelor de înzestrare în raport cu capacitatea financiară, eficientizarea administrării patrimoniului ministerului, inclusiv a procesului de valorificare a bunurilor materiale și infrastructurii excedentare;

– iniţierea unui proces de promovare a personalului pe baza principiilor meritocrației, a stării de sănătate și capacităților fizice ale personalului; demararea consultărilor cu societatea civilă pentru reconstrucția sistemului de pensii ocupaționale.

A capitolul justiţie:

– realizarea cu prioritate a obiectivelor asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă (termen estimat: 1 septembrie 2012), precum şi pregătirea corespunzătoare a intrării în vigoare a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală (termen estimat: primul semestru al anului 2013);

– mai buna organizare a instanţelor şi parchetelor în administrarea resurselor materiale si umane, inclusiv în managementul dosarului, creşterea specializării profesionale a magistraţilor – domenii în care dialogul şi buna conlucrare cu instanţele judecătoreşti, parchetele şi CSM sunt esenţiale;

– reluarea procesului de înfiinţare de tribunale specializate, în baza unor evaluări pertinente – măsură insistent cerută de magistraţi şi de investitorii străini (spre ex., instanţele specializate în materia familiei şi a minorilor – justiţia juvenilă, dar şi instanţele specializate în materia comercială şi a falimentului);

– introducerea obligativităţii medierii într-o serie de cauze civile;

– extinderea şi îmbunătăţirea corespunzătoare a asistenţei juridice din oficiu (gratuită), cu o atenţie specială faţă de zonele rurale, dar şi de comunităţile defavorizate;

– măsuri pentru simplificarea procedurii de acordare a asistenţei juridice pentru victimele infracţiunii şi facilitarea accesului justiţiabililor la expertiza judiciară, prin găsirea unor soluţii combinate, de tip legislativ şi managerial;

– accesarea fondurilor europene (structurale), de către sistemul judiciar român;

– identificarea, împreună cu instituţia Agentului Guvernamental al României pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a unei soluţii optime de implementare a hotărârii pilot a CEDO în materia dreptului de proprietate, după realizarea unei consultări publice de substanţă.

La capitolul agricultură şi dezvoltare rurală:

– comasarea terenurilor agricole prin măsuri de sprijinire a efectuării cadastrului, cadru legal şi instituţional;

– accesul fermierilor la apă pentru irigaţii prin facilitarea cumpărării energiei la cost de producător; implementarea unui program special de refacere a infrastructurii de irigaţii cu finanţare din fonduri europene

– înfiinţrea centrelor de colectare în sectorul legume-fructe cu surse de finanţare din PNDR şi prin parteneriate publice-private; crearea unui fond de creditare a beneficiarilor de proiecte prin PNDR;

– sprijinirea producătorilor din sectorul zootehnic prin plăţi pentru bunăstarea animalelor şi prin armonizarea directivelor APIA cu cele ale ANSVSA în privinţa crotalierii şi identificării;

– susţinerea şi dezvoltarea sectorului forestier prin programe naţionale, fonduri europene, parteneriate public-privat şi surse din fondul de mediu, în vederea creşterii fondului forestier şi a realizării sistemului naţional de perdele forestiere de protecţie.

La capitolul dezvoltare regională:

– accelerarea procesului de absorție a fondurilor europene în cadrul Programului Operațional Regional prin transferul responsabilităților de control și monitorizare a proiectelor de la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale la nivelul Agențiilor pentru Dezvoltare Regională, simplificarea procedurilor de rambursare a cheltuielilor efectuate de beneficiarii de fonduri, stabilirea unor termene maxime pentru rambursarea de către minister a cheltuielilor realizate de către beneficiari, precum și reglementarea situației proiectelor pentru care nu se depun cereri de rambursare a cheltuielilor de către beneficiari în termen de maxim un an;

– revizuirea proiectelor incluse în Programul Național de Realizare a locuințelor sociale destinate tinerilor precum și persoanelor evacuate din locuințe de către foștii proprietari pentru ca acestea să corespundă scopului pentru care au fost elaborate programele;

– revizuirea proiectelor incluse în Programul Național de Reabilitare termică a locuințelor pentru a asigura îmbunățirea standardelor de locuit ale populației și pentru a contribui la reducerea costurilor lunare cu întreținerea locuințelor populației;

– susținerea realizării de locuințe în regim de credit ipotecar și identificarea unor forme de sprijin ale populației, în special a tinerilor și familiilor de tineri intelectuali pentru procurarea unei locuințe

La capitolul turism:

– Programul Național pentru Realizarea de Centre Balneare cu scopul de a susține turismul balnear, în localitățile care dispun de resurse geotermale sau alte resurse cu potențial terapeutic;

– Programul Național pentru Turism Verde în localitățile care dispun de valori naturale protejate sau dispun de zone verzi cu potențial turistic (păduri și resurse de apă) în cadrul localităților care pot fi explotate în scop turistic;

– Programul Național pentru reabilitarea infrastructurii de acces în stațiunile turistice, precum și pentru reabilitarea rețelelor de utilități publice din stațiuni;

La capitolul transporturi:

– respectarea condiţiilor contractuale privind finanţarea şi termenele de finalizare a investiţiilor în derulare: absorbția accelerată a fondurilor europene pentru proiectele cuprinse în POS-T 2007-2013 şi pregătirea portofoliului de proiecte, concomitent cu îmbunătățirea procedurilor, pentru perioada de programare 2014-2020 al UE; analizarea soluţiilor pentru reorganizarea, restructurarea şi relansarea companiilor naţionale de transporturi cu capital de stat (privatizarea, vânzarea pachetelor de acţiuni, managementul privat); modificarea şi unificarea legislaţiei privind achizițiile publice în sensul simplificării procedurilor şi a creşterii transparenţei, unificarea legislaţiei privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică şi elaborarea unei noi legi a parteneriatului public-privat; revizuirea condițiilor de desfășurare a licitațiilor, de subcontractare si de încheiere a contractelor finale;

– finalizarea secţiunilor de autostradă şi a centurilor ocolitoare aflate în construcţie (Autostrada Bucureşti-Ploieşti, Autostrada Cernavodă-Constanţa, varianta de ocolire Deva-Orăştie la standard de autostradă, centurile cu profil de autostradă Arad şi Constanţa), a unor proiecte de reabilitare a drumurilor naţionale în curs de execuţie, precum şi finalizarea altor obiective de infrastructură; demararea lucrărilor de execuţie pentru tronsoanele de autostradă, cu finanţare europeană, aflate pe Coridorul IV Pan-European: (Timişoara-Lugoj, Lugoj-Deva), precum şi pentru lucrările de modernizare a drumurilor naţionale DN 66 Bumbeşti-Jiu-Petroşani şi DN 76 Şoimus –Vârfurile; realizarea studiului de prefezabilitate pentru construcţia Autostrăzii Sudului: Bucureşti – Alexandria – Slatina – Craiova – Timişoara; demararea procedurilor în vederea atribuirii contractului de concesiune pentru realizarea mai multor proiecte de infrastructură: Centura Bucureşti la profil de autostrada, Autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, Autostrada Comarnic-Braşov; lansarea în regim de concesiune a proiectului Pod rutier peste Dunăre la Brăila–Galaţi; demararea ultimei etape de reabilitare a celor 1.200 de km de drumuri naţionale, aflate pe rute secundare, care nu au fost cuprinse in programele de reabilitare

– finalizarea lucrărilor de reabilitare a liniilor de cale ferată pe Coridorul IV Pan-European: linia CF Bucuresti-Constanţa, secţiunile Bucureşti-Băneasa, Băneasa-Feteşti şi Feteşti -Constanţa şi a lucrărilor de modernizare a instalaţiilor de centralizare electrodinamică din 11 staţii CF (prin dotare cu sisteme de centralizare electronică SEL ALCATEL); începerea lucrărilor pe Coridorul IV Pan-European feroviar: tronsonul Coşlariu-Sighişoara, secţiunea 2, şi tronsonul Simeria-Coşlariu, secţiunea 3; pregătirea şi lansarea proiectelor de reabilitare a gărilor feroviare cu finanţare europeană: Satu Mare, Baia Mare, Miercurea Ciuc, Târgu Mureş, Târgu-Jiu: pregătirea şi lansarea proiectelor pentru realizarea Centurii feroviare a Municipiului Bucureşti: regândirea modului de alocare a subvenţiilor pentru susţinerea transportului feroviar de călători pentru a elimina competiţia neloiala cu transportul rutier; realizarea demersurilor de pregătire şi lansare a licitaţiei pentru execuţia Liniei 7 de metrou: Şos. Alexandriei – Rahova – Piaţa Unirii – Moşilor – Obor – Colentina –Voluntari si a realizarii Liniei 4 de metrou: Laminorului – Gara Progresul, tronson Gara de Nord – Gara Progresul;

– finalizarea unor lucrări de infrastructură navală în curs de execuţie, precum podul rutier peste Canalul Dunăre – Marea Neagră şi apărari maluri pe Canalul Sulina; dotarea administraţiilor portuare cu utilaje specifice, pentru asigurarea navigabilităţii pe Dunăre în condiţii de siguranţă, pe tot parcursul anului

– promovarea investitiilor pentru integrarea CN Aeroporturi Bucureşti in conceptul de “city airport”; finalizarea lucrarilor de dezvoltare şi modernizare a Aeroportului Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi a lucrărilor de modernizare la Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa.

La capitolul diplomaţie şi afaceri externe

– diplomaţia României trebuie reconfirmată ca instituţie fundamentală pentru progresul real al statului; va urmări, ca scop esenţial ridicarea şi consolidarea profilului internaţional al ţării, prioritar creşterea securităţii ţării, plecând de la premisa calităţii de stat la frontiera externă a UE şi NATO, cu conştientizarea avantajelor şi dezavantajelor; extinderea în vecinătatea României a zonei democratice de prosperitate, securitate şi predictibilitate; realizarea integrării europene depline, eliminarea vulnerabilităţilor încă existente; refacerea credibilităţii şi respectabilităţii internaţionale ale României şi pentru asigurarea cu prioritate a protecţiei intereselor cetăţenilor săi; dezvoltarea şi consolidarea profilului României în UE şi NATO şi punerea în valoare cu mai mare eficacitate a beneficiilor ce decurg din statutul României de membru al celor două structuri; continuarea eforturilor de promovare şi acţiunile ferme de susţinere a aspiraţiilor de integrare europeană ale Republicii Moldova; consolidarea parteneriatelor şi altora noi – se vor avea în vedere ţările BRIC (Brazilia, Rusia, India, China), state din regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv Caucazul de Sud, Asia şi în special Asia Centrală, precum şi alte state din G 20; apărarea şi promovarea activă a drepturilor persoanelor care aparţin comunităţilor/ minorităţilor româneşti din statele din vecinătatea României, în conformitate strictă cu standardele europene şi, acolo unde este aplicabil, în consonanţă cu aspiraţiile acestor state de apropiere de Uniunea Europeană, pe baza criteriilor politice de aderarea la UE.

La capitolul educaţie:

– reducerea abandonului şcolar inclusiv prin redeschiderea școlilor care au fost închise în mod abuziv; finalizarea programului de campusuri şcolare; formarea personalului din învăţământ prin programe POSDRU; asigurarea acoperirii normelor cu personal didactic titular; eliminarea violenţei din şcoli; învățământ profesional racordat la piața muncii; programe pentru cei care au părăsit timpuriu școala; autonomie pentru şcoli şi autonomie profesională pentru cadre didactice; implementarea programului „Şcoala de după şcoală”; adecvarea manualelor şcolare la noul curriculum

– deblocarea posturilor din învăţământul superior; revizuirea cifrelor de şcolarizare; susţinerea doctoranzilor și post-doctoranzilor prin burse din programe POSDRU; regândirea criteriilor de promovare a cadrelor didactice; susţinerea cercetării ştiinţifice din domeniile cu potenţial de performanţă; canalele de finanţare care să sporească conectivitatea dintre universităţi, institute de cercetare, agenţii şi companii pentru reducerea distanţei de la ştiinţă la aplicaţie; asumarea cu prioritate de către Guvernul României a proiectului de construire a celui mai puternic laser din lume, unul din primele cinci cele mai importante proiecte de realizat din fonduri europene şi susţinut de către Consiliul Investitorilor Străini

– finalizarea procedurilor parlamentare pentru Codul Educației; recuperarea şi refacerea taberelor pentru elevi și studenți; continuarea proiectelor privind acesul la internet rapid într-un număr cât mai mare de localităţi prin dezvoltarea rețelei RoEduNet.

La capitolul muncă, familie şi protecţie socială:

– promovarea unui program prioritar cu partenerii sociali pentru păstrarea şi creşterea numărului locurilor de muncă; modificarea Legii Dialogului Social – prin crearea unui grup de lucru tripartit şi deblocarea activităţii CES;

– reanalizarea Codului Muncii şi a Legii salarizării unice pentru salariaţii bugetari; promovarea legii internship-ului şi modificarea legii uceniciei şi a legii muncii zilierilor; reîntregirea salariilor personalului bugetar;

– reanalizarea acordului tripartit privind evoluţia salariului minim brut pentru 2012- 2016;

– punerea în aplicare a măsurilor dispuse de CE – DG Employment; scurtarea termenelor de rambursare a plăţilor; reorganizarea AMPOSDRU şi OIP-urilor

– definitivarea sistemului ghişeului unic pentru angajatori; crearea cadrului legislativ pentru realizarea cardului de asigurat; crearea unui sistem de reclamaţii şi depuneri de solicitări on-line; reorganizarea Comisiei de Contestaţii de la CNPP în vederea scurtării termenelor de soluţionare;

– întărirea capacităţii de control a Inspecţiei Muncii; modificarea Legii Fondului de Accidente de Muncă şi Boli Profesionale pentru crearea unui sistem de bonus-malus pentru angajatori, în funcţie de investiţiile şi incidenţa evenimentelor privind sănătatea salariaţilor;

– restituirea contribuţiei la fondul asigurărilor sociale de sănătate conform Deciziei Curţii Constituţionale; crearea cadrului legislativ pentru sistemul de pensii ocupaţionale;

– dezvoltarea de servicii sociale pentru îngrijirea copiilor şi a persoanelor dependente de familie şi dezvoltarea unui sistem de muncă la domiciliu; iniţierea Legii Economiei Sociale pentru susţinerea întreprinderilor sociale (societăţi cooperatiste, case de ajutor reciproc, ONG-uri cu activitate în domeniul social); promovarea legislaţiei secundare pentru punerea în aplicare a cadrului legal in ceea ce priveşte tichetele sociale.

La capitolul protecţia mediului înconjurător:

– începerea colaborării active cu Comisia Europeana şi celelalte instituţii europene pentru diminuarea consecinţelor negative cauzate de nerespectarea angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană în domeniul mediului; adoptarea unei Strategii şi a unui Plan Naţional de gestionare a deşeurilor;

– instituirea imediata a unui moratoriu privind exploatarea gazelor de şist până la finalizarea studiilor ce se află în derulare la nivel european privind impactul asupra mediului prin procedeul de fracţionare hidraulică

– având în vedere preocuparea publică privind cazul Roşia Montană, Guvernul va reanaliza în mod transparent şi pe bază de dialog deschis şi democratic, situaţia existentă, astfel încât deciziile să fie în acord cu interesul naţional, protecţia mediului şi legislaţia europeană

– conservarea biodiversităţii Deltei Dunării şi iniţierea reconstrucţiei ecologice a concesiunilor agricole şi piscicole;

– promovarea producţiei de energie din surse regenerabile pentru creştere economică şi creare de locuri de muncă verzi; creşterea suprafeţei împădurite şi reconstrucţia ecologică a pădurilor corelat cu întărirea măsurilor preventive şi punitive contra tăierilor ilegale şi abuzive de masă lemnoasă;

– continuarea investiţiilor pentru gestionare durabilă a resurselor de apă şi acces al populaţiei la servicii publice la standarde europene (canalizare şi apă curentă)

La capitolul societatea informaţională:

– deblocarea proiectelor, eficientizarea functionării entităților din subordinea MCS și implementarea prevederilor europene cu privire la Agenda Digitală;

– sprijinirea dezvoltării, inclusiv prin parteneriat public-privat a centrelor de cercetare, furnizarea de servicii de comunicații și de tehnologia informației; operaționalizarea Punctului de contact unic; identificarea de soluții pentru utilizarea fondurilor europene alocate proiectului „Broadband pentru zone defavorizate”; reorganizarea institutelor de cercetare și a Centrelor Naționale aparținând de MCSI; deblocarea licențierii DVBT – televiziune digitală terestră; implementarea unui multiplexor digital cu acoperire națională pentru difuzarea programelor TV în format digital; demararea implementării de servicii bancare prin oficiile poștale din mediul rural și mic urban; modernizarea serviciilor poștale prin introducerea automatizării și optimizării fluxurilor poștale la nivelul centrelor de tranzit regional.

La capitolul strategii guvernamentale, transparență și colaborarea cu societatea civilă

– elaborarea Agendei România 2020, structură ca va continua activitatea de evaluare și monitorizare pe baza comitetelor sectoriale; promovarea Pactelor de Integritate prin adoptarea normelor ce definesc standardele acestora în procesul de achiziţii publice şi în parteneriatele public-privat, sub forma unor pacte asumate de autorităţile contractante, ofertanţi şi de terţi (martorul social), etapă urmată de implementarea şi evaluarea constantă a modului şi gradului de respectare a pactelor de integritate, conform metodologiei utilizate la nivel internaţional. Promovarea acestora trebuie să fie dublată de instituirea unui sistem eficient de black-listing și white- listing, precum și de transparentizarea contractelor publice.

– stabilirea declarației de cheltuieli lunare ale autorităților publice centrale, locale și ale instituțiilor publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora; declarațiile lunare de cheltuieli și declarațiile lunare de progres ale programelor publice vor fi puse pe un portal online, accesibil publicului în condiții de totală transparență și fără taxă

– guvernul va face permanentă activitatea Colegiului Primului Ministru pentru asociații și fundații și organizarea consiliilor consultative, având un rol consultativ pe lângă autorităţile administraţiei publice centrale.