Referendumul în istoria României: Vezi pentru ce și de câte ori au apelat conducătorii țării la votul poporului

În data de 29 iulie va avea loc cel de-al 13-lea referendum din istoria României. Primul a avut loc în anul 1864 si a avut ca obiectiv formarea primei Constituţii a României. Patru referendumuri au fost instituite pentru aprobarea, respectiv revizuirea constituţiilor și tot printr-un referendum a fost stabilită alegerea lui Carol I ca domnitor al Principatelor Române. Chiar și în timpul dictaturilor s-au făcut referendumuri: două dintre acestea au fost iniţiate de mareşalul Ion Antonescu. Atunci, poporul și-a exprimat votul oral, referendumul trecând cu o majoritate covârșitoare, de 99%.

Regimul comunist a organizat și el două referendumuri, iar, în perioada de după 22 decembrie 1989, au mai fost alte 5 referendumuri. În toată istoria României, un singur referendum a fost invalidat – cel din anul 2007 – din cauza prezenţei reduse. Tot după 22 decembrie 1989, a fost făcut și primul referendum pentru demiterea preşedintelui, acelaşi Traian Băsescu.

De-a lungul istoriei, românii au fost chemaţi la vot prin referendum sau plebiscit. Pe buletinele de vot existau doar două opţiuni: „Da” sau „Nu”. Primul plebiscit a fost organizat în 1864, la iniţiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Referendumul s-a organizat în vederea formării primei Constituţii a României, denumită Statutul Dezvoltator al Convenţiei de la Paris. Pentru DA au fost exprimate 682.621 de voturi, pentru NU au votat 1.307 şi au fost 70.220 abţineri.

Între 2 şi 8 aprilie 1866 s-au organizat două consultări ale populaţiei, care au dus la alegerea lui Carol I ca domnitor al Principatelor Române.

Următorul referendum a fost în data de 24 februarie 1938, la iniţiativa regelui Carol al II-lea, prin care a fost aprobată noua Constituţie a României.

Mareşalul Ion Antonescu a considerat necesară convocarea în două rânduri, prin plebiscit, a poporului român pentru a aproba politica pe care o promova. Pe vremea aceea, aveau drept de vot toţi cetăţenii români împliniseră vârsta de 21 ani, excepţie fiind femeile. La primul plebiscit, 2-5 martie 1941, mareşalul solicitase acordul populaţiei asupra politicii pe care o conducea şi privind eliminarea Gărzii de fier. A doua adunare, din 9-16 noiembrie 1941 a avut ca obiect aprobarea campaniei de eliberare a ţinuturilor româneşti ocupate de URSS şi continuarea războiului alături de Germania. La ambele plebiscite, răspunsul a fost afirmativ şi oral. Procentul prin care referendumul a fost aprobat de popor a fost de 99%.

Regimul comunist a apelat la acest instrument în data de 23 noiembrie 1986, când s-a hotărât reducerea cu 5% a cheltuielilor militare de către Republica Socialistă România. Al doilea referendum a fost iniţiat de Nicolae Ceauşescu în anul 1989 şi a fost adoptat în cadrul Marii Adunări Naţionale. Acesta a avut ca finalitate interzicerea de a contracta credite din străinătate.

Primul referendum din perioada postdecembristă s-a desfăşurat în data 8 decembrie 1991, în vederea adoptării Constituţiei României.  Aceasta a fost votat de către 77,3% dintre participanţi.

Următorul referendum a avut loc în 18 şi 19 octombrie 2003. Consultarea populaţiei a avut ca scop revizuirea constituţiei pentru armonizarea legislatiei româneşti cu reglementările aduse de Uniunea Europeană şi NATO. Au fost prezenţi  55,7% dintre cetăţenii cu drept de vot, iar 89,7% dintre aceştia au fost de acord cu modificarea.

Suspendat din funcţia de preşedinte al ţării prin votul a 322 de parlamentari, Traian Băsescu a venit pentru prima dată din această postură în faţa românilor. Referendumul a avut loc în data de 19 mai 2007, unde, la nivel naţional, 74,48% adică 6.059.315 cetăţeni au dorit să-l păstreze în funcţia de şef al statului, iar 24,75%, adică 2.013.099 dintre locuitorii cu drept de vot nu au dorit reintrarea preşedintelui în atribuţiile prezidenţiale. În judeţul Alba, au fost repartizaţi pe liste 322.962 de alegători, dintre care 156.128 s-au prezentat la urne. Voturile valabil exprimate „Da” pentru demiterea preşedintelui au fost în număr de 30.709, iar cei care au dorit să-l păstreze în funcţia de şef de stat au fost în număr de 124.440. 979 voturi au fost declarate nule.

Preşedintele în funcţie, Traian Băsescu a avut iniţiativa unui referendum desfăşurat în data de 25 noiembrie 2007. Acesta a fost organizat în vederea introducerii votului uninominal pentru alegerile parlamentare. Curtea constituţională a invalidat acest referendum, din cauza prezenţei foarte mici la urne, 26,04%. În judeţul Alba, prezenţa la urne a fost de 28,45%.

Ultimul referendum a fost în data de 22 noiembrie 2009,  organizat odată cu alegerile prezidenţiale din primul tur de scrutin. Cetăţenii români cu drept de vot au fost chemaţi pentru a-şi exprima opţiunea privind trecerea la parlament unicameral şi implicit reducerea numărului de parlamentari la maximum 300. Parlamentul a acordat aviz negativ acestui referendum, întrucât reducerea numărului de parlamentari se face prin lege organică, iniţiată şi adoptată de Parlament, iar apoi promulgată de şeful statului. Astfel, referendumul din 22 noiembrie 2009 a avut doar rol consultativ, devenind un sondaj oficial. În judeţul Alba, prezenţa la vot la acest referendum a fost de 54,98%.

Preşedintele Traian Băsescu este în faţa românilor, precum şi a albaiulienilor pentru a doua oară, fiind suspendat prin votul a 256 parlamentari. În data de 29 iulie, se va organiza referendumul în care vor decide dacă Traian Băsescu îşi va păstra funcţia de şef al statului sau dacă va fi demis. Pentru validarea referendumului, trebuie să se prezinte la vot cel puţin jumătate plus unu dintre cetăţenii cu drept de vot înscrişi în listele electorale.

Aceasta este povestea consultării populaţiei în problemele de interes naţional numită plebiscit sau referendum. Deznodământul acestei controversate perioade din istoria României îl vom afla luni, 30 iulie.

Dragoș Suciu, corespondent Alba24.ro

sursa foto: Realitatea.net