Proiect pentru restaurarea Bisericii de lemn „Sfinții Arhangheli” din Poșaga de Sus. Construcția necesită intervenții urgente

Proiect pentru restaurarea Bisericii de lemn „Sfinții Arhangheli” din Poșaga de Sus. Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) a anunțat marți, 20 mai, depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu pentru restaurarea unui important monument istoric din județul Alba.

Este vorba despre Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Poșaga de Sus, o construcție valoroasă datând din anul 1789, care necesită intervenții urgente pentru a fi salvată.

Potrivit documentației, proiectul vizează restaurarea, conservarea și punerea în valoare a bisericii de lemn situată în zona centrală a localității Poșaga de Sus din comuna Poșaga.

Un monument cu valoare istorică deosebită

Biserica cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” este monument istoric înscris în Lista Monumentelor Istorice (AB-II-m-B-00265), și este construită în anul 1789. Clădirea necesită interventii urgente de reparare, restaurare si conservare a componentelor ei structurale si nestructurale afectate.

Terenul pe care se găsește clădirea studiată se găsește în satul Posaga de Sus, nr. 299. Terenul, mai ridicat decât majoritatea localității propriu-zise, prezintă o mică platformă pe care se regăsește biserica și pante accentuate către văile înconjurătoare. Imobilul se află în proprietatea Parohiei Ortodoxe Poșaga de Sus. Suprafața totală a parcelei este 3.554 mp.

Starea actuală și necesitatea restaurării

Construcția este realizată în plan dreptunghiular simplu alungit, format din pronaos, naos si altar în format de absidă poligonală decroșată.

Structura bisericii este realizată cu tălpi din lemn de stejar și bârne groase din lemn de brad îmbinate la colțuri în cheotori coadă de rândunică. Parțial, sub tălpile de lemn, a fost realizată o zidărie uscată din piatră cu înălțime variabilă, pentru a prelua diferența de nivel a terenului pe care biserica a fost amplasată – pe latura sudică, talpa de lemn este așezată direct pe pământ.

Planul bisericii nu a fost prevăzut cu prispă. În naos a existat, la un moment dat, un cafas (care avea acces din naos). Pronaosul are tavan drept, naosul are bolta semicilindrică iar absida are tavanul realizat dintr-o boltă semiclindrică rezemată pe două portiuni de tavan drept ale căror margini exterioare sunt ancorate în pereți; spre est bolta absidei se racordează la perete printr-un timpan cu bază dreaptă.

Biserica este prevazută cu un turn cu foisor care suferă de o deformare pe verticală de cca 6 cm față de axul vertical de simetrie. Pereții exteriori, sunt astăzi îmbrăcați în lambriu de lemn la exterior. Înainte de lambrisare, a fost îndepărtat stratul de tencuială exterioară, cel mai probabil, original.

Pe interior, pereții sunt astăzi, de asemenea, îmbrăcați în lambriu, însă din sondajele efectuate la fața locului, sub lambriu este prezent un strat de tencuială, posibil original.

Din sondaje, a rezultat că bolta semicilindrică din pronaos a fost parțial sau integral înlocuită, la un moment dat. Astăzi, aceasta este realizată din dulapi de lemn baițut pe intrados.

Pereții altarului, bolta altarului și iconostasul sunt singurele elemente care păstrează pictură originală. Pictura a fost executată în tehnică maruflată și poate fi atribuită zugravului Gheorghe Șpan din Lupșa, cel mai probabil împreună cu Ioan Cuc din Lupșa.

Urmare a vechimii, a unei întrețineri necorespunzătoare si a unei serii de intervenții neconforme, datorită factorilor agresivi de mediu s-au produs degradări care au afectat o parte a elementelor de construcție, inclusiv pe cele de rezistenţă, fiind, astfel, necesare intervenții de consolidare structurală şi de restaurare arhitecturală si restaurare a componentelor artistice, necesare conservării şi păstrării acestei biserici în patrimoniul monumentelor istorice şi arhitecturale.

Lucrările de restaurare sunt estimate la 500.000 de lei.

sursa foto: Facebook (Petru S.)